Știri
Știri din categoria Imobiliare
Investitorii maghiari își extind tot mai mult prezența pe piața imobiliară din România, cu investiții de sute de milioane de euro. Capitalul provenit din Ungaria este implicat în numeroase proiecte de birouri, retail și rezidențiale, concentrate în special în București și în câteva orașe regionale importante.
Investitori precum Indotek, Adventum și Gránit Asset Management au acumulat în ultimii ani un portofoliu semnificativ de active imobiliare pe piața locală. În total, proiectele controlate de aceste grupuri însumează aproximativ 200.000 de metri pătrați de spații comerciale și de birouri, dintre care peste 140.000 de metri pătrați sunt clădiri de birouri în București, iar aproximativ 57.000 de metri pătrați reprezintă spații de retail.
Valoarea cumulată a acestor active este estimată la 370–400 de milioane de euro, potrivit tranzacțiilor publice și evaluărilor de piață.
Mai multe companii maghiare și-au consolidat poziția în România prin achiziții și dezvoltări importante:
Capitalul maghiar se extinde și pe segmentul rezidențial. Compania KÉSZ Group dezvoltă în nordul Bucureștiului proiectul Corallis Apartments, o investiție estimată la aproximativ 51 de milioane de euro, cu finalizare programată la sfârșitul anului 2026 și livrări în 2027.
În paralel, Cordia, parte din grupul Futureal, pregătește mai multe proiecte rezidențiale în Capitală, inclusiv dezvoltarea Centropolitan, lângă București Mall, cu 274 de apartamente și spații comerciale. Compania pregătește și un proiect mai amplu în Pipera, în zona Școlii Americane, cu aproximativ 900 de locuințe.
Interesul investitorilor din Europa Centrală pentru piața românească se explică prin randamentele mai ridicate și potențialul de creștere economică, comparativ cu alte piețe din regiune. În timp ce segmentul industrial și logistic este considerat cel mai dinamic, retailul și birourile continuă să atragă capital important.
Prezența investitorilor maghiari pe piața locală nu este nouă. Un exemplu mai vechi este dezvoltatorul TriGranit, care a inaugurat în 2007 centrul comercial Polus Center din Cluj-Napoca, ulterior rebranduit Vivo!.
Recomandate
Piața terenurilor intră într-o fază în care cumpărătorii dictează mai mult condițiile , pe fondul unei oferte în creștere și al unor decizii luate mai prudent, chiar dacă tranzacțiile mari s-au închis mai greu în prima parte a anului, potrivit Profit . În acest context, dezvoltatorii care cumpără sau pregătesc achiziții acum mizează pe livrări care ar urma să se vadă mai ales din 2027–2028, având în vedere timpul necesar pentru autorizare, finanțare și construcție. Datele citate dintr-un raport Colliers pentru primul semestru indică o piață cu evoluții diferențiate la preț: terenurile „foarte bune”, cu parametri clari și documentații urbanistice avansate, pot avea creșteri punctuale de 5–10% față de anul precedent. La polul opus, terenurile fără documentații urbanistice valide sau cu acces dificil sunt mai expuse la ajustări. Unde se vede cererea și unde se așteaptă Retailul rămâne cel mai activ segment, cu cerere susținută la nivel național, chiar dacă numărul tranzacțiilor semnate a fost mai moderat în prima parte a anului. Cererea vine în special din partea operatorilor FMCG, a retailerilor și a dezvoltatorilor, inclusiv jucători locali care pregătesc proiecte mai mici în orașe din toată țara, pe fondul extinderii rețelelor comerciale și al consumului de proximitate. Rezidențialul continuă să atragă interes, iar cererea pentru terenuri a crescut vizibil în ultimul an, inclusiv din partea unor cumpărători noi și investitori internaționali. Totuși, segmentul trece printr-o perioadă de „reașezare”, influențată și de schimbări legislative care au modificat accesul la finanțare și, în această etapă, avantajează dezvoltatorii mari, cu poziții financiare mai solide. În paralel, unii dezvoltatori mari se uită mai atent către orașele regionale, pe fondul concurenței ridicate din București , în timp ce dezvoltatori locali din marile orașe pot întâmpina dificultăți, ceea ce poate deschide ușa pentru parteneriate sau intrarea unor jucători noi. Industrialul este descris ca fiind mai degrabă într-o zonă de așteptare: investitorii preferă oportunități mai clare, iar jucătorii mari, care au deja rezerve importante de terenuri, nu se grăbesc să cumpere decât dacă apare un activ foarte bine poziționat. În schimb, se conturează interes pentru proiecte „speciale” (de exemplu, locuințe pentru studenți, centre medicale, școli și proiecte educaționale). Oferta mai mare mută echilibrul în negociere Un element cheie pentru dinamica din 2026 este creșterea numărului de terenuri scoase la vânzare. Printre vânzători apar tot mai mulți investitori instituționali și străini, unii interesați să iasă din piață pe fondul incertitudinilor politice, dar și proprietari care vor să elibereze capital sau să valorifice creșterile de preț din ultimii ani. Această ofertă mai consistentă schimbă raportul de forțe: cumpărătorii devin mai selectivi și negociază mai atent, inclusiv pe termene de plată și pe siguranța autorizării. Colliers observă mai multe tranzacții cu plăți eșalonate, adesea condiționate de obținerea autorizației de construire, ceea ce oferă cumpărătorilor protecție suplimentară. În același timp, capitalul românesc este mai prezent decât în trecut, contribuind la o bază mai diversă de cumpărători. Autorizarea și urbanismul, variabilele care pot accelera sau bloca piața În București, investitorii privesc cu un anumit optimism posibilitatea ca aprobarea unor proiecte să devină mai flexibilă, însă direcția pieței rămâne dependentă de noul Plan Urbanistic General, care va influența puternic dezvoltările viitoare. În alte orașe mari, aprobarea proiectelor a devenit mai dificilă, pe fondul presiunilor sociale și politice. Per ansamblu, 2026 nu este descris ca un an „spectaculos” ca număr de tranzacții închise, dar există activitate semnificativă în spate, cu multe negocieri și precontracte. A doua jumătate a anului ar putea aduce mai multe tranzacții finalizate, însă efectele cele mai vizibile sunt așteptate mai degrabă în 2027, dacă mediul economic și politic nu se deteriorează și dacă zona de urbanism și autorizare devine mai clară. [...]
Deși tranzacțiile din S1 2026 au scăzut cu 46%, piața investițiilor imobiliare a depășit deja volumul din 2025 după iulie , pe fondul unei tranzacții majore în retail și al unor achiziții punctuale în office, potrivit Economedia , care citează raportul Marketbeat Investment H1 2026 al Cushman & Wakefield Echinox . În primele șase luni din 2026, valoarea totală a tranzacțiilor a fost de 211 milioane euro (aprox. 1,06 miliarde lei), în scădere cu 46% față de aceeași perioadă din 2025. Totuși, după primele șapte luni, odată cu finalizarea tranzacției prin care AFI Europe a preluat un portofoliu de șase parcuri de retail de la MAS Real Estate și cu „o serie de tranzacții mai mici”, volumul tranzacționat a depășit nivelul întregului an 2025, conform raportului. Ce a tras piața: office în S1, retail după tranzacția AFI–MAS Raportat strict la S1, segmentul office a concentrat cea mai mare parte a activității investiționale: 138 milioane euro (aprox. 693 milioane lei), adică aproximativ 65% din total. După finalizarea tranzacției de 282 milioane euro (aprox. 1,42 miliarde lei) dintre AFI Europe și MAS Real Estate, la începutul lunii iulie, retailul a redevenit cea mai tranzacționată clasă de active, cu un volum de peste 350 milioane euro (aprox. 1,76 miliarde lei). În prima parte a anului, consultanții menționează și alte tranzacții relevante, care au implicat: complexul de birouri (București); parcurile de retail NEST (Miercurea Ciuc și Moinești); birourile Record Park (Cluj-Napoca); clădirea Equilibrium 2 (zona Floreasca – Barbu Văcărescu, București). Cine a adus capitalul și de ce contează apariția unor investitori noi După proveniența capitalului, investitorii din Europa Centrală și de Est (inclusiv români) au fost cei mai activi, cu 144 milioane euro (aprox. 724 milioane lei), adică 68% din total, urmați de investitorii turci, cu 52 milioane euro (aprox. 262 milioane lei), respectiv 25% din total. În raport, Cristi Moga, Head of Capital Markets la Cushman & Wakefield Echinox, spune că piața a atras doi jucători noi: Mondo Development (Turcia), care a preluat , și Star Capital Finance (Cehia), noul proprietar al parcurilor de retail NEST din Miercurea Ciuc. Tot el indică tranzacția AFI–MAS drept „a doua cea mai mare tranzacție din istoria sectorului de real estate românesc”. „Piaţa locală a investiţiilor imobiliare a rămas activă, reuşind să atragă doi jucători noi (...) în ciuda unui context general cu multiple incertitudini de ordin economic şi politic.” Randamente stabile, dar context macro dificil; ce ar putea urma Raportul plasează evoluția pieței într-un context macroeconomic „dificil”: economia locală ar fi înregistrat o contracție de 0,3% în trimestrul al doilea, iar inflația s-a situat „în jurul pragului de 10%” în prima jumătate a anului. Consultanții notează că randamentele prime (randamentul anual estimat al unei investiții imobiliare de top) au rămas stabile: birouri prime și centre comerciale prime: 7,25%; industrial: 7,5%; spații comerciale pe Calea Victoriei: 7%. Aceste niveluri sunt cu 100–200 puncte de bază peste cele din majoritatea piețelor din Europa Centrală și de Est, ceea ce, potrivit raportului, susține atractivitatea României pentru investitorii care caută un echilibru între risc și randament. În același timp, analiza indică faptul că o revenire economică și stabilizarea climatului politic ar putea accelera activitatea investițională în a doua parte a anului, existând tranzacții medii și mari în stadii avansate de execuție. [...]
Banca Transilvania creditează cu 37 mil. euro (aprox. 185 mil. lei) un proiect rezidențial de 1.700 de apartamente , într-o mișcare care arată că finanțarea bancară rămâne disponibilă pentru dezvoltatorii cu vânzări în derulare și proiecte mari, chiar într-o piață în care accesul la credit este descris ca „test de credibilitate”. Informațiile apar într-un comunicat al Banca Transilvania . Finanțarea, în valoare de 37 de milioane de euro, este acordată către PRIMA Development Group pentru dezvoltarea PRIMA Solis, proiect prezentat drept primul „high-end” din estul Bucureștiului. Ce indică tranzacția despre piața de finanțare Dezvoltatorul susține că sprijinul băncii îi permite să finalizeze primele două faze ale ansamblului „cu aceeași predictibilitate și disciplină a execuției”, iar contextul de piață este descris explicit ca unul în care finanțarea bancară a devenit mai greu de obținut și funcționează ca filtru pentru proiecte. „Într-o piață care se maturizează și în care accesul la finanțare bancară a devenit un test de credibilitate pentru dezvoltatori, sprijinul unui partener financiar solid este și o confirmare a solidității proiectului nostru.” (PRIMA Development Group, Adrian Stoichină, co-CEO) La rândul său, banca își leagă decizia de componenta de transformare urbană și de criteriile de eficiență energetică ale proiectului. „Continuăm să sprijinim investiții cu impact economic pe termen lung, care generează valoare pentru comunități și economie.” (Banca Transilvania, Cosmin Călin, Director General Adjunct Large Corporate) Detalii despre PRIMA Solis: dimensiune, vânzări, standard energetic Potrivit comunicatului, interesul pentru PRIMA Solis ar fi fost ridicat încă din prima etapă: la șase luni de la începerea vânzărilor, „aproape jumătate” din apartamentele primei faze au fost deja achiziționate (fără a fi indicat numărul exact de unități din faza 1). La finalizare, ansamblul ar urma să includă: aproape 1.700 de apartamente; peste 1.000 de locuri de parcare; spații comerciale și „alte facilități”. Proiectul este descris ca regenerare urbană și este dezvoltat conform standardului nZEB (Nearly Zero Energy Building – clădire cu consum de energie aproape zero), cu soluții pentru consum redus de energie și un nivel superior de confort, conform aceleiași surse. Ce urmează Comunicatul nu precizează calendarul de execuție sau termenele de livrare. Dezvoltatorul afirmă însă că își intensifică prezența în București, unde are „aproximativ 2.000 de apartamente în derulare” și un obiectiv pe termen mediu de a livra 1.000 de apartamente pe an. [...]
România rămâne sub media UE la renovările care reduc consumul de energie , un semnal că ritmul investițiilor în eficiența energetică a locuințelor este încă modest în raport cu restul Uniunii, potrivit datelor Eurostat citate de Mediafax . În 2025, 19,1% dintre locuitorii din România declarau că trăiesc în locuințe care au beneficiat de lucrări de eficientizare energetică în ultimii cinci ani, față de media Uniunii Europene de 23,9%. La nivel european, indicatorul a scăzut față de 2023, când era 25,8%. Diferențe mari între țări: Olanda în top, Italia la coadă Disparitățile între state sunt semnificative. În Olanda, 60,5% dintre locuitori trăiesc în locuințe modernizate pentru creșterea eficienței energetice, în timp ce Italia are cea mai mică pondere din UE, de 2,6%. Între aceste extreme se află, între altele, Danemarca (34%), Franța și Slovenia (ambele cu 33,3%), dar și Malta (7,8%) și Grecia (9,5%). Cine renovează mai greu: efectul sărăciei și al statutului de chiriaș Datele Eurostat indică o legătură directă între situația financiară și probabilitatea de a face astfel de investiții. În rândul persoanelor expuse riscului de sărăcie sau excluziune socială, doar 17,4% au declarat că locuința lor a fost modernizată în ultimii cinci ani, comparativ cu 25,6% în cazul celor fără dificultăți financiare. Diferențele sunt vizibile și în funcție de statutul locativ: proprietari: 26,9% locuiesc în locuințe modernizate în ultimii cinci ani; chiriași: 16,7%. Contează și tipul locuinței: 30,5% dintre cei care stau la casă au făcut lucrări de eficiență energetică, față de 16,6% dintre cei care locuiesc la bloc. Clădirile noi: mai puține probleme la încălzire și la plata utilităților Eurostat mai arată că persoanele care locuiesc în clădiri construite după 2011 au mai rar dificultăți în a-și încălzi locuința și înregistrează mai puține restanțe la plata facturilor de utilități decât cei care stau în imobile mai vechi. [...]
Bucureștiul riscă să piardă chiriași mari din cauza costurilor și a lipsei de spații centrale , chiar dacă revine pe radarul companiilor care caută birouri în Europa Centrală și de Est, potrivit Ziarul Financiar . Consultanții iO Partners spun că piața locală concurează tot mai direct cu Praga și Budapesta, dar a pierdut punctual proiecte în fața Belgradului, unde costurile sunt mai mici și există forță de muncă disponibilă. Laura Ene, senior consultant Office Advisory la iO Partners, indică drept factor decisiv costul, într-un context în care companiile își optimizează operațiunile, inclusiv prin inteligență artificială, și își reevaluează amprenta regională. Ea menționează și mutări de operațiuni din România către piețe precum India, pe fondul căutării unor soluții mai eficiente din punct de vedere al costurilor la nivel de „cluster” regional. „Am văzut în ultimii ani şi proiecte pe care le-am pierdut în faţa Serbiei, care vine cu costuri mai mici.“ Seceta de livrări a strâns oferta și a împins piața spre polarizare Un element operațional care apasă pe competitivitatea Bucureștiului este lipsa livrărilor noi din ultimii ani. În ultimii doi ani au fost livrați doar circa 15.000 mp de birouri, mult sub ritmul anual de 150.000–250.000 mp cu care piața era obișnuită. Efectul, potrivit aceleiași analize, este o piață polarizată: rate de neocupare de circa 5% în zona centrală și în CBD, sub intervalul considerat „sănătos” de 8–11%; pentru chiriașii care caută suprafețe mari, cu continuitate pe etaje, opțiunile din centru au devenit foarte limitate. Oferta revine până în 2028, dar la chirii mai mari Pe termen mediu, pipeline-ul de proiecte ar urma să refacă o parte din ofertă: nouă clădiri, cu circa 243.600 mp, sunt anunțate spre livrare până în 2028. Printre proiectele menționate se numără Timpuri Noi Square faza 2 (Vastint), Unirea Business Center (Minerva), ARC (PPF), AFI Central Tower, Queens (Speedwell), One Technology District (One United Properties, pentru Infineon), Green Court D (Globalworth), faza a treia din U Center Campus (Forte Partners, închiriată integral) și Promenada Tower (NEPI Rockcastle). Din volumul anunțat, aproximativ 70.000 mp sunt deja preînchiriați, iar noile proiecte sunt ofertate la chirii care pornesc de la 19 euro/mp/lună (aprox. 96 lei/mp/lună) inclusiv în zonele semicentrale, pe fondul creșterii costurilor de construcție. În acest context, consultanții recomandă companiilor care vizează relocări în clădiri noi să se miște rapid, deoarece etapa de preînchiriere poate oferi condiții contractuale mai avantajoase. Cine cere spații în 2026 și ce sectoare au pierdut din tracțiune Cererea din acest an este susținută în principal de companii din energie și bunuri de consum. IT-ul, afectat de munca hibridă și de disponibilizări, a coborât pe locul al treilea, după bunuri de consum și sectorul bancar-financiar, fără semne de revenire pe termen scurt, conform discuției din emisiunea „ CEC Bank pentru afaceri românești ”. [...]
WDP pregătește vânzarea unui depozit logistic din România către utilizatorul final, într-o tranzacție de câteva zeci de milioane de euro , potrivit Profit . Miza economică este dublă: compania își marchează profitul printr-un preț peste evaluare, iar cumpărătorul își securizează capacitatea operațională prin trecerea de la chirie la proprietate. WDP, dezvoltator imobiliar cu acționar principal una dintre cele mai bogate familii din Belgia, a indicat că tranzacția din România ar urma să se închidă în trimestrul al treilea din 2026, sub rezerva îndeplinirii condițiilor obișnuite. Ce vinde WDP și la ce evaluare Compania a anunțat vânzarea a două proprietăți logistice către utilizatori finali, cu o suprafață totală închiriabilă de aproximativ 61.000 metri pătrați, pentru circa 60 de milioane de euro (aprox. 314 milioane lei). Activele sunt în Țările de Jos (Duiven) și în România. Proprietatea din Duiven a fost vândută în mai 2026, pentru a facilita extinderea hubului european rutier al FedEx din vecinătate, o investiție anunțată de 46 de milioane de euro (aprox. 241 milioane lei). De ce contează: randament ridicat și preț peste „valoarea justă” Cele două tranzacții ar urma să aducă încasări totale de aproximativ 60 de milioane de euro (aprox. 314 milioane lei), cu o rată internă de rentabilitate (IRR) medie de peste 20% și un preț de vânzare cu 30% peste ultima valoare justă evaluată a activelor. În cazul activului din România, WDP indică și schimbarea de logică a utilizării: proprietatea va fi integrată în operațiunile cumpărătorului și folosită pentru susținerea activităților aflate în expansiune în regiune, ceea ce sugerează o cerere operațională solidă pentru spații logistice „built-to-suit” (adaptate nevoilor unui chiriaș/cumpărător). [...]
