Știri
Știri din categoria Imobiliare
Tranzacția de peste 310 milioane de euro (aprox. 1,55 miliarde lei) ridică din nou ștacheta pe piața rezidențială de lux din Monaco, unde oferta este extrem de limitată, iar prețurile sunt împinse de cumpărători cu averi foarte mari. Potrivit Economica, miliardarul ucrainean Rinat Ahmetov a cumpărat în Principat cel mai scump apartament vândut vreodată, într-o tranzacție finalizată în 2024.
Informația a fost publicată de Bloomberg, care descrie proprietatea ca fiind un apartament întins pe cinci etaje în „Le Renzo”, un complex rezidențial de lux din districtul Maraterra, o zonă de pe malul mării inaugurată de prințul Albert în 2024.
Locuința are mai multe terase cu vedere la Marea Mediterană și include, potrivit aceleiași surse, piscină privată, jacuzzi și cel puțin opt locuri de parcare.
Prețul tranzacției depășește suma de 310 milioane de euro obținută de dezvoltatorul imobiliar Nick Candy pentru vânzarea apartamentului său din Chelsea (Londra), considerat anterior cel mai scump despre care se știa. În lipsa unui preț exact comunicat, Bloomberg indică doar că vânzarea din Monaco a trecut peste acest prag, ceea ce o transformă într-un nou reper pentru piața rezidențială de top.
Bloomberg estimează averea lui Rinat Ahmetov la aproximativ șase miliarde de euro (aprox. 30 miliarde lei). Ahmetov conduce un conglomerat industrial cu investiții în metalurgie, minerit și energie.
Nu este prima achiziție imobiliară care atrage atenția: în 2019, el a cumpărat pe riviera franceză Villa Les Cedres (fostă proprietate a regelui Leopold al II-lea al Belgiei) pentru 200 de milioane de euro (aprox. 1 miliard lei), conform informațiilor citate.
Recomandate
Mark Zuckerberg și Priscilla Chan au cumpărat o proprietate de 170 de milioane de dolari pe insula exclusivistă Indian Creek din Miami , stabilind un nou record pentru cea mai scumpă tranzacție rezidențială din istoria comitatului Miami-Dade, potrivit relatărilor publicate de Bloomberg . Achiziția vizează o vilă aflată în construcție pe Indian Creek Island, supranumită „bunkerul miliardarilor”, o comunitate închisă și puternic securizată din apropierea Miami Beach. Tranzacția depășește precedentul record de aproximativ 120 de milioane de dolari stabilit în 2025. Detaliile proprietății Reședința, situată la adresa 7 Indian Creek Island Road, ar urma să aibă aproximativ 30.000 de metri pătrați și include: nouă dormitoare; piscină și zonă spa; doc privat pentru iaht; acvariu de mari dimensiuni; bibliotecă cu pasaj secret; spații extinse pentru securitate și personal. Proprietatea a fost listată inițial la 200 de milioane de dolari în noiembrie 2025, iar negocierile s-au încheiat la 170 de milioane. O enclavă a miliardarilor Indian Creek este un municipiu privat cu acces restricționat, propriul departament de poliție și un club exclusivist cu teren de golf. Printre rezidenți se numără Jeff Bezos, Tom Brady, Carl Icahn, Ivanka Trump și Jared Kushner. Zona a devenit în ultimii ani un magnet pentru miliardarii din tehnologie și finanțe, pe fondul avantajelor fiscale oferite de statul Florida. Context financiar și strategic Conform Bloomberg Billionaires Index, averea netă a lui Mark Zuckerberg este estimată la peste 230 de miliarde de dolari. Fondatorul Meta deține deja proprietăți în Palo Alto, Lake Tahoe, Washington DC și pe insula Kauai din Hawaii. Nu este clar dacă noua vilă din Miami va deveni reședință principală sau va fi utilizată ca proprietate secundară. Achiziția reflectă însă tendința accelerată a elitei tehnologice de a investi în sudul Floridei, regiune care și-a consolidat statutul de hub financiar și tehnologic în ultimii ani. [...]
Proprietarii care intră în cadastrarea gratuită au la dispoziție 60 de zile să conteste suprafața măsurată , dacă aceasta diferă de cea din actele de proprietate, potrivit Agrointel , care citează explicațiile Agenției Naționale de Cadastru și Publicitate Imobiliară (ANCPI). Miza este una operațională: cine nu verifică datele afișate public riscă să rămână cu o evidență cadastrală care nu reflectă situația reală din teren. ANCPI arată că, în cadrul lucrărilor de înregistrare sistematică (cadastru realizat la nivel de localitate), pot apărea diferențe între suprafața trecută în documente și cea rezultată din măsurătorile actuale, atât pentru terenuri extravilane, cât și intravilane. Agenția explică faptul că neconcordanțele pot veni din modul în care au fost făcute măsurătorile în trecut sau din modificări intervenite în timp asupra proprietății. Cum se soluționează diferențele de suprafață Pentru clarificarea situațiilor în care actele și terenul „nu bat”, specialiștii analizează simultan documentele existente și realitatea din teren. În evaluare intră: actele de proprietate; evidențele locale; informațiile obținute prin măsurători cadastrale, folosite pentru stabilirea amplasamentului și a suprafeței imobilului. Fereastra de 60 de zile în care proprietarii pot cere rectificări Înainte de finalizarea lucrărilor, documentele tehnice ale cadastrului sunt afișate public timp de 60 de zile, atât pe site-ul ANCPI, cât și la sediul primăriei (sau într-un alt loc stabilit de primar). În acest interval, deținătorii pot verifica informațiile și pot depune cereri de rectificare dacă observă neconcordanțe. „Prin aceste lucrări este realizată o evidență corectă, completă și actualizată a imobilelor dintr-o localitate, contribuind la asigurarea unei evidențe unitare în sistemul de cadastru și carte funciară”, susține ANCPI. Context: programul de cadastru gratuit și aria de acoperire ANCPI derulează Faza II a proiectului major „Creșterea gradului de acoperire și incluziune a sistemului de înregistrare a proprietăților în zonele rurale din România”, cofinanțat prin Programul Creștere Inteligentă, Digitalizare și Instrumente Financiare (PoCIDIF) 2021–2027. Proiectul continuă investițiile începute prin Programul Operațional Regional (POR) 2014–2020 și vizează înregistrarea gratuită a proprietăților din 660 de comune, însumând peste 5,7 milioane de hectare. [...]
Primăria Capitalei accelerează demolările de construcții ilegale, cu efect direct asupra operatorilor de terase și comerț stradal , după ce primarul general Ciprian Ciucu spune că a semnat, în ultima lună, dispoziții de desființare pentru circa 55 de astfel de amplasamente, potrivit G4Media . Măsurile vizează terase, chioșcuri și dependințe amplasate pe domeniul public, fără autorizații și fără respectarea regulamentului urbanistic, conform postării edilului general de vineri, pe Facebook. Ciucu susține că ar fi „probabil” un record pentru București și anunță că Parcul Herăstrău „va trece prin același proces”. Herăstrău: lucrări de siguranță la maluri, dar proiectul se oprește înainte de zona teraselor Primarul afirmă că a semnat autorizația de construire pentru punerea în siguranță a malurilor lacului din Parcul Herăstrău, însă proiectul tehnic „se oprește” la zona teraselor „cu cântec”. Proiectul ar fi fost comandat cu mai mulți ani în urmă. Edilul spune că a ales să trateze intervenția în etape: faza I ar urma să fie executată anul acesta, iar pentru faza II – care include zona teraselor – va cere Administrației Lacuri, Parcuri și Agrement București (ALPAB) o expertiză și contractarea proiectării, invocând riscuri de siguranță ale malurilor. În același context, Ciucu indică posibilitatea ca proiectarea inițială să fi evitat zona teraselor pentru a nu bloca întregul proiect în litigii. Urmează inventarierea teraselor și un nou regulament Ciucu mai anunță că luni va cere Poliției Locale o situație privind terasele, despre care spune că, potrivit informațiilor sale, doar unele ar fi legale. Primarul afirmă că va prezenta public situația și va dispune măsuri pentru intrarea în legalitate. În două-trei săptămâni, edilul spune că va lansa în dezbatere publică un regulament pentru terase, inclusiv cele din parcuri, însoțit de un ghid de elemente permise, precum: tipuri de mobilier; aria cromatică a copertinelor și umbrelelor; dimensiunea pergolelor și jardinierelor. Totodată, Ciucu afirmă că, „pe modelul Brașovului”, în colaborare cu patronatul HORA, autoritățile ar urma să reglementeze „stradă cu stradă” în centrul Bucureștiului cât și cum se pot extinde terasele, în funcție de trama stradală și dimensiunea trotuarelor, cu obiectivul de a oferi „predictibilitate” și „control”. [...]
ANPC cere verificări juridice și contractuale înainte de cumpărarea unei locuințe, pentru a limita riscul de litigii și pierderi financiare , potrivit Știrile Pro TV , care prezintă un ghid dedicat consumatorilor. Mesajul central: tranzacția trebuie pregătită ca o decizie financiară majoră, cu documente verificate și clauze care protejează cumpărătorul. Autoritatea Națională pentru Protecția Consumatorilor arată că verificarea situației juridice a imobilului și a actelor aferente este esențială înainte de semnarea contractului. În ghid, ANPC recomandă parcurgerea etapelor tranzacției astfel încât cumpărătorul să poată identifica riscurile și să ia decizia în cunoștință de cauză. „Achiziţionarea unei locuinţe reprezintă una dintre cele mai importante decizii financiare din viaţa unui consumator. În acest context, Ghidul cumpărătorului de locuinţe este primul document pe care îl recomandăm tuturor consumatorilor să îl parcurgă cu atenţie înainte de a lua decizia de achiziţie.” Rolul notarului: verificări care reduc riscul de litigii În document, ANPC pune accent pe rolul notarului public în asigurarea legalității și siguranței tranzacției. Notarul verifică actele și istoricul juridic al imobilului, existența sarcinilor (de exemplu ipoteci), interdicțiilor și litigiilor, consultă registre publice relevante și verifică documente administrative precum certificatul fiscal, adeverința de la asociația de proprietari sau certificatul energetic. Totodată, notarul oferă consiliere juridică imparțială, redactează și autentifică actele și se ocupă de înscrierea dreptului de proprietate în cartea funciară. ANPC amintește că actele autentice notariale au forță juridică sporită și pot constitui titlu executoriu. Înainte de antecontract: ce trebuie verificat și ce trebuie să conțină Ghidul recomandă ca, înainte de semnarea antecontractului, cumpărătorii să verifice dacă vânzătorul este proprietarul și să analizeze extrasul de carte funciară, inclusiv existența ipotecilor, interdicțiilor sau litigiilor. ANPC precizează că antecontractul stabilește condițiile principale ale tranzacției și ar trebui să includă, între altele: identificarea imobilului și a părților; prețul total; valoarea avansului și termenul pentru semnarea contractului final; modalitatea de plată; racordarea la utilități; situația juridică a imobilului; data predării locuinței. Pentru locuințele aflate în fază de proiect, ghidul menționează că antecontractul trebuie încheiat în formă autentică și notat în cartea funciară, cu respectarea condițiilor legale privind avansul. Documente, garanții și costuri: ce intră în „nota de plată” a tranzacției Pentru a evita probleme juridice la încheierea contractului, ANPC indică verificarea existenței autorizației de construire, a procesului-verbal de recepție a lucrărilor și a certificatului de atestare a edificării construcției. În plus, antecontractul sau contractul trebuie să menționeze clar prețul total, suma plătită ca avans, momentul plății diferenței, precum și moneda și cursul valutar aplicabil. În cazul locuințelor noi, cumpărătorii beneficiază de: 3 ani garanție pentru bună execuție; 10 ani garanție pentru vicii ascunse ale construcției; 2 ani garanție pentru bunurile achiziționate împreună cu locuința. La costul locuinței se pot adăuga onorariul notarial și TVA, tarifele de intabulare și costuri suplimentare pentru credite ipotecare, mai arată ghidul. Clauze de protecție și pașii de după semnare ANPC recomandă includerea unor clauze care să protejeze cumpărătorul, precum restituirea avansului dacă vânzătorul nu își respectă obligațiile, posibilitatea retragerii din tranzacție în anumite condiții, penalități pentru întârzierea predării și descrierea clară a dotărilor și finisajelor. După finalizarea tranzacției, consumatorii ar trebui să verifice înscrierea dreptului de proprietate în cartea funciară, să obțină un duplicat al contractului autentificat, să înregistreze imobilul la autoritățile fiscale, să schimbe contractele de utilități și să anunțe asociația de proprietari. „Nu semnaţi documente fără a le înţelege. Verificaţi finalizarea lucrărilor şi racordarea la utilităţi etc. Siguranţa unei tranzacţii imobiliare este condiţionată de o analiză minuţioasă şi de verificări riguroase.” [...]
România a avut în 2025 a cincea cea mai mare creștere a chiriilor din UE, cu +8,2% , într-un context în care scumpirile cele mai puternice s-au concentrat în Europa de Sud-Est, potrivit G4Media . În clasament, România este depășită de Croația (+17,6%), Grecia (+10,1%), Ungaria (+9,8%) și Bulgaria (+9,6%). Datele indică o presiune regională pe costul locuirii, peste media Uniunii Europene : la nivelul UE-27, în 2025, chiriile au crescut cu 3,2%, iar prețurile locuințelor cu 5,5%, conform concluziilor analizei citate. Unde s-au văzut cele mai mari scumpiri la chirii în 2025 Primele cinci țări din UE după creșterea chiriilor, conform materialului, sunt: Croația: +17,6% Grecia: +10,1% Ungaria: +9,8% Bulgaria: +9,6% România: +8,2% La polul opus, cele mai mici creșteri ale chiriilor au fost înregistrate în Italia, Franța și Finlanda, fără ca articolul să detalieze procentele. Grecia, exemplu de „tensiune” între venituri și chirii Pentru Grecia, articolul oferă și un indicator de accesibilitate: raportul chirie/venit lunar în Atena ar fi ajuns la 70,2% pentru un apartament cu un dormitor și la 93,6% pentru un apartament cu două dormitoare (date pentru 2024). Prin comparație, media UE ar fi de 31–34%, respectiv 46%. Creșterea accelerată a chiriilor în Grecia este pusă pe seama unei combinații de factori, între care: cererea ridicată alimentată de turism și închirieri pe termen scurt (precum Airbnb ), oferta limitată de locuințe noi construită în perioada crizei, investițiile străine (inclusiv prin programul Golden Visa), existența unui număr mare de apartamente închise și redresarea economiei, care ar fi împins cererea în sus. Materialul citează un „policy brief” al Centrului pentru Studii Liberale (KEFIM), preluat de Insider.gr și citat de Rador Radio România. [...]
Elveția pregătește înăsprirea regulilor pentru cumpărătorii străini de locuințe , printr-o consultare publică ce ar putea introduce obligația unei autorizații prealabile pentru cetățenii din afara UE și AELS, pe fondul deficitului de locuințe și al presiunii pe piața rezidențială, potrivit Economedia . Miza este una de reglementare, cu efect direct asupra cererii din segmentul cumpărătorilor non-europeni: Consiliul Federal a lansat consultarea privind noile măsuri, iar propunerea rămâne deschisă pentru observații publice până la 15 iulie. Ce schimbări sunt avute în vedere Conform informațiilor citate în material, măsurile ar urma să impună cetățenilor din afara UE și AELS să obțină o autorizație înainte de a cumpăra o locuință în Elveția. Inițiativa este prezentată ca răspuns la agravarea deficitului de locuințe și la presiunea în creștere asupra pieței rezidențiale. Context politic: referendum și presiune pe piața rezidențială Guvernul a anunțat noile reglementări înaintea referendumului programat pentru 14 iunie, care vizează inițiativa „10 milioane” – un proiect ce urmărește plafonarea populației rezidente permanente. În dezbaterea publică sunt invocate supraaglomerarea, creșterea traficului și majorarea chiriilor, iar o parte a populației leagă scăderea nivelului de trai de creșterea demografică și presiunea pe infrastructură. „ Lex Koller ”, înăsprită din nou Executivul elvețian arată că modificările propuse reprezintă o înăsprire suplimentară a legislației existente, cunoscută ca „Lex Koller”, care deja restricționează achizițiile imobiliare de către străini și condiționează astfel de tranzacții de obținerea unei autorizații. Legea a fost introdusă pentru a proteja accesul populației locale la locuințe și pentru a limita speculațiile. În paralel, autoritățile semnalează un interes mai ridicat al cumpărătorilor din afara UE și AELS, inclusiv al investitorilor bogați din Orientul Mijlociu, care caută stabilitate pe fondul tensiunilor geopolitice din regiune, ceea ce alimentează îngrijorările privind creșterea ponderii proprietăților deținute de străini. Materialul Economedia citează informații preluate de la Mediafax și menționează Bloomberg ca sursă pentru detaliile privind consultarea și măsurile discutate. [...]
