Știri
Știri din categoria Inflație

România are cea mai mare inflație din UE, 8,5% în ianuarie 2026 , în timp ce media a scăzut la 2,0% în Uniune și la 1,7% în zona euro, arată datele publicate de Eurostat . Diferența plasează România pe primul loc în clasamentul scumpirilor, la mare distanță de media europeană. În ianuarie 2026, rata anuală a inflației: în zona euro a coborât la 1,7%, de la 2,0% în decembrie; în Uniunea Europeană a scăzut la 2,0%, de la 2,3% în luna precedentă; în România s-a menținut la 8,5%, nivel identic cu cel din decembrie și mult peste orice alt stat membru. Următoarele cele mai ridicate valori au fost în Slovacia (4,3%) și Estonia (3,8%), însă la distanță considerabilă de nivelul înregistrat de România. La polul opus, cele mai mici rate au fost în Franța (0,4%), Danemarca (0,6%) și Finlanda și Italia (1,0%). Comparativ cu ianuarie 2025, când România avea o inflație de 5,3%, creșterea prețurilor s-a accelerat puternic în a doua parte a anului trecut și a rămas la cote ridicate. În timp ce 23 de state membre au raportat scăderi ale inflației față de decembrie 2025, România se numără printre țările unde presiunile asupra prețurilor persistă. La nivelul zonei euro, serviciile au contribuit cel mai mult la inflația anuală (+1,45 puncte procentuale), urmate de alimente, alcool și tutun (+0,51 pp), în timp ce energia a avut o contribuție negativă (-0,39 pp). În context european de temperare a scumpirilor, poziția României evidențiază o problemă internă de stabilitate a prețurilor, cu impact direct asupra costului vieții și competitivității economice. [...]

BNR spune că „rotunjirea” în sus a prețurilor după creșterea TVA a împins inflația peste așteptări , potrivit Profit.ro . Banca centrală indică faptul că reacția comercianților la modificarea taxei pe valoarea adăugată a amplificat scumpirile, contribuind la abaterea de la prognoza de inflație. Din perspectiva BNR, nu a fost vorba doar de transferul mecanic al TVA în prețuri, ci și de ajustări suplimentare operate la raft, prin „rotunjiri” care au urcat nivelul final plătit de consumatori. Acest tip de comportament poate face ca efectul unei măsuri fiscale să fie mai puternic decât cel anticipat în scenariile de bază. Mesajul este relevant pentru că arată o sursă de presiune inflaționistă care nu ține strict de costuri sau de cerere, ci de modul în care firmele își stabilesc prețurile în perioade de schimbări fiscale. În astfel de episoade, estimarea traiectoriei inflației devine mai dificilă, iar erorile de prognoză se pot accentua. În contextul politicii monetare, o inflație care depășește prognoza complică calibrul deciziilor BNR , deoarece banca centrală urmărește readucerea inflației pe o traiectorie compatibilă cu ținta sa. Când scumpirile sunt alimentate și de astfel de ajustări comerciale, transmisia măsurilor de temperare a inflației poate fi mai lentă. În perioada următoare, atenția se mută pe cât de repede se estompează efectul inițial al creșterii TVA și dacă dinamica prețurilor revine în linie cu așteptările. Pentru consumatori, concluzia practică este că schimbările de taxe pot produce scumpiri mai mari decât ar rezulta strict din noua cotă, atunci când comercianții adaugă majorări suplimentare prin „rotunjiri” ale prețurilor. [...]