Știri
Știri din categoria Imobiliare
Investitorii maghiari își extind tot mai mult prezența pe piața imobiliară din România, cu investiții de sute de milioane de euro. Capitalul provenit din Ungaria este implicat în numeroase proiecte de birouri, retail și rezidențiale, concentrate în special în București și în câteva orașe regionale importante.
Investitori precum Indotek, Adventum și Gránit Asset Management au acumulat în ultimii ani un portofoliu semnificativ de active imobiliare pe piața locală. În total, proiectele controlate de aceste grupuri însumează aproximativ 200.000 de metri pătrați de spații comerciale și de birouri, dintre care peste 140.000 de metri pătrați sunt clădiri de birouri în București, iar aproximativ 57.000 de metri pătrați reprezintă spații de retail.
Valoarea cumulată a acestor active este estimată la 370–400 de milioane de euro, potrivit tranzacțiilor publice și evaluărilor de piață.
Mai multe companii maghiare și-au consolidat poziția în România prin achiziții și dezvoltări importante:
Capitalul maghiar se extinde și pe segmentul rezidențial. Compania KÉSZ Group dezvoltă în nordul Bucureștiului proiectul Corallis Apartments, o investiție estimată la aproximativ 51 de milioane de euro, cu finalizare programată la sfârșitul anului 2026 și livrări în 2027.
În paralel, Cordia, parte din grupul Futureal, pregătește mai multe proiecte rezidențiale în Capitală, inclusiv dezvoltarea Centropolitan, lângă București Mall, cu 274 de apartamente și spații comerciale. Compania pregătește și un proiect mai amplu în Pipera, în zona Școlii Americane, cu aproximativ 900 de locuințe.
Interesul investitorilor din Europa Centrală pentru piața românească se explică prin randamentele mai ridicate și potențialul de creștere economică, comparativ cu alte piețe din regiune. În timp ce segmentul industrial și logistic este considerat cel mai dinamic, retailul și birourile continuă să atragă capital important.
Prezența investitorilor maghiari pe piața locală nu este nouă. Un exemplu mai vechi este dezvoltatorul TriGranit, care a inaugurat în 2007 centrul comercial Polus Center din Cluj-Napoca, ulterior rebranduit Vivo!.
Recomandate
Peste 94% dintre români dețineau în 2024 propria locuință , arată cele mai recente date Eurostat publicate de Economedia . România își menține astfel poziția de lider în Uniunea Europeană în privința procentului populației care locuiește în locuințe proprietate personală, deși indicatorul a înregistrat o scădere ușoară față de anii anteriori. În timp ce media europeană a proprietarilor de locuințe este de 68%, România depășește semnificativ această cifră, înregistrând 94,3%. În 2020, acest procent era chiar mai mare, depășind 96%. Chiar și în scădere, țara noastră rămâne de departe în fruntea clasamentului, urmată de Slovacia (93%) și Ungaria (92%). Cum arată distribuția proprietății în UE: Un caz aparte este Germania, singurul stat UE în care majoritatea locuitorilor (53%) trăiesc în locuințe închiriate. Urmează Austria și Danemarca, cu ponderi ridicate de chiriași. Tipul locuinței – case sau apartamente? La nivel european, 51% din populație locuiește într-o casă , iar 48% într-un apartament . Irlanda conduce detașat cu 90% dintre locuitori trăind în case, urmată de Țările de Jos și Belgia (ambele cu 77%). În schimb, în Spania și Letonia predomină locuirea la bloc: 65% respectiv 64% trăiesc în apartamente. Suprafața disponibilă și aglomerarea locuinței România se află la coada clasamentului și în ceea ce privește numărul de camere disponibile per persoană , cu o medie de doar 1,1 camere , la egalitate cu Slovacia. Spre comparație, Malta are cea mai mare medie, cu 2,2 camere per persoană . Dar cea mai îngrijorătoare statistică o reprezintă suprapopularea locuințelor . România este, din nou, pe primul loc negativ în UE, cu 41% dintre cetățeni locuind în condiții de aglomerare . La polul opus se află Cipru, cu doar 2%. Ce înseamnă o locuință aglomerată? Conform metodologiei Eurostat, este considerată aglomerată o locuință în care numărul camerelor este insuficient față de dimensiunea și structura gospodăriei – de exemplu, lipsa unei camere separate pentru fiecare cuplu sau adult. Această combinație între o rată mare de proprietari și un spațiu insuficient per persoană reflectă o trăsătură specifică României: locuirea în gospodării extinse, în care mai multe generații trăiesc sub același acoperiș, în spații mai reduse decât în alte țări europene. Deși deținerea unei locuințe oferă o anumită stabilitate economică și emoțională, raportul evidențiază clar că proprietatea nu garantează și un nivel ridicat al calității locuirii . Astfel, România rămâne o țară a proprietarilor, dar și a spațiilor mici și aglomerate , într-un context în care calitatea vieții este din ce în ce mai atent analizată la nivel european. [...]
Cererea pentru spații industriale și logistice a crescut cu 51% în 2025 , pe fondul extinderii infrastructurii rutiere, potrivit Știrile ProTV . Avansul este legat de orașele traversate de autostrăzi, unde accesul mai rapid la piețe și coridoare de transport a făcut proiectele industriale mai ușor de justificat economic. Un interes ridicat s-a văzut în Moldova, odată cu inaugurarea unor loturi din A7 și demararea construcției unor segmente din Autostrada Unirii (A8). Într-o regiune considerată printre cele mai sărace din țară, cererea de spații de depozitare a avut cea mai mare creștere din ultimii trei ani, de 29%, pe măsură ce lucrările la A7 și A8 au avansat, notează materialul. „Facilitează un transfer de mărfuri mult mai ușor din zonele astea care poate erau oarecum izolate până acum către Capitală sau către alte țări europene.” În paralel, Bucureștiul rămâne principala ancoră a pieței: odată cu deschiderea loturilor de pe A0, în jurul Capitalei se construiesc tot mai multe depozite și centre logistice. Conform relatării, Capitala a atras 75% din suprafața închiriată în 2025, iar peste două treimi din noile proiecte anunțate pentru 2026 ar urma să fie tot aici. La nivel regional, Transilvania a beneficiat de o infrastructură mai bună în ultimul deceniu și de o legătură mai ușoară cu granița de vest, ceea ce a direcționat o parte importantă din investițiile industriale către această zonă, potrivit consultanților citați. În sud, Craiova este menționată ca exemplu de oraș care beneficiază de un drum expres cu regim de autostradă și unde au fost realizate investiții industriale strategice. Pe ansamblu, România este a treia cea mai mare piață de spații industriale și logistice din Europa Centrală și de Est, după Polonia și Cehia, iar stocul total a ajuns la 7,9 milioane de metri pătrați la finalul anului trecut, aproape jumătate fiind în București. În acest context, extinderea rețelei de autostrăzi nu doar mută cererea către noi poli logistici, ci și susține creșterea valorii terenurilor din proximitatea marilor artere, pe măsură ce investitorii caută amplasamente cu acces rapid la rute de transport. [...]
Vânzările de imobile au scăzut puternic în ianuarie 2026 , după un final de 2025 deja slab, potrivit Profit.ro , care citează datele Agenției Naționale de Cadastru și Publicitate Imobiliară ( ANCPI ). La nivel național, în prima lună din 2026 au fost tranzacționate 24.598 de imobile, cu 31.605 mai puține decât în decembrie. Scăderea este vizibilă și în comparație cu ianuarie 2025: numărul caselor, terenurilor și apartamentelor vândute a fost mai mic cu 6.236 față de aceeași lună a anului trecut. Datele indică o intrare în 2026 cu un ritm redus al tranzacțiilor, într-un context în care piața rezidențială a arătat semne de răcire încă din a doua parte a anului trecut. Distribuția tranzacțiilor arată o concentrare în marile piețe, cu Bucureștiul pe primul loc. Cele mai multe vânzări de imobile au fost raportate în: București: 4.159 Ilfov: 1.799 Brașov: 1.273 La polul opus, cele mai puține imobile vândute au fost în Teleorman (41), Călărași (121) și Sălaj (169). La nivelul reședințelor de județ, Brașovul conduce (696 tranzacții), urmat de Constanța (365) și Suceava (360), în timp ce Alexandria (3), Miercurea-Ciuc (10) și Giurgiu (19) au avut cele mai mici volume. Un indicator relevant pentru dinamica finanțării, numărul ipotecilor, a scăzut la rândul său. În ianuarie 2026 au fost înregistrate 14.830 de ipoteci la nivel național, cu 5.855 mai puține față de ianuarie 2025. Cele mai multe operațiuni au fost în București (2.564), Ilfov (1.336) și Timiș (823), iar cele mai puține în Harghita (27), Teleorman (39) și Gorj (46). Separat, la terenuri agricole, cele mai multe vânzări au fost în Buzău (436), Dolj (312) și Tulcea (275). Contextul de piață sugerează că ianuarie vine după un 2025 cu tendință de scădere. Profit.ro menționează o analiză SVN Romania , potrivit căreia trimestrul al patrulea din 2025 a fost cel mai slab final de an pentru vânzările de locuințe din București și Ilfov din ultimii nouă ani și, totodată, cel mai slab trimestru patru la nivel național din 2019 încoace. Pe întreg anul 2025, în România au fost tranzacționate peste 159.500 de case și apartamente, în scădere cu 5,3% față de 2024, iar în București și Ilfov au fost vândute peste 55.000 de unități rezidențiale, cu 8,5% mai puțin decât în 2024. [...]
Cluj-Napoca rămâne cel mai scump oraș din România, cu 3.221 euro/mp la apartamente noi , potrivit Patru Pereți , care publică analiza semnată de Daniel Popescu pe baza datelor centralizate din anunțurile de pe platformele Storia și OLX Imobiliare. În 2025, piața rezidențială a consemnat creșteri mai mari pe segmentul vânzărilor decât pe cel al închirierilor pe termen lung. Datele citate arată că, în cazul locuințelor noi, Bucureștiul a ajuns în decembrie 2025 la un preț mediu de 2.025 euro/mp, în creștere cu 18% față de decembrie 2024. Peste pragul de 2.000 euro/mp au trecut și alte două orașe: Craiova, cu 2.106 euro/mp (+17%), și Timișoara, cu 2.033 euro/mp (+21%). În același timp, Cluj-Napoca își păstrează poziția de lider la nivel național, cu 3.221 euro/mp (+9%), urmat de Brașov, unde prețul mediu este de 2.260 euro/mp (+7%), notează sursa. Pe piața chiriilor, evoluțiile au fost mai temperate, iar în unele orașe chiar negative. Chiriile pentru garsoniere au scăzut în Oradea la 260 euro (-1%) și în Sibiu la 320 euro (-6%), în timp ce în Cluj-Napoca (400 euro) și Iași (350 euro) au stagnat, potrivit datelor din anunțuri. Creșteri ale chiriilor la garsoniere apar doar în Brașov (380 euro, +3%) și Timișoara (300 euro, +10%). În ansamblu, diferența dintre dinamica prețurilor de vânzare și cea a chiriilor sugerează o piață în care costul de achiziție a avansat mai rapid decât veniturile potențiale din închiriere. La nivelul activității de piață, numărul de tranzacții cu unități individuale a scăzut în 2025 cu 5%, la aproape 160.000. Daniel Popescu arată că evoluția a fost influențată de eliminarea cotei reduse de TVA de 9% și de creșterea cotei standard de TVA de la 19% la 21% pentru toate locuințele noi; dintre județele relevante, doar Cluj a înregistrat o creștere a tranzacțiilor (+2%), în timp ce în București scăderea a fost de 9%. Totodată, contactările directe pentru cumpărare au coborât cu 5% față de 2024, iar cele pentru închiriere pe termen lung au scăzut cu 10%, conform aceleiași analize. [...]
Dumitru Dragomir pregătește cel mai mare proiect imobiliar al său de până acum , pe un teren cumpărat de la Gigi Becali , potrivit Profit.ro . Informația este relevantă pentru piața locală deoarece un proiect de dimensiuni mari poate funcționa ca „ancoră” pentru noi dezvoltări și poate influența direct prețurile proprietăților din vecinătate. Dincolo de numele investitorului, miza economică este efectul de propagare în zonă: un proiect nou, cu volum și vizibilitate, tinde să ridice standardul perceput al cartierului și să accelereze tranzacțiile. În practică, acest lucru se vede în KPI-ul cel mai urmărit de proprietari și investitori: creșterea valorii proprietăților din proximitate, pe fondul unei cereri mai mari și al unei oferte care se repoziționează la prețuri superioare. Un astfel de proiect poate genera și un efect de „recalibrare” a pieței locale, în special dacă aduce funcțiuni care lipsesc (de exemplu, servicii, spații comerciale sau facilități care cresc atractivitatea rezidențială). Chiar și în absența unor cifre publice despre investiție în materialul citat, simpla lansare a „celui mai mare proiect” al dezvoltatorului sugerează o etapă de execuție și finanțare care, de regulă, antrenează furnizori, antreprenori și servicii conexe în economie. Pe termen scurt, impactul se vede în activitatea de construcții și în cererea pentru forță de muncă și materiale, iar pe termen mediu în dinamica prețurilor: proprietățile existente din jur pot beneficia de un „premium” de localizare, dacă proiectul îmbunătățește percepția asupra zonei și reduce riscul perceput de cumpărători. În același timp, dezvoltările concurente tind să își ajusteze planurile și bugetele, ceea ce poate duce la o densificare a investițiilor în perimetru. În ceea ce privește atragerea de investiții străine, un proiect mare poate conta ca semnal de piață, mai ales într-un context în care investitorii instituționali caută repere clare: terenuri cu istoric de tranzacții, dezvoltatori care pot livra și zone cu potențial de creștere. Chiar dacă investiția lui Dragomir este una locală, ea poate contribui indirect la „validarea” zonei pentru capital extern, prin creșterea lichidității și a comparabilelor de preț (tranzacții similare care ajută la evaluare). Pentru piața imobiliară locală, consecința principală este probabil o presiune de creștere asupra valorilor, dacă proiectul se materializează conform planurilor și dacă infrastructura din zonă poate susține fluxurile suplimentare. În acest scenariu, KPI-ul urmărit - creșterea valorii proprietăților din vecinătate - devine un indicator al efectului de ancoră: cu cât proiectul atrage mai mult interes și generează mai multe tranzacții, cu atât este mai probabil ca prețurile să se reașeze în sus. Ce urmează, din perspectiva pieței, este confirmarea etapelor concrete: autorizare, calendar de execuție și, eventual, parteneriate de finanțare sau de operare. Aceste elemente sunt cele care transformă un anunț într-un factor măsurabil de piață și care vor determina dacă efectul asupra prețurilor din zonă rămâne unul de așteptare sau se vede efectiv în tranzacții și evaluări. [...]
Prețurile locuințelor din România au crescut cu aproape 70% în ultimii 10 ani , potrivit Digi24 . Această creștere semnificativă a afectat în special tinerii, care întâmpină dificultăți în a-și permite o locuință proprie. În același timp, chiriile au crescut cu 55%, ceea ce face și mai dificilă situația pentru cei care nu pot achiziționa o casă. În contrast, alte țări europene au înregistrat creșteri mai moderate ale prețurilor locuințelor. De exemplu, în Italia și Franța, prețurile au crescut cu doar 17% și, respectiv, 28% din 2015. În Finlanda, locuințele s-au ieftinit cu 2% în ultimul deceniu, oferind un exemplu de stabilitate pe piața imobiliară europeană. Sociologul Ciprian Iftimoaei subliniază că veniturile din România nu au ținut pasul cu scumpirea locuințelor, iar inflația este la un nivel record în Uniunea Europeană. Aceasta face ca planurile de economisire pentru achiziția unei case să devină tot mai dificile, mai ales pentru tinerii care nu beneficiază de sprijin financiar din partea familiei. Iată o comparație a evoluției prețurilor locuințelor în câteva țări europene: Țară / Zonă Preț locuințe (vs 2015, ~ultimii 10 ani) România +70% UE (medie – Eurostat, citat în material) +66% Italia +17% Franța +28% Finlanda −2% Ungaria +200% Această situație economică pune presiune pe tinerii români, care se văd nevoiți să opteze pentru chirie, chiar dacă aceasta reprezintă o povară financiară semnificativă. [...]
