Știri
Știri din categoria Imobiliare
Hala Ford din București se redeschide ca un complex modern cu restaurante și spații comerciale, potrivit B365, după un amplu proces de restaurare care transformă clădirea istorică într-unul dintre cele mai mari proiecte de regenerare urbană din Capitală.
Noua destinație, denumită One Gallery, va include peste 50 de restaurante, un food hall – primul de acest tip din București – dar și magazine, spații de birouri, zone de wellness și o sală multifuncțională pentru evenimente culturale. Proiectul, dezvoltat de One United Properties, depășește 100 de milioane de euro și readuce în circuit un simbol al industriei interbelice.
Clădirea, situată în zona Floreasca, a fost consolidată și restaurată cu materiale similare celor originale, după ce fusese încadrată în clasa a doua de risc seismic și risca degradarea. În același timp, au fost construite două niveluri subterane care vor asigura aproximativ 400 de locuri de parcare.
Ce va include noul complex One Gallery:
Dincolo de transformarea modernă, hala păstrează o puternică valoare istorică. Construită în anii 1930 pe un teren achiziționat de Henry Ford, aici a funcționat prima linie de asamblare Ford din Europa de Est. Între 1936 și 1948, fabrica producea anual mii de automobile, până la naționalizarea regimului comunist. În acea perioadă, inclusiv Regele Mihai a lucrat în cadrul uzinei.
Proiectul actual marchează astfel o reconversie a unui reper industrial într-un spațiu dedicat consumului și petrecerii timpului liber, într-un context urban în care astfel de transformări devin tot mai frecvente.
Recomandate
Piața terenurilor intră într-o fază în care cumpărătorii dictează mai mult condițiile , pe fondul unei oferte în creștere și al unor decizii luate mai prudent, chiar dacă tranzacțiile mari s-au închis mai greu în prima parte a anului, potrivit Profit . În acest context, dezvoltatorii care cumpără sau pregătesc achiziții acum mizează pe livrări care ar urma să se vadă mai ales din 2027–2028, având în vedere timpul necesar pentru autorizare, finanțare și construcție. Datele citate dintr-un raport Colliers pentru primul semestru indică o piață cu evoluții diferențiate la preț: terenurile „foarte bune”, cu parametri clari și documentații urbanistice avansate, pot avea creșteri punctuale de 5–10% față de anul precedent. La polul opus, terenurile fără documentații urbanistice valide sau cu acces dificil sunt mai expuse la ajustări. Unde se vede cererea și unde se așteaptă Retailul rămâne cel mai activ segment, cu cerere susținută la nivel național, chiar dacă numărul tranzacțiilor semnate a fost mai moderat în prima parte a anului. Cererea vine în special din partea operatorilor FMCG, a retailerilor și a dezvoltatorilor, inclusiv jucători locali care pregătesc proiecte mai mici în orașe din toată țara, pe fondul extinderii rețelelor comerciale și al consumului de proximitate. Rezidențialul continuă să atragă interes, iar cererea pentru terenuri a crescut vizibil în ultimul an, inclusiv din partea unor cumpărători noi și investitori internaționali. Totuși, segmentul trece printr-o perioadă de „reașezare”, influențată și de schimbări legislative care au modificat accesul la finanțare și, în această etapă, avantajează dezvoltatorii mari, cu poziții financiare mai solide. În paralel, unii dezvoltatori mari se uită mai atent către orașele regionale, pe fondul concurenței ridicate din București , în timp ce dezvoltatori locali din marile orașe pot întâmpina dificultăți, ceea ce poate deschide ușa pentru parteneriate sau intrarea unor jucători noi. Industrialul este descris ca fiind mai degrabă într-o zonă de așteptare: investitorii preferă oportunități mai clare, iar jucătorii mari, care au deja rezerve importante de terenuri, nu se grăbesc să cumpere decât dacă apare un activ foarte bine poziționat. În schimb, se conturează interes pentru proiecte „speciale” (de exemplu, locuințe pentru studenți, centre medicale, școli și proiecte educaționale). Oferta mai mare mută echilibrul în negociere Un element cheie pentru dinamica din 2026 este creșterea numărului de terenuri scoase la vânzare. Printre vânzători apar tot mai mulți investitori instituționali și străini, unii interesați să iasă din piață pe fondul incertitudinilor politice, dar și proprietari care vor să elibereze capital sau să valorifice creșterile de preț din ultimii ani. Această ofertă mai consistentă schimbă raportul de forțe: cumpărătorii devin mai selectivi și negociază mai atent, inclusiv pe termene de plată și pe siguranța autorizării. Colliers observă mai multe tranzacții cu plăți eșalonate, adesea condiționate de obținerea autorizației de construire, ceea ce oferă cumpărătorilor protecție suplimentară. În același timp, capitalul românesc este mai prezent decât în trecut, contribuind la o bază mai diversă de cumpărători. Autorizarea și urbanismul, variabilele care pot accelera sau bloca piața În București, investitorii privesc cu un anumit optimism posibilitatea ca aprobarea unor proiecte să devină mai flexibilă, însă direcția pieței rămâne dependentă de noul Plan Urbanistic General, care va influența puternic dezvoltările viitoare. În alte orașe mari, aprobarea proiectelor a devenit mai dificilă, pe fondul presiunilor sociale și politice. Per ansamblu, 2026 nu este descris ca un an „spectaculos” ca număr de tranzacții închise, dar există activitate semnificativă în spate, cu multe negocieri și precontracte. A doua jumătate a anului ar putea aduce mai multe tranzacții finalizate, însă efectele cele mai vizibile sunt așteptate mai degrabă în 2027, dacă mediul economic și politic nu se deteriorează și dacă zona de urbanism și autorizare devine mai clară. [...]
Deși tranzacțiile din S1 2026 au scăzut cu 46%, piața investițiilor imobiliare a depășit deja volumul din 2025 după iulie , pe fondul unei tranzacții majore în retail și al unor achiziții punctuale în office, potrivit Economedia , care citează raportul Marketbeat Investment H1 2026 al Cushman & Wakefield Echinox . În primele șase luni din 2026, valoarea totală a tranzacțiilor a fost de 211 milioane euro (aprox. 1,06 miliarde lei), în scădere cu 46% față de aceeași perioadă din 2025. Totuși, după primele șapte luni, odată cu finalizarea tranzacției prin care AFI Europe a preluat un portofoliu de șase parcuri de retail de la MAS Real Estate și cu „o serie de tranzacții mai mici”, volumul tranzacționat a depășit nivelul întregului an 2025, conform raportului. Ce a tras piața: office în S1, retail după tranzacția AFI–MAS Raportat strict la S1, segmentul office a concentrat cea mai mare parte a activității investiționale: 138 milioane euro (aprox. 693 milioane lei), adică aproximativ 65% din total. După finalizarea tranzacției de 282 milioane euro (aprox. 1,42 miliarde lei) dintre AFI Europe și MAS Real Estate, la începutul lunii iulie, retailul a redevenit cea mai tranzacționată clasă de active, cu un volum de peste 350 milioane euro (aprox. 1,76 miliarde lei). În prima parte a anului, consultanții menționează și alte tranzacții relevante, care au implicat: complexul de birouri (București); parcurile de retail NEST (Miercurea Ciuc și Moinești); birourile Record Park (Cluj-Napoca); clădirea Equilibrium 2 (zona Floreasca – Barbu Văcărescu, București). Cine a adus capitalul și de ce contează apariția unor investitori noi După proveniența capitalului, investitorii din Europa Centrală și de Est (inclusiv români) au fost cei mai activi, cu 144 milioane euro (aprox. 724 milioane lei), adică 68% din total, urmați de investitorii turci, cu 52 milioane euro (aprox. 262 milioane lei), respectiv 25% din total. În raport, Cristi Moga, Head of Capital Markets la Cushman & Wakefield Echinox, spune că piața a atras doi jucători noi: Mondo Development (Turcia), care a preluat , și Star Capital Finance (Cehia), noul proprietar al parcurilor de retail NEST din Miercurea Ciuc. Tot el indică tranzacția AFI–MAS drept „a doua cea mai mare tranzacție din istoria sectorului de real estate românesc”. „Piaţa locală a investiţiilor imobiliare a rămas activă, reuşind să atragă doi jucători noi (...) în ciuda unui context general cu multiple incertitudini de ordin economic şi politic.” Randamente stabile, dar context macro dificil; ce ar putea urma Raportul plasează evoluția pieței într-un context macroeconomic „dificil”: economia locală ar fi înregistrat o contracție de 0,3% în trimestrul al doilea, iar inflația s-a situat „în jurul pragului de 10%” în prima jumătate a anului. Consultanții notează că randamentele prime (randamentul anual estimat al unei investiții imobiliare de top) au rămas stabile: birouri prime și centre comerciale prime: 7,25%; industrial: 7,5%; spații comerciale pe Calea Victoriei: 7%. Aceste niveluri sunt cu 100–200 puncte de bază peste cele din majoritatea piețelor din Europa Centrală și de Est, ceea ce, potrivit raportului, susține atractivitatea României pentru investitorii care caută un echilibru între risc și randament. În același timp, analiza indică faptul că o revenire economică și stabilizarea climatului politic ar putea accelera activitatea investițională în a doua parte a anului, existând tranzacții medii și mari în stadii avansate de execuție. [...]
Banca Transilvania creditează cu 37 mil. euro (aprox. 185 mil. lei) un proiect rezidențial de 1.700 de apartamente , într-o mișcare care arată că finanțarea bancară rămâne disponibilă pentru dezvoltatorii cu vânzări în derulare și proiecte mari, chiar într-o piață în care accesul la credit este descris ca „test de credibilitate”. Informațiile apar într-un comunicat al Banca Transilvania . Finanțarea, în valoare de 37 de milioane de euro, este acordată către PRIMA Development Group pentru dezvoltarea PRIMA Solis, proiect prezentat drept primul „high-end” din estul Bucureștiului. Ce indică tranzacția despre piața de finanțare Dezvoltatorul susține că sprijinul băncii îi permite să finalizeze primele două faze ale ansamblului „cu aceeași predictibilitate și disciplină a execuției”, iar contextul de piață este descris explicit ca unul în care finanțarea bancară a devenit mai greu de obținut și funcționează ca filtru pentru proiecte. „Într-o piață care se maturizează și în care accesul la finanțare bancară a devenit un test de credibilitate pentru dezvoltatori, sprijinul unui partener financiar solid este și o confirmare a solidității proiectului nostru.” (PRIMA Development Group, Adrian Stoichină, co-CEO) La rândul său, banca își leagă decizia de componenta de transformare urbană și de criteriile de eficiență energetică ale proiectului. „Continuăm să sprijinim investiții cu impact economic pe termen lung, care generează valoare pentru comunități și economie.” (Banca Transilvania, Cosmin Călin, Director General Adjunct Large Corporate) Detalii despre PRIMA Solis: dimensiune, vânzări, standard energetic Potrivit comunicatului, interesul pentru PRIMA Solis ar fi fost ridicat încă din prima etapă: la șase luni de la începerea vânzărilor, „aproape jumătate” din apartamentele primei faze au fost deja achiziționate (fără a fi indicat numărul exact de unități din faza 1). La finalizare, ansamblul ar urma să includă: aproape 1.700 de apartamente; peste 1.000 de locuri de parcare; spații comerciale și „alte facilități”. Proiectul este descris ca regenerare urbană și este dezvoltat conform standardului nZEB (Nearly Zero Energy Building – clădire cu consum de energie aproape zero), cu soluții pentru consum redus de energie și un nivel superior de confort, conform aceleiași surse. Ce urmează Comunicatul nu precizează calendarul de execuție sau termenele de livrare. Dezvoltatorul afirmă însă că își intensifică prezența în București, unde are „aproximativ 2.000 de apartamente în derulare” și un obiectiv pe termen mediu de a livra 1.000 de apartamente pe an. [...]
Bucureștiul riscă să piardă chiriași mari din cauza costurilor și a lipsei de spații centrale , chiar dacă revine pe radarul companiilor care caută birouri în Europa Centrală și de Est, potrivit Ziarul Financiar . Consultanții iO Partners spun că piața locală concurează tot mai direct cu Praga și Budapesta, dar a pierdut punctual proiecte în fața Belgradului, unde costurile sunt mai mici și există forță de muncă disponibilă. Laura Ene, senior consultant Office Advisory la iO Partners, indică drept factor decisiv costul, într-un context în care companiile își optimizează operațiunile, inclusiv prin inteligență artificială, și își reevaluează amprenta regională. Ea menționează și mutări de operațiuni din România către piețe precum India, pe fondul căutării unor soluții mai eficiente din punct de vedere al costurilor la nivel de „cluster” regional. „Am văzut în ultimii ani şi proiecte pe care le-am pierdut în faţa Serbiei, care vine cu costuri mai mici.“ Seceta de livrări a strâns oferta și a împins piața spre polarizare Un element operațional care apasă pe competitivitatea Bucureștiului este lipsa livrărilor noi din ultimii ani. În ultimii doi ani au fost livrați doar circa 15.000 mp de birouri, mult sub ritmul anual de 150.000–250.000 mp cu care piața era obișnuită. Efectul, potrivit aceleiași analize, este o piață polarizată: rate de neocupare de circa 5% în zona centrală și în CBD, sub intervalul considerat „sănătos” de 8–11%; pentru chiriașii care caută suprafețe mari, cu continuitate pe etaje, opțiunile din centru au devenit foarte limitate. Oferta revine până în 2028, dar la chirii mai mari Pe termen mediu, pipeline-ul de proiecte ar urma să refacă o parte din ofertă: nouă clădiri, cu circa 243.600 mp, sunt anunțate spre livrare până în 2028. Printre proiectele menționate se numără Timpuri Noi Square faza 2 (Vastint), Unirea Business Center (Minerva), ARC (PPF), AFI Central Tower, Queens (Speedwell), One Technology District (One United Properties, pentru Infineon), Green Court D (Globalworth), faza a treia din U Center Campus (Forte Partners, închiriată integral) și Promenada Tower (NEPI Rockcastle). Din volumul anunțat, aproximativ 70.000 mp sunt deja preînchiriați, iar noile proiecte sunt ofertate la chirii care pornesc de la 19 euro/mp/lună (aprox. 96 lei/mp/lună) inclusiv în zonele semicentrale, pe fondul creșterii costurilor de construcție. În acest context, consultanții recomandă companiilor care vizează relocări în clădiri noi să se miște rapid, deoarece etapa de preînchiriere poate oferi condiții contractuale mai avantajoase. Cine cere spații în 2026 și ce sectoare au pierdut din tracțiune Cererea din acest an este susținută în principal de companii din energie și bunuri de consum. IT-ul, afectat de munca hibridă și de disponibilizări, a coborât pe locul al treilea, după bunuri de consum și sectorul bancar-financiar, fără semne de revenire pe termen scurt, conform discuției din emisiunea „ CEC Bank pentru afaceri românești ”. [...]
Noul Cod al urbanismului schimbă regulile de planificare și introduce monitorizarea preventivă a clădirilor , cu efect direct asupra modului în care vor fi aprobate și evaluate dezvoltările imobiliare, potrivit Economedia . Legea intră în vigoare săptămâna viitoare, conform Ministerului Dezvoltării, Lucrărilor Publice și Administrației (MDLPA). Miza principală este una de reglementare și operare: autoritățile locale și administratorii de clădiri sunt împinși către o abordare „preventivă”, în care siguranța construcțiilor este urmărită pe întreaga durată de viață, iar extinderea orașelor trebuie corelată cu infrastructura și serviciile publice, nu doar cu suprafețele construite. „Siguranța construcțiilor trebuie urmărită pe întreaga lor durată de viață, iar dezvoltarea urbană trebuie să însemne mai mult decât noi suprafețe construite. Avem nevoie de infrastructură, mobilitate, spații verzi și servicii publice care să crească în același ritm cu localitățile unde trăim”, a declarat ministrul interimar al Dezvoltării, Cseke Attila . Ce se schimbă în practică: accent pe prevenție și mentenanță Pentru clădirile de interes public (școli, spitale, centre culturale și alte imobile destinate serviciilor publice), noul cadru pune accent pe prevenție, mentenanță și evaluare tehnică, astfel încât vulnerabilitățile să fie identificate înainte să devină riscuri pentru utilizatori, conform comunicatului MDLPA (detalii în comunicatul ministerului: MDLPA ). În paralel, reglementările urmăresc monitorizarea stării construcțiilor și responsabilizarea administratorilor, ca parte a unei abordări preventive. Dezvoltarea urbană, condiționată de mobilitate, infrastructură și mediu Actul normativ prioritizează mobilitatea, infrastructura, protecția mediului și calitatea spațiului urban. În planificarea urbană, direcțiile indicate includ: dezvoltarea transportului public și a mobilității durabile; condiții favorabile deplasărilor pietonale și cu bicicleta; protejarea și dezvoltarea spațiilor verzi; corelarea noilor dezvoltări cu infrastructura existentă și cea planificată; limitarea dezvoltărilor dezechilibrate; îmbunătățirea calității mediului și a spațiilor de locuire. Ministerul arată că rolul autorităților locale devine esențial în adaptarea reglementărilor locale la noul cadru, astfel încât evaluarea unui cartier să nu mai fie făcută „exclusiv” prin numărul și dimensiunea clădirilor, ci și prin calitatea spațiului public, accesul la transport, infrastructură, servicii și impactul asupra mediului și comunității. Context: unifică 21 de legi și este jalon PNRR Codul Amenajării Teritoriului, Urbanismului și Construcțiilor (CATUC) unifică 21 de legi vechi și introduce reguli noi pentru digitalizare și proceduri, potrivit ministerului. Economedia amintește că este un jalon major din Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR) , asociat unei valori de 972 de milioane de euro (aprox. 4,9 miliarde lei), în baza Legii nr. 169/2026 (context suplimentar: Economedia, în materialul despre PNRR: https://economedia.ro/senatul-a-adoptat-codul-urbanismului-romania-evita-pierderea-a-972-de-milioane-de-euro-din-pnrr-si-reduce-birocratia-in-constructii.html ). Pentru piața imobiliară, efectul imediat va depinde de modul în care autoritățile locale își actualizează regulile și practicile de evaluare, însă direcția indicată de noul cod este o condiționare mai strictă a dezvoltărilor de infrastructură, mobilitate și criterii de mediu, plus o presiune mai mare pe monitorizarea și întreținerea fondului construit. [...]
Condamnarea pe viață a fondatorului Evergrande și amenda de 15,82 miliarde de yuani ridică miza reglementării în imobiliarele chineze , într-un moment în care criza din sector continuă să apese pe economia Chinei, potrivit HotNews . Tribunalul din Shenzhen a decis ca Xu Jiayin (Hui Ka Yan în cantoneză), fondatorul grupului Evergrande, să primească închisoare pe viață, în special pentru „fraudă financiară la scară largă”. Instanța a mai dispus retragerea pe viață a drepturilor civile și confiscarea tuturor bunurilor personale ale acestuia, conform informațiilor publicate pe WeChat de tribunal. Pe lângă condamnarea fondatorului, grupul Evergrande și divizia sa imobiliară au primit o amendă totală de 15,82 miliarde de yuani, echivalentul a aproximativ 2 miliarde de euro (aprox. 10 miliarde de lei). Din această sumă, instanța a indicat următoarea împărțire: Evergrande: 8,82 miliarde de yuani (1,12 miliarde de euro, aprox. 5,6 miliarde de lei); Evergrande Real Estate: 7 miliarde de yuani (890 milioane de euro, aprox. 4,45 miliarde de lei). Ce semnal transmite decizia pentru piața imobiliară Cazul Evergrande are o încărcătură care depășește compania: grupul a fost un simbol al boomului imobiliar alimentat de urbanizare rapidă, iar prăbușirea sa a devenit un reper al crizei care „continuă să împiedice creșterea economică”, după cum notează aceeași sursă. Instanța susține că, între 2016 și 2021, Evergrande și Xu Jiayin „au încălcat legea națională” printr-o fraudă financiară „continuă și la scară largă”, inclusiv prin acțiuni menite să umfle activele și să ascundă pasivele. Tribunalul a mai afirmat că acuzații ar fi preluat controlul asupra unor instituții financiare prin mită, fără a numi instituțiile. Context: de la lider de piață la incapacitate de plată Evergrande a fost, la un moment dat, cel mai mare dezvoltator imobiliar din China. Înăsprirea accesului la creditare — măsură menită să limiteze împrumuturile excesive — a împins compania în incapacitate de plată în 2021, iar efectele s-au propagat în întreg sectorul. În același dosar, alți cinci înalți responsabili ai grupului au primit pedepse cu închisoarea între 6 și 18 ani, potrivit instanței. [...]
