Știri
Știri din categoria Fonduri europene
Microinvest își mărește capacitatea de creditare cu 20 milioane euro (aprox. 100 milioane lei) pentru IMM-uri și agricultură în Republica Moldova, după semnarea a două acorduri de finanțare cu Fondul European pentru Europa de Sud-Est și Green for Growth Fund, potrivit Banca Transilvania.
Acordurile au fost semnate în cadrul EU-Moldova Investment Conference, organizată la Chișinău de Guvernul Republicii Moldova și Comisia Europeană. Din perspectivă economică, injecția de capital urmărește să susțină dezvoltarea sectorului privat și să îmbunătățească reziliența economică, într-un context în care accesul la finanțare pe termen lung rămâne o condiție-cheie pentru competitivitatea companiilor locale.
Conform informațiilor transmise, noile linii de finanțare sunt orientate către domenii cu potențial ridicat de creștere și ar urma să susțină investiții în:
Microinvest este prezentă la nivel național și are experiență în finanțarea IMM-urilor și a agriculturii, iar fondurile sunt descrise ca un canal de atragere a capitalului internațional către economia Republicii Moldova.
Microinvest a semnat acordurile cu:
În comunicat, directorul executiv al Microinvest, Dmitrii Svinarenco, a pus accent pe importanța finanțării pe termen lung pentru reziliența și competitivitatea afacerilor locale.
„Accesul la finanțare pe termen lung rămâne esențial pentru creșterea rezilienței și competitivității afacerilor locale.”
Microinvest este liderul pieței de creditare nebancară din Republica Moldova, cu un portofoliu de credite de peste 8 miliarde de lei moldovenești, din care aproximativ 58% este alocat clienților business. Compania are peste 50.000 de clienți activi, o echipă de peste 400 de persoane și o rețea de 17 sedii.
Din 2025, Microinvest este parte a Grupului Financiar Banca Transilvania, iar acționarul unic este Victoriabank, una dintre băncile mari din Republica Moldova.
Recomandate
România este la un pas să încaseze 2,62 miliarde euro (aprox. 13,1 miliarde lei) din PNRR, bani nerambursabili care ar reduce presiunea pe buget într-un moment de consolidare fiscală , potrivit Profit . Ministerul Finanțelor anunță că cererea de plată nr. 4 a trecut de avizul Comitetului Economic și Financiar (CEF), iar plata efectivă ar urma să fie autorizată după ultima etapă procedurală din UE. Ce mai lipsește pentru plata efectivă După avizul CEF, următorul pas este etapa finală de „comitologie” (procedura prin care statele membre validează, în comitet, decizia Comisiei) în cadrul Comitetului privind Mecanismul de Redresare și Reziliență. Aceasta este programată în cursul lunii iunie, iar abia ulterior Comisia Europeană poate adopta decizia de plată. Comisia transmisese în luna mai evaluarea preliminară către CEF, care avea la dispoziție patru săptămâni pentru aviz. Ministerul Finanțelor spune acum că acest aviz a fost obținut. De ce contează: cerere „fără suspendări” și impact bugetar Cererea de plată nr. 4 include 38 de jaloane și 24 de ținte, evaluate favorabil de Comisia Europeană la 14 mai 2026. Este o cerere „fără suspendări”, ceea ce înseamnă că toate jaloanele și țintele incluse au fost considerate îndeplinite satisfăcător. Fondurile aferente acestei cereri sunt nerambursabile (granturi). Ministerul Finanțelor le leagă direct de finanțarea investițiilor publice și de reducerea presiunii asupra bugetului național, într-un context în care consolidarea fiscală trebuie să continue. Cât ar ajunge România să absoarbă după această tranșă Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR) are în forma actuală 21,41 miliarde euro, din care 13,57 miliarde euro granturi și 7,84 miliarde euro împrumuturi. După autorizarea plății aferente cererii nr. 4, sumele primite de România prin PNRR ar ajunge la aproximativ 12,97 miliarde euro (inclusiv prefinanțarea), adică o rată de absorbție de aproximativ 61% din alocarea totală. Calendarul-limită până în 2026 A patra cerere de plată a fost depusă la 19 decembrie 2025, iar viteza de evaluare la nivel european este relevantă deoarece mecanismul intră în ultima fază de implementare. Conform calendarului european: jaloanele și țintele din PNRR trebuie îndeplinite până la 31 august 2026 ; ultima cerere de plată trebuie transmisă Comisiei Europene până la 30 septembrie 2026 . În evaluarea europeană citată se menționează progrese în domenii precum revizuirea sistemului fiscal și modernizarea procedurilor de administrare fiscală, iar în opinia CEF se arată că nu există dovezi privind o inversare a măsurilor asociate jaloanelor și țintelor îndeplinite anterior. „PNRR rămâne una dintre principalele surse de finanțare pentru investițiile României într-o perioadă în care consolidarea fiscală trebuie să continue”, a declarat ministrul Finanțelor, Alexandru Nazare. [...]
România se apropie de încasarea a 3 miliarde de euro din PNRR , după ce a depășit pragul de 60% la absorbție, iar vineri, 5 iunie, Consiliul EcoFin ar urma „cel mai probabil” să dea ultima aprobare necesară pentru cererea de plată numărul patru, potrivit Agerpres . Ministrul Investițiilor și Proiectelor Europene, Dragoș Pîslaru , a declarat că, odată cu această „ultimă bifă”, în perioada următoare ar urma să intre în țară 3 miliarde de euro (aprox. 15 miliarde lei), sumă asociată cererii de plată patru. El a susținut că cererea patru este „complet curată” și a amintit că, în actualul guvern, PNRR ar fi fost deblocat și ar fi fost recuperată „o sumă” din cererea de plată trei (fără a preciza valoarea). Ce urmează: cererile 5 și 6 și o nouă structură a planului În paralel cu finalizarea cererii patru, ministerul spune că lucrează la cererile de plată cinci și șase și că încearcă să aibă „toate detaliile tehnice necesare” până vineri. După agrearea aspectelor tehnice cu Comisia Europeană, România ar urma să depună o cerere pentru a avea „noua structură” și să intre într-un proces în care forma finală autorizată ar trebui să fie gata în cursul lunii iulie, conform declarațiilor ministrului. Reforma cu discuții dificile: decarbonizarea Pe zona de reforme, Pîslaru a indicat că discuțiile cu Comisia Europeană sunt „mai complicate” pe subiectul decarbonizării, deoarece România a pregătit un studiu și încearcă să demonstreze că are nevoie de capacitățile de cărbune rămase. În rest, el a spus că discuțiile pe celelalte reforme au fost „mai degrabă bune”. Ministrul a fost marți la Bruxelles pentru discuții cu Comisia Europeană privind renegocierea finală a Planului Național de Redresare și Reziliență (PNRR). [...]
România a încasat peste 1,1 miliarde euro din FEADR , bani care intră efectiv în bugetul de stat și acoperă plăți deja făcute către fermieri și investiții rurale, potrivit AgroInfo . Suma rambursată de Comisia Europeană este de 1.118.908.104,67 euro (aprox. 5,6 miliarde lei ) și reprezintă decontarea plăților efectuate și raportate de Agenția pentru Finanțarea Investițiilor Rurale (AFIR) pentru investiții în sectorul agroindustrial, dezvoltarea comunităților rurale și plăți compensatorii acordate fermierilor pentru pierderi de venit asociate măsurilor de mediu și climă, bunăstării animalelor și agriculturii ecologice. Cea mai recentă tranșă a fost plătită integral „zilele trecute”, pe 27 mai , și se ridică la 203.882.503,4 euro (aprox. 1,0 miliard lei ). Potrivit declarațiilor citate în material, banii acoperă fondurile solicitate de AFIR prin declarația de cheltuieli pentru perioada ianuarie–martie 2026 , aferentă decontării plăților făcute din bugetul național în primul trimestru către fermieri, procesatori, antreprenori și autorități publice care au realizat investiții în agricultură și dezvoltare rurală, precum și pentru măsurile de mediu și climă. De ce contează: presiune mai mică pe buget și continuitate la plăți Rambursările din Fondul European Agricol pentru Dezvoltare Rurală (FEADR) reduc presiunea de finanțare pe termen scurt asupra bugetului național, în condițiile în care plățile către beneficiari sunt făcute inițial din resurse interne și apoi decontate de Comisia Europeană. În același timp, fluxul de rambursare este un indicator operațional pentru capacitatea administrației de a raporta cheltuieli eligibile și de a menține ritmul de finanțare pentru proiecte și scheme compensatorii. Cum funcționează rambursarea Conform procedurii descrise, declarația de cheltuieli pentru ianuarie–martie 2026 a fost încărcată în sistemul informatic folosit pentru schimbul de date între statele membre și Comisia Europeană, iar după verificare, Comisia a rambursat fondurile solicitate în termenul maxim de 45 de zile . În material este citat directorul general al AFIR, Adrian Chesnoiu , care leagă rambursarea de corectitudinea gestionării fondurilor și de capacitatea de atragere a banilor europeni: „Fondurile rambursate de Comisia Europeană pentru plățile efectuate de AFIR au ajuns la peste 1,1 Miliarde de euro în actualul exercițiu financiar european aferent Politicii Agricole Comune 2023 – 2027, bani care au intrat efectiv la Bugetul de stat al României.” [...]
România a încasat peste 1,1 miliarde euro (aprox. 5,6 miliarde lei) ca rambursări PAC 2023–2027 , bani virați integral la bugetul de stat, potrivit Agro Business . Suma reprezintă decontări făcute de Comisia Europeană pentru plățile efectuate și raportate de Agenția pentru Finanțarea Investițiilor Rurale (AFIR), ceea ce contează direct pentru fluxul de numerar al statului și pentru continuitatea finanțărilor din agricultură și dezvoltare rurală. Banii, în valoare totală de 1.118.908.104,67 euro (aprox. 5,6 miliarde lei), sunt aferenți actualului exercițiu financiar al Politicii Agricole Comune (PAC) 2023–2027 și sunt legați de investiții în sectorul agroindustrial, dezvoltarea comunităților rurale și scheme de sprijin pentru fermieri. Ce acoperă rambursările și de unde vin fondurile Conform informațiilor din articol, fondurile sunt asociate în principal cu: investiții în agricultură și dezvoltare rurală; plăți compensatorii către fermieri pentru pierderi de venit generate de implementarea măsurilor de mediu și climă; bunăstarea animalelor și agricultura ecologică. Finanțarea este asigurată prin Fondul European Agricol pentru Dezvoltare Rurală (FEADR) , principalul instrument european pentru investiții în mediul rural. Ultima tranșă: 203,9 milioane euro pentru cheltuieli din T1 2026 Cea mai recentă rambursare menționată a fost făcută pe 27 mai , în valoare de 203.882.503,4 euro (aprox. 1,0 miliard lei), reprezentând decontarea cheltuielilor aferente perioadei ianuarie–martie 2026 . Directorul general al AFIR, Adrian Chesnoiu, a susținut că rambursarea „confirmă corectitudinea gestionării fondurilor europene” și capacitatea României de a atrage fonduri nerambursabile pentru investiții cu efecte economice și în comunitățile rurale. „Fondurile rambursate de Comisia Europeană pentru plățile efectuate de AFIR au ajuns la peste 1,1 miliarde de euro (...), bani care au intrat efectiv la bugetul de stat al României.” Cum se face decontarea și ce urmează AFIR a transmis declarația de cheltuieli pentru ianuarie–martie 2026 prin sistemul informatic al Comisiei Europene, iar documentul a fost validat după verificări procedurale, mai arată sursa. Potrivit procedurilor Comisiei, rambursarea se face în termenul maxim de 45 de zile de la verificarea sumelor. În practică, ritmul acestor rambursări rămâne relevant pentru capacitatea autorităților de a menține plățile și investițiile în derulare, în condițiile în care decontarea europeană vine după ce cheltuielile sunt făcute și raportate. (Articolul citează ca sursă secundară informații de pe afir.ro, fără a indica un link direct.) [...]
Ungaria riscă să piardă bani europeni din cauza întârzierilor la implementare , după ce Bruxelles-ul a deblocat recent fonduri care depășesc capacitatea actuală a administrației de a le cheltui în termenele UE, potrivit Ziarul Financiar , care citează Financial Times. După victoria electorală din aprilie, noua administrație condusă de premierul Péter Magyar a început rapid negocieri cu Comisia Europeană pentru acces la fondurile înghețate în anii precedenți, pe fondul disputelor legate de statul de drept din perioada guvernării Viktor Orbán. Săptămâna trecută, Bruxelles-ul a aprobat deblocarea a 16,4 miliarde de euro, iar discuțiile continuă pentru alte sume. Miza: termene-limită strânse și proiecte care trebuie refăcute Problema imediată pentru Budapesta nu mai este obținerea banilor, ci viteza cu care poate pregăti și executa proiectele înainte de expirarea termenelor europene. Ministrul transporturilor și investițiilor, Dávid Vitézy, spune că există proiecte care au trebuit renegociate complet, iar întrebarea practică este ce poate fi implementat realist până la 31 august, termen asociat îndeplinirii condițiilor pentru accesarea fondurilor din programul post-pandemie. „Există liste întregi de proiecte care au trebuit renegociate complet.” Oficialii ungari admit, în acest context, că urmează o cursă contracronometru pentru aprobarea proiectelor și validarea lor de către miniștrii de finanțe ai UE. Ce fonduri sunt în joc și cum încearcă guvernul să accelereze absorbția Fondul european de redresare și reziliență (RRF) – mecanismul post-pandemie – are o valoare totală de 577 miliarde de euro și a fost creat în 2021 pentru relansarea economiilor afectate de COVID-19. Potrivit ministrului Vitézy, Comisia Europeană ar fi avut inițial o poziție de 4-5 miliarde de euro pentru Ungaria, însă negocierile din ultimele săptămâni au dus la creșterea sumei aprobate. Pentru a accelera procesul, guvernul Péter Magyar a implementat rapid reformele cerute de Bruxelles în materie de anticorupție și stat de drept și a eliminat o portiță legislativă care permitea fostului regim Orbán să evite jurisdicția Parchetului European în cazurile de fraudă cu fonduri UE. În paralel, autoritățile de la Budapesta au reclasificat proiecte europene în valoare de 3,7 miliarde de euro pentru a putea fi finanțate prin mecanismul post-pandemie, inclusiv achiziția unor noi tramvaie pentru rețeaua de transport public din capitală. Ce urmează Chiar dacă deblocarea fondurilor reduce presiunea politică pe relația Budapesta–Bruxelles, riscul operațional rămâne: dacă proiectele nu sunt aprobate și implementate la timp, Ungaria poate ajunge în situația de a avea bani disponibili pe hârtie, dar greu de transformat în investiții efective în termenele UE. [...]
Guvernul condiționează sporul de până la 40% pentru personalul din fonduri europene de o evaluare lunară a performanței , într-o schimbare cu impact direct asupra modului în care sunt monitorizate și stimulate echipele care lucrează la PNRR și la alte finanțări UE, potrivit Digi24 . Măsura se aplică până la 31 august 2026 și este justificată de Executiv prin nevoia de a accelera îndeplinirea reformelor și jaloanelor asumate de România. Personalul care gestionează asistența financiară europeană, precum și angajații implicați în elaborarea, negocierea, aprobarea și implementarea PNRR vor fi evaluați lunar în funcție de obiective și indicatori individuali de performanță. În logica Guvernului, noul mecanism ar trebui să lege mai strâns remunerația suplimentară de rezultatele efective din activitatea curentă, cu efect asupra ritmului de implementare și absorbție. Cum se acordă, de acum, majorarea de până la 40% Majorarea salarială lunară de până la 40% rămâne în vigoare până la 31 august 2026, dar acordarea ei devine condiționată de rezultate și de evaluarea activității desfășurate. Plata se face pe baza unui raport individual de activitate aprobat de conducătorul instituției. Condițiile-cheie menționate în hotărârea adoptată de Executiv includ: depunerea lunară a unui raport de activitate care să demonstreze îndeplinirea activităților și subactivităților stabilite; depunerea raportului până la data de 5 a lunii următoare celei pentru care se face plata; avizarea/aprobarea de către resurse umane și superiorul ierarhic doar dacă activitățile asumate pentru luna respectivă au fost realizate integral; îndeplinirea unui grad de realizare de minimum 50% a reformelor, țintelor și jaloanelor aferente fiecărui coordonator de reformă și investiții din PNRR, în concordanță cu atribuțiile din fișa postului. Executivul precizează că procentul de majorare ia în calcul atât performanța individuală, cât și gradul de îndeplinire a obiectivelor la nivelul instituției. Ce se schimbă față de sistemul actual și ce implică operațional Până acum, majorarea salarială pentru personalul care gestionează fonduri europene era stabilită în funcție de evaluările profesionale și criteriile generale din legislația în vigoare. Noua hotărâre introduce o monitorizare lunară a activității și a rezultatelor, astfel încât sporul să fie „direct legat” de performanța efectivă. Guvernul mai arată că aplicarea măsurii presupune proceduri interne „clare și unitare” pentru evaluarea obiectivelor și indicatorilor de performanță. În plus, revizuirea lunară a majorării salariale nu va putea depăși nivelul stabilit prin ultima evaluare a performanțelor profesionale individuale. Mecanismul este descris ca fiind similar celui folosit deja pentru personalul nominalizat în echipele de proiect finanțate din fonduri europene, reglementat prin Hotărârea Guvernului nr. 234/2023. [...]
