Inflație19 mai 2026
BNR urcă la 5,5% prognoza de inflație pentru finalul lui 2026 - șocul energetic din Orientul Mijlociu întrerupe temporar dezinflația
BNR a urcat la 5,5% prognoza de inflație pentru finalul lui 2026, pe fondul unui șoc energetic legat de conflictul din Orientul Mijlociu, ceea ce împinge în sus așteptările privind costurile pentru companii și puterea de cumpărare în următoarele trimestre, potrivit Economedia . BNR estimează că rata anuală a inflației (IPC) va fi de 5,5% la sfârșitul lui 2026, cu 1,6 puncte procentuale peste nivelul de 3,9% anticipat în Raportul asupra inflației din februarie. Banca centrală leagă „întreruperea temporară a dezinflației” de scumpirea energiei, cu efecte care „se vor propaga în economie pe parcursul următoarelor trimestre”. De ce contează revizuirea: energia reaprinde presiunile în economie Conform explicațiilor din raport, peste efectele directe ale energiei încep să se suprapună influențe indirecte, vizibile mai ales în inflația de bază ( CORE2 ajustat – indicator care exclude prețurile administrate și pe cele volatile, pentru a surprinde tendința de fond a scumpirilor). BNR vede presiuni inflaționiste „vizibile” în trimestrul II 2026, iar o scădere mai consistentă a prețurilor este anticipată abia din trimestrul III 2026. Când ar putea apărea „corecția” și ce o susține Guvernatorul BNR, Mugur Isărescu , a indicat că din vară ar urma să dispară din calcule efectele de anul trecut ale liberalizării prețului la energie și ale creșterii TVA și accizelor, ceea ce ar reduce mecanic rata anuală a inflației. „Va crește până prin iulie, nici noi nu știm exact, probabil se va duce până la 11%. (…) Iar în iulie, august, septembrie, să avem deja inflație de 6% și spre sfârșitul anului 5 și ceva” Isărescu a descris această mișcare drept o „corecție statistică” (efect de bază), dar a argumentat că și menținerea inflației ridicate a avut o componentă similară, legată de comparația cu lunile anterioare. În scenariul BNR, scăderea din a doua parte a anului ar fi sprijinită de: efecte de bază favorabile , odată cu ieșirea din calcul a șocurilor din iulie–august 2025 (liberalizarea pieței de electricitate și majorarea impozitelor indirecte); deficit de cerere , pe fondul scăderii consumului intern, influențată de pierderea puterii de cumpărare și de incertitudinile geopolitice. Ținta BNR rămâne pentru 2027, dar cu incertitudini mari Pe termen mai lung, banca centrală a păstrat neschimbată proiecția: inflația ar coborî la 2,9% în decembrie 2027 , nivel care ar readuce indicatorul în intervalul țintit de BNR. Totuși, Isărescu a avertizat că prognoza depinde de ipotezele privind evoluțiile din Orientul Mijlociu și de revenirea la stabilitate politică și guvernamentală („România să aibă Guvern”). În plus, guvernatorul a spus că este posibil ca inflația să crească și în Europa, ceea ce ar putea schimba comparațiile la nivelul UE. „S-ar putea să nu mai fim în toamnă chiar campioni la inflație, ne dorim acest lucru, nu depinde numai de noi” Pentru context suplimentar, Economedia a publicat și o relatare din prezentarea guvernatorului BNR a Raportului asupra inflației: Economedia . [...]