Știri
Știri din categoria Imobiliare
Portofoliul imobiliar de peste 200 milioane de dolari al lui Alex Karp ridică un semn de întrebare despre „intimitate” într-o industrie care vinde supraveghere, în condițiile în care Palantir își extinde contractele guvernamentale și își mută sediul în zona Miami, potrivit The Next Web. Miza pentru piață nu este doar opulența achizițiilor, ci contrastul dintre strategia personală de izolare și modelul de business al companiei.
Alex Karp, cofondator și CEO al Palantir Technologies, ar fi adunat un portofoliu imobiliar evaluat la peste 200 milioane de dolari (aprox. 920 milioane lei), răspândit în jur de 20 de proprietăți la nivel global, cu un numitor comun: locații greu accesibile sau comunități exclusiviste, cu control strict al accesului. Publicația notează că portofoliul complet nu a fost confirmat independent în întregime.
În paralel, averea lui Karp este legată de evoluția Palantir: Bloomberg Billionaires Index îi estima net worth-ul la 14,4 miliarde de dolari (aprox. 66,2 miliarde lei) la început de iulie, iar compania a raportat venituri de 1,63 miliarde de dolari (aprox. 7,5 miliarde lei) în T1 2026, în creștere cu 85% față de anul anterior, pe fondul cererii pentru platformele sale de inteligență artificială și analiză de date din partea guvernelor și agențiilor de apărare.
Cea mai mare tranzacție menționată este cumpărarea, în decembrie 2025, a ranch-ului Saint Benedict’s Monastery din Colorado: 3.700 de acri (aprox. 1.497 hectare) în Capitol Creek Valley, lângă Snowmass, la circa 15 mile (aprox. 24 km) nord de Aspen. Karp ar fi plătit 120 milioane de dolari (aprox. 552 milioane lei) printr-o entitate numită Espen LLC, într-o tranzacție care a stabilit un record pentru Pitkin County și a fost „una dintre cele mai mari vânzări rezidențiale din istoria statului Colorado”, conform The Wall Street Journal.
Proprietatea fusese listată la 150 milioane de dolari (aprox. 690 milioane lei) în aprilie 2024 și s-a vândut cu 30 milioane de dolari sub prețul cerut. Include o capelă, spații de locuit, un centru de retragere, 1.200 de acri (aprox. 486 hectare) de pajiști irigate cu drepturi „senior” de apă și trei sisteme de pârâuri pe o lungime de peste 5 mile (aprox. 8 km).
În Miami, achizițiile descrise indică formarea unui „compound” (ansamblu rezidențial privat) pe o insulă cu acces controlat. În iunie 2025, o entitate din Delaware, Hibiscus East LLC, a cumpărat o vilă de aproape 10.000 de square feet (aprox. 929 mp) la 55 East San Marino Drive pentru 46 milioane de dolari (aprox. 212 milioane lei); Business Insider a relatat că LLC-ul ar fi legat de o firmă de avocatură și contabilitate din New Hampshire care apare în documente asociate unor tranzacții anterioare ale lui Karp. Ulterior, Karp a cumpărat și casa vecină, la 29 East San Marino Drive, pentru 28,5 milioane de dolari (aprox. 131 milioane lei), ducând investiția totală pe insulă la aproape 75 milioane de dolari (aprox. 345 milioane lei). The Real Deal a scris că achizițiile par începutul unui ansamblu.
În New Hampshire, reședința principală a lui Karp ar fi o proprietate de 500 de acri (aprox. 202 hectare) în Lyman, o localitate cu sub 600 de locuitori, unde o parte din teren ar fi fost cumpărată în 2019 pentru 825.000 de dolari (aprox. 3,8 milioane lei). Potrivit materialului, Karp ar fi lucrat uneori dintr-un hambar de pe proprietate.
Achizițiile din Miami au precedat decizia Palantir de a-și reloca sediul central din Denver în Aventura (zona Miami), în februarie 2026. Compania operează în prezent dintr-un spațiu de co-working și caută birouri permanente în cartiere precum Wynwood, Brickell și Coral Gables, potrivit aceleiași surse.
Materialul pune în oglindă izolarea urmărită prin aceste proprietăți cu activitatea Palantir: compania a preluat Project Maven, programul Pentagonului pentru analiză cu inteligență artificială a imaginilor din drone, după ce Google a renunțat în urma protestelor angajaților (detalii în The Next Web). Totodată, platformele Palantir alimentează sisteme de supraveghere folosite de ICE, armată și sute de agenții locale de aplicare a legii din SUA (context în The Next Web).
În acest cadru, portofoliul imobiliar al lui Karp funcționează ca un indicator al unei realități economice: pentru cei foarte bogați, „dreptul de a fi lăsat în pace” devine un bun care se cumpără cu teren, distanță și acces controlat, în timp ce restul societății rămâne expusă infrastructurilor digitale de monitorizare dezvoltate și vândute la scară.
Recomandate
Cumpărarea unei locuințe de 200.000 euro în Grecia poate adăuga cel puțin 15.000–16.000 euro la nota finală , din taxe și costuri de tranzacție, potrivit unei avocate românce stabilite în Grecia, citată de Newsweek . Pentru românii care se uită la piața elenă fie pentru relocare, fie pentru închiriere, miza practică este bugetarea corectă a costurilor „invizibile” dincolo de prețul de achiziție. Avocata explică, într-un material publicat pe Facebook , la ce taxe, impozite și cheltuieli trebuie să se aștepte cumpărătorii în 2026 și oferă un exemplu pentru o proprietate evaluată la 200.000 euro (aprox. 1.000.000 lei). Principalele taxe și costuri la achiziție Pentru o tranzacție de 200.000 euro, costurile menționate includ: Taxa de transfer imobiliar : aproximativ 3,09% din valoare, adică circa 6.180 euro (aprox. 30.900 lei). Onorariul notarului : orientativ 1%–1,5% , adică aprox. 2.000–3.000 euro , la care se adaugă TVA (nivelul TVA nu este detaliat în sursă). Taxe de înscriere la Cadastru / Registrul de Carte Funciară : aproximativ 0,5%–0,7% , adică în jur de 1.000–1.400 euro . Onorariul avocatului : de regulă 1%–2% (aprox. 2.000–4.000 euro + TVA ), dar poate coborî la 0,5% în cazuri simple sau urca până la 3% (aprox. 6.000 euro + TVA ) dacă dosarul este complex (antecontract, plăți eșalonate, verificări suplimentare, probleme urbanistice ori riscuri juridice). Comisionul agenției imobiliare (dacă tranzacția se face prin agenție): de regulă 2% (aprox. 4.000 euro ), însă pot exista situații cu 4% , potrivit aceleiași surse. De ce contează: rolul avocatului și riscul de costuri variabile Un element operațional important în Grecia, potrivit explicațiilor, este rolul avocatului cumpărătorului, care verifică titlurile de proprietate, sarcini (ipoteci, popriri), legalitatea actelor, situația cadastrală, documentele urbanistice și condițiile contractului. În funcție de aceste verificări și de complexitatea tranzacției, costul juridic poate varia semnificativ, ceea ce poate schimba bugetul final. La final, estimarea avansată în material este că, pentru o locuință de 200.000 euro, taxele, impozitele și celelalte cheltuieli asociate tranzacției ajung la cel puțin 15.000–16.000 euro (aprox. 75.000–80.000 lei), peste prețul proprietății. [...]
Reluarea e-Terra deblochează treptat fluxul de acte imobiliare, dar cererile rămân în backlog , după atacul cibernetic care a scos din funcțiune sistemele ANCPI , potrivit Profit . Guvernul spune că aplicația funcționează, însă volumul ridicat de solicitări acumulat într-un interval scurt generează timpi mai mari de așteptare la accesare și la procesare. În 12 august 2026, la nivelul tuturor oficiilor teritoriale (OCPI) au fost înregistrate 69.788 de cereri, față de 42.057 în aceeași zi a anului 2025. Creșterea cea mai puternică a fost la extrasele de carte funciară pentru autentificare: 25.152 de cereri în 12 august 2026, comparativ cu 5.281 în 12 august 2025. Pentru extrasele de informare, ANCPI indică 17.876 de cereri, cu 303 peste nivelul din ziua similară a anului trecut. Ce înseamnă operațional pentru piața imobiliară ANCPI afirmă că personalul lucrează la recuperarea activității restante „cu respectarea termenelor și procedurilor legale”, iar măsurile adoptate urmăresc fluidizarea procesării și reducerea timpilor de așteptare. În zilele de 12 și 13 august, încărcarea mare a dus la opriri temporare ale aplicației și la timpi mai mari de așteptare în anumite intervale; instituția spune că specialiștii au intervenit pentru remediere și continuitate. Totodată, a fost remediată problema legată de nefuncționalitatea exportului de geometrii (funcție utilizată în lucrările cadastrale). Ce sisteme sunt disponibile și ce rămâne oprit Reluarea funcționării vizează, în această etapă, exclusiv sistemul integrat e-Terra. Celelalte platforme online gestionate de ANCPI – Registrul de Transcripțiuni și Inscripțiuni (RTI), MyEterra, Registrul proprietarilor, Titluri de proprietate și Geoportal – urmează să fie repuse în funcțiune etapizat, după verificări, iar reluarea va fi comunicată în prealabil. RTI este indicat ca fiind, în prezent, indisponibil. Consecința directă menționată: nu poate fi realizată consultarea necesară pentru eliberarea certificatelor de sarcini aferente codului 2.7.4 din anexa la Ordinul nr. 16/2019. Până la repunerea în funcțiune, serviciul aferent codului 2.7.4 rămâne indisponibil, iar cererile înregistrate pe codul 2.1.1 care necesită verificarea RTI vor rămâne în starea „în lucru”, urmând să fie soluționate după restabilirea accesului. Măsuri de „decongestionare”: program prelungit și call center Pentru 12 și 13 august, ANCPI a decis prelungirea programului de depunere a cererilor, atât la ghișee, cât și prin e-Terra, de la 8:30 până la 16:00. Instituția recomandă utilizatorilor să apeleze, pe cât posibil, la suport telefonic pentru a evita deplasările suplimentare la sedii. Liniile dedicate de call center comunicate sunt: 0749 012 525 0749 016 331 0735 950 582 Plăți și reluarea activității: ce se schimbă în primele zile În primele zile de la reluarea activității, plata în e-Terra pentru serviciile furnizate de OCPI nu se va putea face cu cardul, ci doar prin ordin de plată sau la casieria oficiului prestator, conform informațiilor din articol. Aplicația e-Terra a fost repornită etapizat începând de miercuri, 11 august, ora 15:00, pentru personalul ANCPI și OCPI și pentru notarii publici. În prima zi de reluare (11 august 2026) au fost înregistrate 24.695 de cereri, iar toate cele 42 de oficii au finalizat înregistrarea cererilor primite prin corespondență în perioada de indisponibilitate. Pentru aproximativ 94.000 de cereri aflate în curs de soluționare la momentul incidentului, termenele legale au fost prelungite printr-o decizie internă a ANCPI, iar soluționarea ar urma să fie tratată „cu celeritate”. [...]
O casă de 300 mp cumpărată cu 10.000 de euro (aprox. 50.000 lei) arată cât de ieftine pot fi proprietățile „akiya” din Japonia , însă costurile recurente rămân criteriul care face diferența pentru oricine se gândește la o astfel de achiziție, potrivit Adevărul . Un român stabilit în Japonia a explicat pe Instagram cât îl costă întreținerea unei locuințe tradiționale cumpărate la un preț foarte mic, într-un context în care fenomenul caselor abandonate din Japonia – cunoscute ca „akiya” – atrage cumpărători din întreaga lume. Informația este preluată de Adevărul , care citează Click.ro. Cât a plătit la electricitate într-o lună cu aer condiționat Românul spune că, într-o lună în care a folosit aparatele de aer condiționat, factura la energie electrică a fost de 12.000 de yeni , pentru „380 și ceva de kWh” consumați. El estimează costul la „60 și ceva de euro” (aprox. 300 lei) și precizează că suma este valabilă „cel puțin aici, pe insulă”, fără să știe dacă în alte zone din Japonia este mai ieftin sau mai scump. „12.000 de yeni a venit factura la curent. (…) factura a venit 12.000 de yeni pentru 380 și ceva de kWh consumați într-o lună. Asta înseamnă undeva la 60 și ceva de euro.” Dimensiunea proprietății și taxele anuale Proprietatea cumpărată are aproximativ 300 mp, este amplasată pe un teren de circa 3.000 mp și include încă cinci anexe gospodărești. Pe lângă prețul de achiziție, românul afirmă că plătește aproximativ 300 de euro (aprox. 1.500 lei) pe an impozit pentru întreaga proprietate, sumă pe care o consideră redusă raportat la dimensiunea terenului și a construcțiilor. „În România nu îți cumperi un Logan cu cât îți cumperi aici o proprietate.” De ce contează Exemplul scoate în evidență că, dincolo de prețul de cumpărare foarte mic al unor „akiya”, decizia economică se joacă în costurile de utilizare (utilități) și în taxele anuale, care pot influența semnificativ bugetul total al proprietarului. În acest caz, românul indică un nivel al cheltuielilor pe care îl consideră avantajos, dar admite că pot exista diferențe între regiuni. [...]
Piața terenurilor intră într-o fază în care cumpărătorii dictează mai mult condițiile , pe fondul unei oferte în creștere și al unor decizii luate mai prudent, chiar dacă tranzacțiile mari s-au închis mai greu în prima parte a anului, potrivit Profit . În acest context, dezvoltatorii care cumpără sau pregătesc achiziții acum mizează pe livrări care ar urma să se vadă mai ales din 2027–2028, având în vedere timpul necesar pentru autorizare, finanțare și construcție. Datele citate dintr-un raport Colliers pentru primul semestru indică o piață cu evoluții diferențiate la preț: terenurile „foarte bune”, cu parametri clari și documentații urbanistice avansate, pot avea creșteri punctuale de 5–10% față de anul precedent. La polul opus, terenurile fără documentații urbanistice valide sau cu acces dificil sunt mai expuse la ajustări. Unde se vede cererea și unde se așteaptă Retailul rămâne cel mai activ segment, cu cerere susținută la nivel național, chiar dacă numărul tranzacțiilor semnate a fost mai moderat în prima parte a anului. Cererea vine în special din partea operatorilor FMCG, a retailerilor și a dezvoltatorilor, inclusiv jucători locali care pregătesc proiecte mai mici în orașe din toată țara, pe fondul extinderii rețelelor comerciale și al consumului de proximitate. Rezidențialul continuă să atragă interes, iar cererea pentru terenuri a crescut vizibil în ultimul an, inclusiv din partea unor cumpărători noi și investitori internaționali. Totuși, segmentul trece printr-o perioadă de „reașezare”, influențată și de schimbări legislative care au modificat accesul la finanțare și, în această etapă, avantajează dezvoltatorii mari, cu poziții financiare mai solide. În paralel, unii dezvoltatori mari se uită mai atent către orașele regionale, pe fondul concurenței ridicate din București , în timp ce dezvoltatori locali din marile orașe pot întâmpina dificultăți, ceea ce poate deschide ușa pentru parteneriate sau intrarea unor jucători noi. Industrialul este descris ca fiind mai degrabă într-o zonă de așteptare: investitorii preferă oportunități mai clare, iar jucătorii mari, care au deja rezerve importante de terenuri, nu se grăbesc să cumpere decât dacă apare un activ foarte bine poziționat. În schimb, se conturează interes pentru proiecte „speciale” (de exemplu, locuințe pentru studenți, centre medicale, școli și proiecte educaționale). Oferta mai mare mută echilibrul în negociere Un element cheie pentru dinamica din 2026 este creșterea numărului de terenuri scoase la vânzare. Printre vânzători apar tot mai mulți investitori instituționali și străini, unii interesați să iasă din piață pe fondul incertitudinilor politice, dar și proprietari care vor să elibereze capital sau să valorifice creșterile de preț din ultimii ani. Această ofertă mai consistentă schimbă raportul de forțe: cumpărătorii devin mai selectivi și negociază mai atent, inclusiv pe termene de plată și pe siguranța autorizării. Colliers observă mai multe tranzacții cu plăți eșalonate, adesea condiționate de obținerea autorizației de construire, ceea ce oferă cumpărătorilor protecție suplimentară. În același timp, capitalul românesc este mai prezent decât în trecut, contribuind la o bază mai diversă de cumpărători. Autorizarea și urbanismul, variabilele care pot accelera sau bloca piața În București, investitorii privesc cu un anumit optimism posibilitatea ca aprobarea unor proiecte să devină mai flexibilă, însă direcția pieței rămâne dependentă de noul Plan Urbanistic General, care va influența puternic dezvoltările viitoare. În alte orașe mari, aprobarea proiectelor a devenit mai dificilă, pe fondul presiunilor sociale și politice. Per ansamblu, 2026 nu este descris ca un an „spectaculos” ca număr de tranzacții închise, dar există activitate semnificativă în spate, cu multe negocieri și precontracte. A doua jumătate a anului ar putea aduce mai multe tranzacții finalizate, însă efectele cele mai vizibile sunt așteptate mai degrabă în 2027, dacă mediul economic și politic nu se deteriorează și dacă zona de urbanism și autorizare devine mai clară. [...]
Deși tranzacțiile din S1 2026 au scăzut cu 46%, piața investițiilor imobiliare a depășit deja volumul din 2025 după iulie , pe fondul unei tranzacții majore în retail și al unor achiziții punctuale în office, potrivit Economedia , care citează raportul Marketbeat Investment H1 2026 al Cushman & Wakefield Echinox . În primele șase luni din 2026, valoarea totală a tranzacțiilor a fost de 211 milioane euro (aprox. 1,06 miliarde lei), în scădere cu 46% față de aceeași perioadă din 2025. Totuși, după primele șapte luni, odată cu finalizarea tranzacției prin care AFI Europe a preluat un portofoliu de șase parcuri de retail de la MAS Real Estate și cu „o serie de tranzacții mai mici”, volumul tranzacționat a depășit nivelul întregului an 2025, conform raportului. Ce a tras piața: office în S1, retail după tranzacția AFI–MAS Raportat strict la S1, segmentul office a concentrat cea mai mare parte a activității investiționale: 138 milioane euro (aprox. 693 milioane lei), adică aproximativ 65% din total. După finalizarea tranzacției de 282 milioane euro (aprox. 1,42 miliarde lei) dintre AFI Europe și MAS Real Estate, la începutul lunii iulie, retailul a redevenit cea mai tranzacționată clasă de active, cu un volum de peste 350 milioane euro (aprox. 1,76 miliarde lei). În prima parte a anului, consultanții menționează și alte tranzacții relevante, care au implicat: complexul de birouri (București); parcurile de retail NEST (Miercurea Ciuc și Moinești); birourile Record Park (Cluj-Napoca); clădirea Equilibrium 2 (zona Floreasca – Barbu Văcărescu, București). Cine a adus capitalul și de ce contează apariția unor investitori noi După proveniența capitalului, investitorii din Europa Centrală și de Est (inclusiv români) au fost cei mai activi, cu 144 milioane euro (aprox. 724 milioane lei), adică 68% din total, urmați de investitorii turci, cu 52 milioane euro (aprox. 262 milioane lei), respectiv 25% din total. În raport, Cristi Moga, Head of Capital Markets la Cushman & Wakefield Echinox, spune că piața a atras doi jucători noi: Mondo Development (Turcia), care a preluat , și Star Capital Finance (Cehia), noul proprietar al parcurilor de retail NEST din Miercurea Ciuc. Tot el indică tranzacția AFI–MAS drept „a doua cea mai mare tranzacție din istoria sectorului de real estate românesc”. „Piaţa locală a investiţiilor imobiliare a rămas activă, reuşind să atragă doi jucători noi (...) în ciuda unui context general cu multiple incertitudini de ordin economic şi politic.” Randamente stabile, dar context macro dificil; ce ar putea urma Raportul plasează evoluția pieței într-un context macroeconomic „dificil”: economia locală ar fi înregistrat o contracție de 0,3% în trimestrul al doilea, iar inflația s-a situat „în jurul pragului de 10%” în prima jumătate a anului. Consultanții notează că randamentele prime (randamentul anual estimat al unei investiții imobiliare de top) au rămas stabile: birouri prime și centre comerciale prime: 7,25%; industrial: 7,5%; spații comerciale pe Calea Victoriei: 7%. Aceste niveluri sunt cu 100–200 puncte de bază peste cele din majoritatea piețelor din Europa Centrală și de Est, ceea ce, potrivit raportului, susține atractivitatea României pentru investitorii care caută un echilibru între risc și randament. În același timp, analiza indică faptul că o revenire economică și stabilizarea climatului politic ar putea accelera activitatea investițională în a doua parte a anului, existând tranzacții medii și mari în stadii avansate de execuție. [...]
Înregistrarea sistematică a proprietăților rămâne gratuită, dar implică obligații concrete pentru proprietari , inclusiv participarea la identificarea imobilelor și verificarea datelor publicate, potrivit Antena 3 . Miza practică este evitarea erorilor din cadastru și cartea funciară, într-un proces derulat organizat la nivel de localitate sau sector cadastral, nu la cererea individuală a fiecărui proprietar. Înregistrarea sistematică este descrisă ca un demers prin care imobilele sunt identificate, măsurate și înscrise în sistemul integrat de cadastru și carte funciară. Pentru ca lucrările să se desfășoare „corect și gratuit”, proprietarii sau deținătorii trebuie să știe din timp unde se pot informa, ce documente au de pregătit și cum pot participa la etapele procesului. Ce drepturi au proprietarii/deținătorii Conform materialului, proprietarii/deținătorii au dreptul să fie informați despre începerea lucrărilor, etapele procesului și perioada în care se fac măsurătorile în localitatea lor. Informațiile pot fi obținute: de la primărie; din anunțuri publice; din întâlniri de informare organizate local; de pe site-ul Agenției Naționale de Cadastru și Publicitate Imobiliară (ANCPI) . După întocmirea și afișarea documentelor tehnice ale cadastrului, proprietarii/deținătorii trebuie să verifice datele înscrise despre imobilele lor. Documentele sunt afișate public timp de 60 de zile la sediul primăriei (sau într-un alt loc anunțat public) și pe site-ul ANCPI. Dacă apar erori sau neconcordanțe, aceștia pot cere corectarea lor, „potrivit procedurilor prevăzute de lege”. Ce obligații apar în timpul lucrărilor Textul subliniază că procesul depinde de colaborarea cu echipele de cadastru și cu reprezentanții primăriei, astfel încât imobilele să fie identificate și înscrise corect. În practică, proprietarii/deținătorii trebuie să: pregătească documentele pe care le au despre imobil (de exemplu, acte de proprietate, certificate de moștenitor, hotărâri judecătorești, acte de identitate, acte de stare civilă sau alte documente care clarifică situația juridică); participe la etapa măsurătorilor, indicând amplasamentul și limitele proprietății și oferind informații corecte despre situația din teren; urmărească anunțurile locale și să verifice documentele tehnice în perioada de afișare publică, pentru a semnala la timp neconcordanțele. Context: proiect în derulare în 660 de comune ANCPI derulează Faza II a proiectului major „Creșterea gradului de acoperire și incluziune a sistemului de înregistrare a proprietăților în zonele rurale din România”, cofinanțat prin Programul Creștere Inteligentă, Digitalizare și Instrumente Financiare (PoCIDIF) 2021–2027. Proiectul continuă investițiile începute prin Programul Operațional Regional (POR) 2014–2020 . Lucrările sunt prezentate ca fiind gratuite pentru deținători și vizează înregistrarea imobilelor din 660 de comune, cu o suprafață estimată de peste 5,7 milioane de hectare. [...]
