Știri
Știri din categoria Fonduri europene
Agroserv Mariuța, compania din spatele brandului Lăptăria cu Caimac, pregătește accesarea de fonduri nerambursabile de până la 20 mil. euro (aprox. 102 mil. lei) pentru a-și produce energie din surse regenerabile pentru autoconsum, la ferma din Dragoești (Ialomița), potrivit Ziarul Financiar. Miza este reducerea dependenței de costurile energiei printr-un proiect finanțat printr-o schemă de ajutor de stat din Fondul pentru Modernizare.
Inițiativa a fost formalizată prin solicitarea Mădălinei Cocan, acționar majoritar al Agroserv Mariuța S.A. (67,49% din capital), de a introduce un punct distinct pe ordinea de zi a Adunării Generale Extraordinare din 27/28 aprilie, astfel încât acționarii să voteze explicit accesarea finanțării.
Solicitarea vizează Schema de ajutor de stat aprobată prin Ordinul MADR nr. 70/2023, finanțată prin Fondul pentru Modernizare, cu un plafon de până la 20 mil. euro per beneficiar.
Conform cadrului descris, proiectele pot acoperi:
Hotărârea propusă prevede delegarea către Consiliul de Administrație (cu posibilitate de subdelegare către președinte sau directori) a competențelor pentru întreg ciclul proiectelor, de la documentație la contractare și autorizare. În listă intră:
Mandatul include și angajarea societății pentru acoperirea cheltuielilor care nu sunt finanțate din grant (cofinanțare proprie, cheltuieli neeligibile și TVA), din surse proprii sau atrase, precum și reprezentarea în relația cu AFIR, Ministerul Agriculturii, Ministerul Energiei și Banca Europeană de Investiții.
Deși Consiliul de Administrație aprobă în mod curent decizii operaționale, acționara majoritară a argumentat că amploarea financiară și angajamentele pe termen lung ale proiectelor justifică un mandat explicit din partea adunării generale. Compania are o capitalizare de 70 mil. lei, conform aceleiași surse.
Recomandate
PNL avertizează că România riscă să piardă ultima tranșă de granturi din PNRR, de circa 3 miliarde de euro (aprox. 15 miliarde lei), dacă Parlamentul nu adoptă rapid șase legi-cheie , potrivit Adevărul . Conducerea partidului cere convocarea Legislativului în sesiune extraordinară „de săptămâna viitoare”, pentru a evita întârzieri care ar putea bloca plata finală. Biroul Permanent Național al PNL a discutat luni stadiul proiectelor de lege necesare îndeplinirii jaloanelor din Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR), iar președintele PNL și premierul interimar Ilie Bolojan a prezentat situația celor șase acte normative aflate în diferite faze de elaborare. Ce legi sunt în joc și unde se află în proces Potrivit liberalilor, patru proiecte au fost deja depuse în Parlament, iar două sunt în etapa finală a consultării publice. PNL indică un calendar imediat pentru depunerea lor: proiectul privind consolidarea legislației în domeniul integrității ar urma să fie depus și înregistrat marți, 21 iulie, la Camera Deputaților, după consultarea publică; proiectul legii salarizării personalului plătit din fonduri publice ar urma să fie depus miercuri, 22 iulie, la Senat. În urma ședinței, conducerea PNL a mandatat grupurile parlamentare din Camera Deputaților și Senat să susțină adoptarea tuturor celor șase proiecte, pentru respectarea angajamentelor asumate de România prin PNRR. Miza financiară: tranșa finală de granturi PNL susține că adoptarea reformelor este „esențială” pentru obținerea ultimei tranșe de granturi din cererea finală de plată, estimată la aproximativ 3 miliarde de euro (aprox. 15 miliarde lei). Mesajul politic al partidului este că întârzierile legislative se pot traduce direct în bani pierduți din finanțarea europeană. Disputa pe salarizare: condițiile Comisiei Europene vs. buget În cazul legii salarizării unitare, PNL afirmă că actul normativ trebuie să respecte atât condițiile negociate cu Comisia Europeană , cât și „posibilitățile reale ale bugetului de stat”. Partidul spune că va susține doar amendamentele compatibile cu jaloanele PNRR și acceptate de Comisia Europeană, avertizând că modificările care încalcă aceste condiții „pun în pericol banii europeni”. Presiune pentru sesiune extraordinară Liberalii cer convocarea Parlamentului în sesiune extraordinară chiar de săptămâna viitoare, pentru adoptarea rapidă a proiectelor. În comunicatul citat, PNL avertizează că întârzierile sau blocajele politice pot avea consecințe directe asupra fondurilor europene și cere tuturor partidelor să respecte angajamentele asumate prin PNRR. [...]
Prahova direcționează peste jumătate dintr-un pachet de aproape 259 mil. lei către educație , după ce Consiliul Județean și Agenția pentru Dezvoltare Regională Sud-Muntenia au semnat finanțările pentru 16 proiecte prin Programul Regional Sud-Muntenia 2021–2027 , potrivit Ziarul Financiar . Miza economică este concentrarea banilor europeni în investiții cu efect pe termen lung, cu educația ca principal beneficiar. Pachetul are o valoare cumulată de aproape 259 milioane de lei și acoperă patru direcții: educație, patrimoniu cultural, eficiență energetică și mobilitate urbană. Educația ia 145,4 mil. lei, cu proiecte în 11 localități Din total, 145,4 milioane de lei (peste 56% din buget) sunt alocate sectorului educațional. Finanțarea vizează construirea, modernizarea și extinderea unor unități de învățământ din: Mizil, Vălenii de Munte, Fulga, Drăjna, Filipeștii de Pădure, Gornet-Cricov, Dumbrava, Izvoarele, Baba Ana, Tomșani și Vadu Săpat. Patrimoniul cultural primește 85,28 mil. lei pentru trei restaurări O altă componentă a pachetului este protejarea patrimoniului cultural, cu 85,28 milioane de lei alocate prin trei proiecte. Investițiile vizează restaurarea Ansamblului Mănăstirii Cheia, a Ansamblului Mănăstirii Suzana și a monumentului istoric „Capela Dumitru V. Hernea” din Câmpina, obiective prezentate ca având potențial de dezvoltare turistică. Eficiență energetică și mobilitate urbană: proiecte punctuale Pe eficiență energetică, peste 12,1 milioane de lei sunt prevăzute pentru modernizarea Colegiului Național „Alexandru Ioan Cuza” din Ploiești, cu obiectivul de a reduce consumul de energie și de a îmbunătăți performanța energetică a clădirii. Pe mobilitate urbană, 16 milioane de lei sunt direcționați către Breaza, pentru dezvoltarea mobilității urbane sustenabile prin investiții în infrastructura destinată transportului public. Ce indică structura finanțărilor Semnarea celor 16 contracte consolidează portofoliul de investiții al județului în actualul exercițiu financiar, într-un moment în care administrațiile locale accelerează accesarea Programului Regional Sud-Muntenia 2021–2027. Structura finanțărilor indică o strategie axată pe educație, conservarea patrimoniului, reducerea costurilor energetice pentru clădiri publice și îmbunătățirea mobilității urbane. [...]
Spania pune la bătaie 570 milioane euro (aprox. 2,9 mld. lei) pentru reconstrucția Ucrainei, cu accent pe reducerea riscurilor pentru firmele spaniole , potrivit Mediafax . Pachetul combină garanții, credite și granturi și urmărește să faciliteze investițiile și livrările de echipamente, tehnologii și servicii în proiecte de infrastructură. Acordul a fost convenit de Ucraina și Spania, iar valoarea totală a fondurilor și garanțiilor ar urma să ajungă la 570 de milioane de euro, conform Ukrinform. Înțelegerea a fost încheiată la a cincea reuniune a Comisiei Interguvernamentale Ucraina–Spania pentru Cooperare Economică și Industrială, potrivit Ministerului Economiei, Mediului și Agriculturii din Ucraina. Cum este împărțit pachetul și ce înseamnă pentru companii Măsurile anunțate vizează explicit creșterea capacității companiilor spaniole de a intra în proiecte din Ucraina, prin instrumente care reduc riscul și asigură finanțare: Agenția spaniolă de credit la export Cesce își majorează plafonul de acoperire a riscurilor pentru operațiunile din Ucraina la 250 milioane euro (aprox. 1,27 mld. lei ), pentru a facilita furnizarea de echipamente, tehnologii și servicii și participarea la investiții. Instituția de finanțare a dezvoltării COFIDES va administra o linie de credit de 100 milioane euro (aprox. 510 mil. lei ) pentru investiții în sectorul privat. Până la 200 milioane euro (aprox. 1,02 mld. lei ) vor fi disponibile prin Fondul spaniol de internaționalizare a întreprinderilor (FIEM), din care: până la 100 milioane euro (aprox. 510 mil. lei ) finanțare rambursabilă; 100 milioane euro (aprox. 510 mil. lei ) în granturi pentru proiecte realizate cu participarea companiilor spaniole. Ce urmează: cooperare industrială și integrare în lanțuri europene În cadrul reuniunii, cele două state au semnat și o declarație comună de intenție pentru sprijinirea redresării și rezilienței industriale a Ucrainei. Documentul prevede consolidarea cooperării în inițiativa „ Ramstein Industrial ”, dezvoltarea parteneriatelor între companii ucrainene și spaniole, facilitarea livrărilor de echipamente și tehnologii industriale și integrarea producătorilor ucraineni în lanțurile valorice europene. [...]
Consultările de la Cotroceni pe legea salarizării unitare pun în joc un jalon din PNRR și, implicit, accesarea fondurilor europene , în condițiile în care reforma este prezentată ca angajament asumat de România față de Comisia Europeană, potrivit Adevărul . Discuțiile au loc vineri, 17 iulie, de la ora 12.00, la Palatul Cotroceni, cu participarea reprezentanților partidelor pro-occidentale și a ministrului interimar al Muncii, Dragoș Pîslaru. Întâlnirea este coordonată de consilierul prezidențial Radu Burnete, iar informația este relatată de News.ro . De ce contează: reforma e condiție pentru fonduri europene Într-o întâlnire separată, joi, reprezentanții PNL și confederațiile sindicale au discutat proiectul legii salarizării unitare în sectorul bugetar, potrivit Adevărul . Președintele PNL și premierul interimar Ilie Bolojan a transmis atunci că liberalii vor susține în Parlament varianta „agreată cu Comisia Europeană”, în contextul în care reforma este descrisă drept condiție pentru accesarea fondurilor europene aferente jalonului din PNRR. În același cadru, sindicatele și-au prezentat observațiile și propunerile, invocând preocupările angajaților din sectorul public. PNL a indicat ca obiectiv al reformei un sistem „mai echitabil, mai predictibil și sustenabil din punct de vedere bugetar”, prin corectarea graduală a inechităților. Ce prevede proiectul și calendarul de aplicare Conform proiectului publicat de Ministerul Muncii, noua Lege a salarizării unitare ar urma să intre în vigoare la 1 ianuarie 2027. Documentul include: un raport de 1 la 8 între cel mai mic și cel mai mare salariu de bază din sectorul bugetar; o valoare de referință de 4.100 de lei pentru anul 2027. Dragoș Pîslaru a prezentat modificările aduse proiectului după dialogul instituțional, a explicat negocierile cu Comisia Europeană și „constrângerile bugetare aferente”, reiterând angajamentele care au stat la baza elaborării proiectului, mai notează sursa. Pentru context suplimentar despre proiect, publicația trimite la materialul despre proiectul Legii salarizării unitare . În perioada următoare, miza practică a consultărilor și a discuțiilor cu partenerii sociali rămâne forma finală care va ajunge în Parlament și dacă aceasta va rămâne aliniată cu varianta negociată cu Comisia Europeană, având în vedere legătura directă cu jalonul din PNRR. [...]
România riscă să piardă bani europeni și să fie obligată să returneze sume deja cheltuite dacă proiectele din PNRR nu sunt finalizate la timp, avertizează europarlamentarul Eugen Tomac , potrivit Mediafax . Miza, în lectura sa, este una economică: o eventuală blocare a finanțărilor ar suprapune o criză financiară peste actuala criză politică. Într-o intervenție la emisiunea MEDIAFAX OFF the Record, Tomac a spus că pierderea fondurilor europene ar împinge România într-o „criză suprapusă cu cea politică”, pe care o descrie drept „extrem de periculoasă”. „Dacă vom pierde fondurile europene, țara intră într-o criză suprapusă cu cea politică, extrem de periculoasă. Și o spun cât se poate de apăsat: pierderea fondurilor europene va fi un dezastru pentru România.” Fereastră scurtă pentru proiectele asumate în PNRR Tomac susține că autoritățile mai au „doar câteva săptămâni” pentru a închide proiectele asumate prin Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR) . În acest context, el a punctat că întârzierile acumulate în ultimii ani comprimă calendarul de implementare într-o perioadă foarte scurtă. „Mai avem câteva săptămâni în care putem să închidem ceea ce nu s-a reușit în patru ani de zile. Noi ne-am asumat aceste angajamente.” Riscul dublu: fonduri pierdute și bani de returnat Pe lângă pierderea finanțărilor europene, Tomac atrage atenția asupra unui risc suplimentar: România ar putea fi obligată să restituie bani deja cheltuiți, dacă proiectele nu sunt recepționate integral. El a invocat situația unor șantiere unde lucrările ar fi realizate în proporție de 90%, dar unde condițiile contractuale ar impune recepția la 100% pentru ca finanțarea să rămână eligibilă. „Pe lângă riscul de a pierde banii pe care ni-i pune la dispoziție Uniunea Europeană, există riscul să restituim banii pe care i-am cheltuit. Sunt foarte multe șantiere unde lucrările sunt în proporție de 90% finalizate, însă contractele sunt foarte clare: recepția trebuie făcută în proporție de 100%.” [...]
Intervenția DR-14 ar putea aduce 50.000 de euro (aprox. 250.000 lei) pe proiect pentru fermele mici , însă calendarul și condițiile rămân neconfirmate oficial, potrivit Agronet . Informațiile provin din estimări prezentate de consultanți în emisiunea „Agricultura la Raport”, preluate de AGRO TV, iar fermierii sunt avertizați să nu trateze aceste repere ca termene certe de depunere. DR-14 și DR-18, „mai avansate” procedural, dar fără sesiuni deschise Materialul indică faptul că DR-14 (pentru investiții în ferme mici) și DR-18 (pentru floricultură și plante medicinale/aromatice) ar fi printre intervențiile considerate mai avansate, în sensul că ar fi fost discutate criteriile de selecție în structurile de monitorizare . Totuși, această etapă nu echivalează cu deschiderea sesiunilor. Pentru lansarea efectivă ar fi necesare, între altele, publicarea ghidurilor aplicabile, stabilirea perioadei de înscriere și activarea sesiunii de către Agenția pentru Finanțarea Investițiilor Rurale (AFIR) . Ce tipuri de investiții ar putea acoperi DR-14 În forma descrisă de consultanți, DR-14 ar urma să ofere 50.000 de euro pe proiect și să includă mai multe componente, în funcție de sector și tipul investiției. Sunt menționate ca direcții posibile: investiții în ferme zootehnice; proiecte pentru legumicultură; achiziții simple de utilaje; investiții în alte sectoare agricole, care ar urma să fie stabilite prin documentația finală. Agronet subliniază că valoarea sprijinului și împărțirea pe componente trebuie verificate în ghidul solicitantului , când va fi publicat. În acest moment, nu sunt prezentate un termen oficial de deschidere și nici condiții finale privind dimensiunea economică a fermei, cheltuielile eligibile sau modul de acordare a sprijinului. DR-12, DR-17 și DR-13: estimări, puține detalii și incertitudini După DR-14 și DR-18, consultanții se așteaptă la avansarea DR-12 și DR-17, însă fără garanții privind calendarul. Pentru DR-12, destinată consolidării exploatațiilor fermierilor deja instalați, este menționată o estimare potrivit căreia sesiunea nu ar putea fi lansată înainte de septembrie 2026 , dar Agronet precizează explicit că este o evaluare a consultantului, nu un termen anunțat de AFIR sau de Ministerul Agriculturii. În cazul DR-17, care ar urma să finanțeze investiții inclusiv pentru struguri de masă și hamei, materialul nu oferă detalii despre buget, valoarea maximă pe proiect, intensitatea sprijinului sau perioada probabilă de depunere. DR-13 este descrisă drept intervenția cu cel mai ridicat grad de incertitudine , inclusiv pe fondul unor informații contradictorii despre buget și locul în calendar. Este menționat și scenariul ca intervenția să nu mai fie lansată, prezentat ca ipoteză de consultant, nu ca decizie oficială. Ce este deschis acum la AFIR: finanțare pentru capacități solare Separat de intervențiile DR aflate în așteptare, AFIR primește cereri pentru investiții în capacități noi de producere a energiei electrice din surse solare , dedicate autoconsumului, cu sprijin integral nerambursabil, conform materialului. Sesiunea este deschisă până la 14 august 2026 și are un buget total de 265 milioane euro (aprox. 1,33 miliarde lei). Ce ar trebui să facă fermierii până apar ghidurile Recomandarea centrală este ca fermierii să își pregătească proiectele, dar fără să angajeze cheltuieli pe baza presupunerii că o intervenție va fi lansată la o anumită dată, deoarece cheltuielile făcute înainte de momentul permis prin ghid pot rămâne neeligibile. În practică, verificările esențiale vor ține de documentația oficială: starea sesiunii, eligibilitatea, valoarea și intensitatea sprijinului, contribuția proprie, criteriile de selecție și lista cheltuielilor eligibile. [...]
