Știri
Știri din categoria Imobiliare
Hala Ford din București se redeschide ca un complex modern cu restaurante și spații comerciale, potrivit B365, după un amplu proces de restaurare care transformă clădirea istorică într-unul dintre cele mai mari proiecte de regenerare urbană din Capitală.
Noua destinație, denumită One Gallery, va include peste 50 de restaurante, un food hall – primul de acest tip din București – dar și magazine, spații de birouri, zone de wellness și o sală multifuncțională pentru evenimente culturale. Proiectul, dezvoltat de One United Properties, depășește 100 de milioane de euro și readuce în circuit un simbol al industriei interbelice.
Clădirea, situată în zona Floreasca, a fost consolidată și restaurată cu materiale similare celor originale, după ce fusese încadrată în clasa a doua de risc seismic și risca degradarea. În același timp, au fost construite două niveluri subterane care vor asigura aproximativ 400 de locuri de parcare.
Ce va include noul complex One Gallery:
Dincolo de transformarea modernă, hala păstrează o puternică valoare istorică. Construită în anii 1930 pe un teren achiziționat de Henry Ford, aici a funcționat prima linie de asamblare Ford din Europa de Est. Între 1936 și 1948, fabrica producea anual mii de automobile, până la naționalizarea regimului comunist. În acea perioadă, inclusiv Regele Mihai a lucrat în cadrul uzinei.
Proiectul actual marchează astfel o reconversie a unui reper industrial într-un spațiu dedicat consumului și petrecerii timpului liber, într-un context urban în care astfel de transformări devin tot mai frecvente.
Recomandate
Piața imobiliară a încetinit în aprilie , cu 48.135 de imobile vândute la nivel național, cu 5.240 mai puține decât în martie, potrivit datelor ANCPI citate de Economedia . Față de aprilie 2025, scăderea este de 1.776 de tranzacții. Cele mai multe tranzacții au fost înregistrate în București (8.024), Ilfov (3.272) și Constanța (2.670). La polul opus, cele mai puține vânzări au fost raportate în Teleorman (34), Covasna (304) și Călărași (313). Unde s-a tranzacționat cel mai mult în orașele reședință de județ În reședințele de județ, cele mai active piețe au fost Brașov (1.024 tranzacții), Constanța (925) și Iași (826). Cele mai puține tranzacții au fost înregistrate în Alexandria (15), Slatina (39) și Giurgiu (40). Semnal mixt: mai puține vânzări, dar mai multe ipoteci și operațiuni pe „bunuri viitoare” Pe lângă scăderea numărului de vânzări, datele ANCPI indică două evoluții care pot conta pentru dinamica finanțării și a proiectelor în dezvoltare: 804 operațiuni de înscriere și recepție a bunurilor viitoare , în creștere cu 405 față de luna precedentă, pe fondul aplicării Legii nr. 207/2025 , care vizează creșterea transparenței în tranzacțiile pentru locuințe în curs de dezvoltare. Cele mai multe astfel de operațiuni au fost în București (166), Ilfov (128) și Timiș (108). 28.081 de ipoteci la nivel național, în creștere cu 1.957 față de aprilie 2025. Cele mai multe au fost în București (4.569), Ilfov (3.615) și Timiș (1.293), iar cele mai puține în Teleorman, Gorj și Sălaj. Terenuri agricole: județele cu cele mai multe vânzări Pe segmentul terenurilor agricole, cele mai multe vânzări au fost consemnate în Buzău (713), Constanța (702) și Dolj (680). [...]
Vânzările de imobile au scăzut în aprilie cu 5.240 față de martie , până la 48.135 de tranzacții la nivel național, potrivit datelor ANCPI citate de news.ro . Față de aprilie 2025, numărul tranzacțiilor este mai mic cu 1.776, semnalând o temperare a activității pe piața rezidențială și de terenuri. Bucureștiul a avut cele mai multe vânzări de imobile în aprilie (8.024), urmat de Ilfov (3.272) și Constanța (2.670). La polul opus, cele mai puține tranzacții au fost raportate în Teleorman (34), Covasna (304) și Călărași (313). Unde s-au concentrat tranzacțiile în orașe La nivelul reședințelor de județ, cele mai multe tranzacții imobiliare au fost înregistrate în Brașov (1.024), Constanța (925) și Iași (826). Cele mai puține au fost în Alexandria (15), Slatina (39) și Giurgiu (40). „Bunuri viitoare”: creștere a înscrierilor pe noul cadru legal ANCPI mai arată că în aprilie au fost înregistrate 804 operațiuni de înscriere și recepție a „bunurilor viitoare” (proprietăți care urmează să fie construite), cu 405 mai multe decât în luna precedentă. Instituția precizează că aceste operațiuni rezultă din înscrieri făcute în baza Legii nr. 207/2025, care urmărește creșterea transparenței și a siguranței juridice pentru promisiunile de vânzare-cumpărare la locuințe în construcție. Cele mai multe cereri de acest tip au fost în București (166), Ilfov (128) și Timiș (108). Ipotecile au crescut față de anul trecut Numărul ipotecilor la nivel național a fost de 28.081, cu 1.957 mai mare față de aprilie 2025. Cele mai multe ipoteci au fost înregistrate în București (4.569), Ilfov (3.615) și Timiș (1.293), iar cele mai puține în Teleorman (47), Gorj (79) și Sălaj (96). Terenurile agricole: cele mai multe vânzări în Buzău, Constanța și Dolj În aprilie 2026, cele mai multe terenuri agricole vândute au fost în județele Buzău (713), Constanța (702) și Dolj (680). [...]
Raiffeisen își monetizează sediul central din București și trece pe modelul „sale & leaseback” (vânzare cu rămânere în chirie), o mișcare care poate elibera capital din imobiliare fără să afecteze operațiunile curente, potrivit Profit . Grupul financiar a decis să vândă sediul central din România, amplasat în clădirea de birouri FCC, lângă turnul Sky Tower , în zona de afaceri Pipera, București. Banca ar urma să rămână chiriaș în clădire, conform informațiilor obținute de publicație. Ce activ vinde Raiffeisen și de ce contează Clădirea FCC (denumită anterior Floreasca Office) a devenit sediul central al Raiffeisen Bank România în 2013, după construcția complexului care include Sky Tower și Promenada Mall. Raiffeisen ocupă și o parte din Sky Tower. FCC are o suprafață de 17.130 metri pătrați, structurată pe 7 etaje. În clădire sunt amenajate circa 1.500 de posturi de lucru, potrivit calculelor Profit, realizate pe baza suprafeței medii alocate per angajat de marile corporații din București. Context de proprietate: cum a ajuns clădirea în grup Imediat după finalizarea construcției, în 2013, Sky Tower și FCC au intrat în proprietatea Raiffeisen Property Holding International (RPHI) , o subsidiară a grupului financiar Raiffeisen. În materialul citat nu sunt menționate prețul tranzacției, potențialul cumpărător sau calendarul vânzării. [...]
NEPI Rockcastle crește componenta de locuințe în extinderea Mega Mall , prin modificarea autorizației de construire astfel încât proiectul să includă mai multe spații rezidențiale în detrimentul celor comerciale, potrivit Profit . Schimbarea mută centrul de greutate al investiției către apartamente, într-unul dintre cele mai valoroase active ale companiei din România. Planul vizează extinderea centrului comercial Mega Mall cu noi magazine și construirea a două clădiri de 11, respectiv 23 de etaje, în care ar urma să fie amenajate circa 250 de apartamente, conform informațiilor obținute de publicație. Proiectul este descris ca fiind „în curs de modificare” a autorizației primite anul trecut. Ce se schimbă în proiect Elementul-cheie este reconfigurarea mixului funcțional: ponderea rezidențială ar urma să crească „cu aproape 40%”, în timp ce componenta de retail (magazine) este redusă, potrivit sursei. În practică, asta înseamnă că extinderea Mega Mall nu mai este doar o investiție în suprafețe comerciale, ci devine și un proiect de locuințe amplasate deasupra zonei de extindere. Amplasament și terenuri Mega Mall este construit pe un teren de peste 7 hectare, unde a funcționat anterior fabrica Electroapartaj. Terenul a fost cumpărat de austriecii de la Real4You pentru 60 milioane de euro (aprox. 306 milioane lei), sumă încasată de fondurile New Century Holdings (NCH), administrate în România de Siminel Andrei, arată Profit. În prezent, NEPI Rockcastle mai deține lângă Mega Mall un teren învecinat de 3.457 mp, pe care intenționează să construiască extensia mallului și două intrări pentru locatarii clădirilor rezidențiale ce ar urma să fie realizate deasupra, conform aceleiași surse. De ce contează Rebalansarea către rezidențial indică o repoziționare a proiectului: pe lângă venituri din chirii de retail, dezvoltarea ar putea miza mai mult pe valorificarea locuințelor (prin vânzare sau exploatare, detaliu care nu este precizat în material). Pentru piață, mesajul este că un investitor major în centre comerciale își ajustează proiectul într-o zonă cu trafic ridicat, pentru a integra mai multă funcțiune rezidențială. Ce urmează depinde de aprobarea modificărilor la autorizația de construire; Profit notează că procesul este în derulare, fără a indica un termen de finalizare. [...]
Conducerea The Trump Organization a venit în România pentru a fixa detaliile proiectului Trump Tower. Informația, publicată de Profit , indică o trecere de la discuții generale la pași operaționali – inclusiv alegerea zonei din București în care ar urma să fie amplasat viitorul turn. Potrivit publicației, vizita are ca obiect „fixarea detaliilor” legate de construcția clădirii, ceea ce sugerează intrarea proiectului într-o etapă de pregătire mai concretă, cu implicații pentru piața locală de dezvoltări imobiliare premium și pentru lanțul de decizie (teren, concept, autorizare). Cine a venit și ce urmărește vizita Profit notează că în România a venit Lawrence Glick , vicepreședinte executiv în cadrul The Trump Organization, în contextul planului de dezvoltare a unui Trump Tower în București. În același demers, conducerea companiei ar fi venit inclusiv pentru a alege zona în care ar urma să fie construit turnul. De ce contează pentru piața imobiliară Elementul relevant pentru sector este faptul că discuția nu mai este doar despre intenție, ci despre decizii de amplasament și detalii de proiect. În mod tipic, acestea sunt pași care preced: identificarea și negocierea unui teren potrivit; definirea conceptului (funcțiuni, dimensiuni, poziționare); inițierea proceselor de autorizare și avizare, care pot influența calendarul și costurile. În acest moment, articolul nu oferă detalii despre locația exactă, dimensiunea investiției, parteneri locali sau calendar, astfel că impactul financiar nu poate fi cuantificat pe baza informațiilor disponibile. [...]
PPF Real Estate, divizia imobiliară a grupului care deține ProTV, împinge pe piață un proiect de birouri de 70 milioane euro (aprox. 350 milioane lei) care mizează pe costuri operaționale mai mici prin eliminarea gazului și trecerea la un concept „100% electric”, potrivit Economedia . Compania spune că a finalizat ultimul etaj al clădirii ARC Office Experience din Sectorul 6, livrarea fiind programată la finalul anului. Proiectul are 30.000 mp suprafață închiriabilă, pe două niveluri subterane, parter și zece etaje, cu circa 3.000 mp pe nivel. La parter sunt prevăzute spații comerciale (restaurant, cafenea de specialitate și sală de fitness). De ce contează: presiunea pe eficiență și costuri de operare în birouri Dezvoltatorul susține că ARC Office Experience este prima clădire de birouri din București care nu folosește gaz natural pentru încălzire, este certificată LEED Platinum și depășește standardele nZEB (clădiri cu consum de energie aproape zero). În practică, mesajul este unul de poziționare pe zona de eficiență energetică și emisii reduse, într-o piață în care chiriașii urmăresc tot mai atent costul total de ocupare (chirie plus întreținere). „Pentru noi, o clădire de birouri valoroasă nu este doar una care arată bine, ci una care funcționează bine pentru oamenii care o folosesc.” — Juraj Sastinsky, Director de Investiții la PPF Real Estate Elemente operaționale: acces, parcare și facilități pentru mobilitate Clădirea este amplasată lângă Basarab, la 2,5 km de centru, cu acces la metrou, transport public și tren, conform informațiilor din articol. Printre facilități sunt menționate: 336 locuri de parcare subterane, extensibile până la 422; stații de încărcare pentru mașini electrice; spații pentru bicicliști; o aplicație pentru utilizarea zilnică a clădirii. În plus, proiectul include o zonă verde de 2.500 mp, descrisă ca ocupând aproape o treime din teren. Context: PPF Real Estate și expunerea pe România PPF Real Estate a intrat pe piața românească în 2016, prin achiziția Metropolis Center (48 milioane euro, aprox. 240 milioane lei), urmată de Crystal Tower (43 milioane euro, aprox. 215 milioane lei). Economedia amintește că, după decesul lui Petr Kellner, Renáta Kellnerová a fost numită administrator al moștenirii acestuia. Pentru context despre grup, publicația trimite la un material dedicat: Economedia . Tot Economedia indică, ca reper de piață, o analiză despre primele semne de redresare în segmentul de birouri în 2026: Economedia . [...]
