Știri
Știri din categoria Imobiliare
Tranzacția de peste 310 milioane de euro (aprox. 1,55 miliarde lei) ridică din nou ștacheta pe piața rezidențială de lux din Monaco, unde oferta este extrem de limitată, iar prețurile sunt împinse de cumpărători cu averi foarte mari. Potrivit Economica, miliardarul ucrainean Rinat Ahmetov a cumpărat în Principat cel mai scump apartament vândut vreodată, într-o tranzacție finalizată în 2024.
Informația a fost publicată de Bloomberg, care descrie proprietatea ca fiind un apartament întins pe cinci etaje în „Le Renzo”, un complex rezidențial de lux din districtul Maraterra, o zonă de pe malul mării inaugurată de prințul Albert în 2024.
Locuința are mai multe terase cu vedere la Marea Mediterană și include, potrivit aceleiași surse, piscină privată, jacuzzi și cel puțin opt locuri de parcare.
Prețul tranzacției depășește suma de 310 milioane de euro obținută de dezvoltatorul imobiliar Nick Candy pentru vânzarea apartamentului său din Chelsea (Londra), considerat anterior cel mai scump despre care se știa. În lipsa unui preț exact comunicat, Bloomberg indică doar că vânzarea din Monaco a trecut peste acest prag, ceea ce o transformă într-un nou reper pentru piața rezidențială de top.
Bloomberg estimează averea lui Rinat Ahmetov la aproximativ șase miliarde de euro (aprox. 30 miliarde lei). Ahmetov conduce un conglomerat industrial cu investiții în metalurgie, minerit și energie.
Nu este prima achiziție imobiliară care atrage atenția: în 2019, el a cumpărat pe riviera franceză Villa Les Cedres (fostă proprietate a regelui Leopold al II-lea al Belgiei) pentru 200 de milioane de euro (aprox. 1 miliard lei), conform informațiilor citate.
Recomandate
WDP pregătește vânzarea unui depozit logistic din România către utilizatorul final, într-o tranzacție de câteva zeci de milioane de euro , potrivit Profit . Miza economică este dublă: compania își marchează profitul printr-un preț peste evaluare, iar cumpărătorul își securizează capacitatea operațională prin trecerea de la chirie la proprietate. WDP, dezvoltator imobiliar cu acționar principal una dintre cele mai bogate familii din Belgia, a indicat că tranzacția din România ar urma să se închidă în trimestrul al treilea din 2026, sub rezerva îndeplinirii condițiilor obișnuite. Ce vinde WDP și la ce evaluare Compania a anunțat vânzarea a două proprietăți logistice către utilizatori finali, cu o suprafață totală închiriabilă de aproximativ 61.000 metri pătrați, pentru circa 60 de milioane de euro (aprox. 314 milioane lei). Activele sunt în Țările de Jos (Duiven) și în România. Proprietatea din Duiven a fost vândută în mai 2026, pentru a facilita extinderea hubului european rutier al FedEx din vecinătate, o investiție anunțată de 46 de milioane de euro (aprox. 241 milioane lei). De ce contează: randament ridicat și preț peste „valoarea justă” Cele două tranzacții ar urma să aducă încasări totale de aproximativ 60 de milioane de euro (aprox. 314 milioane lei), cu o rată internă de rentabilitate (IRR) medie de peste 20% și un preț de vânzare cu 30% peste ultima valoare justă evaluată a activelor. În cazul activului din România, WDP indică și schimbarea de logică a utilizării: proprietatea va fi integrată în operațiunile cumpărătorului și folosită pentru susținerea activităților aflate în expansiune în regiune, ceea ce sugerează o cerere operațională solidă pentru spații logistice „built-to-suit” (adaptate nevoilor unui chiriaș/cumpărător). [...]
Piața terenurilor intră într-o fază în care cumpărătorii dictează mai mult condițiile , pe fondul unei oferte în creștere și al unor decizii luate mai prudent, chiar dacă tranzacțiile mari s-au închis mai greu în prima parte a anului, potrivit Profit . În acest context, dezvoltatorii care cumpără sau pregătesc achiziții acum mizează pe livrări care ar urma să se vadă mai ales din 2027–2028, având în vedere timpul necesar pentru autorizare, finanțare și construcție. Datele citate dintr-un raport Colliers pentru primul semestru indică o piață cu evoluții diferențiate la preț: terenurile „foarte bune”, cu parametri clari și documentații urbanistice avansate, pot avea creșteri punctuale de 5–10% față de anul precedent. La polul opus, terenurile fără documentații urbanistice valide sau cu acces dificil sunt mai expuse la ajustări. Unde se vede cererea și unde se așteaptă Retailul rămâne cel mai activ segment, cu cerere susținută la nivel național, chiar dacă numărul tranzacțiilor semnate a fost mai moderat în prima parte a anului. Cererea vine în special din partea operatorilor FMCG, a retailerilor și a dezvoltatorilor, inclusiv jucători locali care pregătesc proiecte mai mici în orașe din toată țara, pe fondul extinderii rețelelor comerciale și al consumului de proximitate. Rezidențialul continuă să atragă interes, iar cererea pentru terenuri a crescut vizibil în ultimul an, inclusiv din partea unor cumpărători noi și investitori internaționali. Totuși, segmentul trece printr-o perioadă de „reașezare”, influențată și de schimbări legislative care au modificat accesul la finanțare și, în această etapă, avantajează dezvoltatorii mari, cu poziții financiare mai solide. În paralel, unii dezvoltatori mari se uită mai atent către orașele regionale, pe fondul concurenței ridicate din București , în timp ce dezvoltatori locali din marile orașe pot întâmpina dificultăți, ceea ce poate deschide ușa pentru parteneriate sau intrarea unor jucători noi. Industrialul este descris ca fiind mai degrabă într-o zonă de așteptare: investitorii preferă oportunități mai clare, iar jucătorii mari, care au deja rezerve importante de terenuri, nu se grăbesc să cumpere decât dacă apare un activ foarte bine poziționat. În schimb, se conturează interes pentru proiecte „speciale” (de exemplu, locuințe pentru studenți, centre medicale, școli și proiecte educaționale). Oferta mai mare mută echilibrul în negociere Un element cheie pentru dinamica din 2026 este creșterea numărului de terenuri scoase la vânzare. Printre vânzători apar tot mai mulți investitori instituționali și străini, unii interesați să iasă din piață pe fondul incertitudinilor politice, dar și proprietari care vor să elibereze capital sau să valorifice creșterile de preț din ultimii ani. Această ofertă mai consistentă schimbă raportul de forțe: cumpărătorii devin mai selectivi și negociază mai atent, inclusiv pe termene de plată și pe siguranța autorizării. Colliers observă mai multe tranzacții cu plăți eșalonate, adesea condiționate de obținerea autorizației de construire, ceea ce oferă cumpărătorilor protecție suplimentară. În același timp, capitalul românesc este mai prezent decât în trecut, contribuind la o bază mai diversă de cumpărători. Autorizarea și urbanismul, variabilele care pot accelera sau bloca piața În București, investitorii privesc cu un anumit optimism posibilitatea ca aprobarea unor proiecte să devină mai flexibilă, însă direcția pieței rămâne dependentă de noul Plan Urbanistic General, care va influența puternic dezvoltările viitoare. În alte orașe mari, aprobarea proiectelor a devenit mai dificilă, pe fondul presiunilor sociale și politice. Per ansamblu, 2026 nu este descris ca un an „spectaculos” ca număr de tranzacții închise, dar există activitate semnificativă în spate, cu multe negocieri și precontracte. A doua jumătate a anului ar putea aduce mai multe tranzacții finalizate, însă efectele cele mai vizibile sunt așteptate mai degrabă în 2027, dacă mediul economic și politic nu se deteriorează și dacă zona de urbanism și autorizare devine mai clară. [...]
Deși tranzacțiile din S1 2026 au scăzut cu 46%, piața investițiilor imobiliare a depășit deja volumul din 2025 după iulie , pe fondul unei tranzacții majore în retail și al unor achiziții punctuale în office, potrivit Economedia , care citează raportul Marketbeat Investment H1 2026 al Cushman & Wakefield Echinox . În primele șase luni din 2026, valoarea totală a tranzacțiilor a fost de 211 milioane euro (aprox. 1,06 miliarde lei), în scădere cu 46% față de aceeași perioadă din 2025. Totuși, după primele șapte luni, odată cu finalizarea tranzacției prin care AFI Europe a preluat un portofoliu de șase parcuri de retail de la MAS Real Estate și cu „o serie de tranzacții mai mici”, volumul tranzacționat a depășit nivelul întregului an 2025, conform raportului. Ce a tras piața: office în S1, retail după tranzacția AFI–MAS Raportat strict la S1, segmentul office a concentrat cea mai mare parte a activității investiționale: 138 milioane euro (aprox. 693 milioane lei), adică aproximativ 65% din total. După finalizarea tranzacției de 282 milioane euro (aprox. 1,42 miliarde lei) dintre AFI Europe și MAS Real Estate, la începutul lunii iulie, retailul a redevenit cea mai tranzacționată clasă de active, cu un volum de peste 350 milioane euro (aprox. 1,76 miliarde lei). În prima parte a anului, consultanții menționează și alte tranzacții relevante, care au implicat: complexul de birouri (București); parcurile de retail NEST (Miercurea Ciuc și Moinești); birourile Record Park (Cluj-Napoca); clădirea Equilibrium 2 (zona Floreasca – Barbu Văcărescu, București). Cine a adus capitalul și de ce contează apariția unor investitori noi După proveniența capitalului, investitorii din Europa Centrală și de Est (inclusiv români) au fost cei mai activi, cu 144 milioane euro (aprox. 724 milioane lei), adică 68% din total, urmați de investitorii turci, cu 52 milioane euro (aprox. 262 milioane lei), respectiv 25% din total. În raport, Cristi Moga, Head of Capital Markets la Cushman & Wakefield Echinox, spune că piața a atras doi jucători noi: Mondo Development (Turcia), care a preluat , și Star Capital Finance (Cehia), noul proprietar al parcurilor de retail NEST din Miercurea Ciuc. Tot el indică tranzacția AFI–MAS drept „a doua cea mai mare tranzacție din istoria sectorului de real estate românesc”. „Piaţa locală a investiţiilor imobiliare a rămas activă, reuşind să atragă doi jucători noi (...) în ciuda unui context general cu multiple incertitudini de ordin economic şi politic.” Randamente stabile, dar context macro dificil; ce ar putea urma Raportul plasează evoluția pieței într-un context macroeconomic „dificil”: economia locală ar fi înregistrat o contracție de 0,3% în trimestrul al doilea, iar inflația s-a situat „în jurul pragului de 10%” în prima jumătate a anului. Consultanții notează că randamentele prime (randamentul anual estimat al unei investiții imobiliare de top) au rămas stabile: birouri prime și centre comerciale prime: 7,25%; industrial: 7,5%; spații comerciale pe Calea Victoriei: 7%. Aceste niveluri sunt cu 100–200 puncte de bază peste cele din majoritatea piețelor din Europa Centrală și de Est, ceea ce, potrivit raportului, susține atractivitatea României pentru investitorii care caută un echilibru între risc și randament. În același timp, analiza indică faptul că o revenire economică și stabilizarea climatului politic ar putea accelera activitatea investițională în a doua parte a anului, existând tranzacții medii și mari în stadii avansate de execuție. [...]
Înregistrarea sistematică a proprietăților rămâne gratuită, dar implică obligații concrete pentru proprietari , inclusiv participarea la identificarea imobilelor și verificarea datelor publicate, potrivit Antena 3 . Miza practică este evitarea erorilor din cadastru și cartea funciară, într-un proces derulat organizat la nivel de localitate sau sector cadastral, nu la cererea individuală a fiecărui proprietar. Înregistrarea sistematică este descrisă ca un demers prin care imobilele sunt identificate, măsurate și înscrise în sistemul integrat de cadastru și carte funciară. Pentru ca lucrările să se desfășoare „corect și gratuit”, proprietarii sau deținătorii trebuie să știe din timp unde se pot informa, ce documente au de pregătit și cum pot participa la etapele procesului. Ce drepturi au proprietarii/deținătorii Conform materialului, proprietarii/deținătorii au dreptul să fie informați despre începerea lucrărilor, etapele procesului și perioada în care se fac măsurătorile în localitatea lor. Informațiile pot fi obținute: de la primărie; din anunțuri publice; din întâlniri de informare organizate local; de pe site-ul Agenției Naționale de Cadastru și Publicitate Imobiliară (ANCPI) . După întocmirea și afișarea documentelor tehnice ale cadastrului, proprietarii/deținătorii trebuie să verifice datele înscrise despre imobilele lor. Documentele sunt afișate public timp de 60 de zile la sediul primăriei (sau într-un alt loc anunțat public) și pe site-ul ANCPI. Dacă apar erori sau neconcordanțe, aceștia pot cere corectarea lor, „potrivit procedurilor prevăzute de lege”. Ce obligații apar în timpul lucrărilor Textul subliniază că procesul depinde de colaborarea cu echipele de cadastru și cu reprezentanții primăriei, astfel încât imobilele să fie identificate și înscrise corect. În practică, proprietarii/deținătorii trebuie să: pregătească documentele pe care le au despre imobil (de exemplu, acte de proprietate, certificate de moștenitor, hotărâri judecătorești, acte de identitate, acte de stare civilă sau alte documente care clarifică situația juridică); participe la etapa măsurătorilor, indicând amplasamentul și limitele proprietății și oferind informații corecte despre situația din teren; urmărească anunțurile locale și să verifice documentele tehnice în perioada de afișare publică, pentru a semnala la timp neconcordanțele. Context: proiect în derulare în 660 de comune ANCPI derulează Faza II a proiectului major „Creșterea gradului de acoperire și incluziune a sistemului de înregistrare a proprietăților în zonele rurale din România”, cofinanțat prin Programul Creștere Inteligentă, Digitalizare și Instrumente Financiare (PoCIDIF) 2021–2027. Proiectul continuă investițiile începute prin Programul Operațional Regional (POR) 2014–2020 . Lucrările sunt prezentate ca fiind gratuite pentru deținători și vizează înregistrarea imobilelor din 660 de comune, cu o suprafață estimată de peste 5,7 milioane de hectare. [...]
Programul „Noua Casă ” ar putea reduce avansul la 5% pentru tinerii sub 35 de ani și la credite peste 70.000 de euro , o schimbare care ar micșora semnificativ suma necesară la intrarea în credit și ar putea influența cererea pe piața rezidențială din marile orașe, potrivit Economedia , care citează informații transmise de Mediafax. În forma actuală, programul prevede avans minim de 5% pentru finanțări de până la 70.000 de euro (aprox. 350.000 lei) și de 15% pentru credite între 70.001 și 140.000 de euro (aprox. 700.000 lei). Proiectul de lege aflat în Parlament propune ca beneficiarii care nu au împlinit 35 de ani la data încheierii promisiunii bilaterale de vânzare să poată opta pentru avans de 5% și în intervalul 70.001–140.000 de euro. De ce contează: avansul, nu rata, e bariera principală Inițiatorii proiectului argumentează că accesul la locuințe a devenit mai dificil pe fondul reducerii ofertei cu aproximativ 18%, al creșterii prețurilor cu peste 15% și al majorării TVA și a altor taxe. În acest context, în marile orașe valoarea medie a creditelor ipotecare ar fi depășit deja echivalentul a 70.000 de euro, astfel încât pragul de avans de 15% „nu mai reprezintă o situație de excepție, ci una tipică”, potrivit autorilor. Documentul citat susține că problema majoră pentru tineri este suma necesară pentru avansul inițial. Pentru o locuință de 140.000 de euro (aprox. 700.000 lei), un avans de 15% înseamnă aproximativ 21.000 de euro (aprox. 105.000 lei), față de aproximativ 7.000 de euro (aprox. 35.000 lei) la un avans de 5%. Diferența de circa 14.000 de euro (aprox. 70.000 lei) este descrisă drept „granița dintre a accesa și a nu accesa o locuință proprie”. Context: credite medii ridicate în marile orașe În expunerea de motive sunt menționate valori medii ale creditelor ipotecare care arată presiunea din piețele urbane mari: Cluj-Napoca: 462.179 lei Iași: 435.405 lei București: 432.395 lei Constanța: 422.621 lei Timișoara: 383.245 lei Brașov: 378.125 lei Inițiatorii mai invocă faptul că salariile ar fi continuat să crească (aprox. 10% în București și 11% la nivel național în decembrie 2024 față de anul anterior), ceea ce ar indica o capacitate de rambursare mai bună, însă economisirea avansului rămâne dificilă. Ce urmează în Parlament Proiectul a primit avize favorabile de la Consiliul Economic și Social și Consiliul Legislativ. În procedura parlamentară sunt așteptate punctul de vedere al Guvernului și avizele BNR, Consiliului Concurenței și Consiliului Fiscal, înainte de dezbaterea în Senat, prima Cameră sesizată. Inițiativa este susținută de parlamentari din PSD, PNL, USR, UDMR și AUR, precum și de reprezentanți ai minorităților naționale. [...]
Consiliul Local Timișoara a aprobat cumpărarea a două clădiri de pe malul Begăi, iar primăria vrea să le concesioneze pentru un restaurant sau „biergarden”, potrivit Economedia . Miza operațională este trecerea rapidă de la achiziție la exploatare comercială, printr-un operator privat, nu prin administrare directă a municipalității. Achiziția vizează două clădiri edificate pe un teren aflat în proprietatea orașului, în zona ștrandului Electrometal. Conform informațiilor preluate de Economedia de la DeBanat.ro , este vorba despre clădirile „legale”, diferite de cele pentru care primăria a inițiat demolarea, pe motiv că ar fi fost ridicate fără autorizație. De ce contează: primăria indică din start un model de exploatare prin concesiune Primarul Dominic Fritz a spus că vede în acea zonă o unitate de alimentație publică, nu amenajări de tip terenuri de baschet și bănci, cum s-a întâmplat în apropiere, și că municipalitatea va reveni cu o propunere de „a concesiona sau altceva”, argumentând că primăria nu are posibilitatea să opereze direct o astfel de activitate. „Din punctul meu de vedere eu cred că acolo trebuie să fie o unitate de restaurație publică (n.r. restaurant) sau o biergarden sau altceva, unde oamenii pot să stea pe malul Begăi și să mănânce sau să bea ceva. De aceea o să revenim către dumneavoastră cu propunere de a concesiona sau altceva, pentru că e evident că nu noi o să avem o posibilitate de a activa.” Prețul tranzacției Prețul negociat pentru cele două clădiri a fost de 255.000 de euro (aprox. 1,3 milioane lei), conform sursei. [...]
