Știri
Știri din categoria Fonduri europene

Agroserv Mariuța, compania din spatele brandului Lăptăria cu Caimac, pregătește accesarea de fonduri nerambursabile de până la 20 mil. euro (aprox. 102 mil. lei) pentru a-și produce energie din surse regenerabile pentru autoconsum, la ferma din Dragoești (Ialomița), potrivit Ziarul Financiar. Miza este reducerea dependenței de costurile energiei printr-un proiect finanțat printr-o schemă de ajutor de stat din Fondul pentru Modernizare.
Inițiativa a fost formalizată prin solicitarea Mădălinei Cocan, acționar majoritar al Agroserv Mariuța S.A. (67,49% din capital), de a introduce un punct distinct pe ordinea de zi a Adunării Generale Extraordinare din 27/28 aprilie, astfel încât acționarii să voteze explicit accesarea finanțării.
Solicitarea vizează Schema de ajutor de stat aprobată prin Ordinul MADR nr. 70/2023, finanțată prin Fondul pentru Modernizare, cu un plafon de până la 20 mil. euro per beneficiar.
Conform cadrului descris, proiectele pot acoperi:
Hotărârea propusă prevede delegarea către Consiliul de Administrație (cu posibilitate de subdelegare către președinte sau directori) a competențelor pentru întreg ciclul proiectelor, de la documentație la contractare și autorizare. În listă intră:
Mandatul include și angajarea societății pentru acoperirea cheltuielilor care nu sunt finanțate din grant (cofinanțare proprie, cheltuieli neeligibile și TVA), din surse proprii sau atrase, precum și reprezentarea în relația cu AFIR, Ministerul Agriculturii, Ministerul Energiei și Banca Europeană de Investiții.
Deși Consiliul de Administrație aprobă în mod curent decizii operaționale, acționara majoritară a argumentat că amploarea financiară și angajamentele pe termen lung ale proiectelor justifică un mandat explicit din partea adunării generale. Compania are o capitalizare de 70 mil. lei, conform aceleiași surse.
Recomandate

România vrea să păstreze sprijinul Băncii Mondiale pentru reforme și pregătește un plan 2028–2034 „fără precedent” ca volum și complexitate , în condițiile în care statutul de stat „matur” ridică întrebări despre cât de mult va mai fi eligibilă pentru acest tip de suport, potrivit Antena 3 . Ministrul Investițiilor și Proiectelor Europene, Dragoș Pîslaru , aflat la Washington la reuniunile de primăvară ale FMI și Grupului Băncii Mondiale, spune că miza este evitarea unui „gol” de expertiză și asistență tehnică în zona de reforme. Pîslaru afirmă că Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene (MIPE) este unul dintre finanțatorii principali ai contractelor de asistență tehnică derulate de Banca Mondială în România, ceea ce face ca Bucureștiul să fie interesat de continuarea activității instituției în țară, chiar dacă, în mod tradițional, Banca Mondială își concentrează resursele pe state aflate în dezvoltare. „Noi credem că România are în continuare nevoie de asistență tehnică pentru zona de reforme.” De ce contează: capacitatea administrativă devine un risc pentru ciclul 2028–2034 Mesajul central al ministrului este că următorul ciclu de planificare 2028–2034 ar urma să aibă o amploare ridicată, iar România vrea să consolideze relația cu Banca Mondială tocmai pentru a nu rămâne „descoperită” pe zona de cunoaștere și sprijin tehnic. În logica fondurilor europene, acest tip de asistență este folosit, de regulă, pentru proiectarea și implementarea reformelor și pentru întărirea capacității instituționale. În același timp, ministrul indică faptul că discuțiile vizează și contractele aflate deja în derulare, fără a oferi în material detalii despre valori, termene sau proiecte punctuale. Extinderea colaborării: pregătirea regiunilor de la frontiera estică pentru reconstrucția Ucrainei Pîslaru spune că pe lista colaborării cu Banca Mondială a fost adăugat un element nou: IST Invest și programul Bridge, descris ca un program de pregătire a regiunilor de la frontiera estică pentru reconstrucția Ucrainei. Ministrul leagă această temă de un „potențial mare de dezvoltare economică” pentru România, fără a detalia mecanismele de finanțare sau calendarul. Componenta economică a relației cu SUA: investiții și comerț Al doilea obiectiv al delegației, potrivit ministrului, este întărirea componentei economice a Parteneriatului Strategic România–SUA, pe fondul percepției că zona de comerț și investiții „a scârțâit” în relația bilaterală. Pîslaru afirmă că România urmărește să atragă investiții americane și că, în perioada 2028–2034, MIPE ar avea în vedere investiții potențiale dinspre SUA, inclusiv în logica unui „cap de pod” către Uniunea Europeană și către reconstrucția Ucrainei. În acest context, el menționează întâlniri și discursuri la trei think tank-uri, precum și întâlniri la National Security Council și la US Treasury Department, plus obiective imediate precum aderarea la OCDE și „ultimul aviz” necesar din partea SUA (fără alte precizări în material). Context: argumentul convergenței economice Ministrul invocă și evoluția economică a României, afirmând că țara a urcat „de la 44% în media Uniunii Europene la peste 80%”, depășind Ungaria, Cehia și Portugalia. Declarația este prezentată ca argument pentru intensificarea mesajelor de diplomație economică, însă materialul nu include sursa statistică a acestor procente. [...]

Comisia Europeană condiționează deblocarea fondurilor UE pentru Ungaria de 27 de reforme, iar miza imediată este accesul la circa 35 de miliarde de euro (aprox. 174 miliarde lei) blocate , după schimbarea de putere de la Budapesta, potrivit Antena 3 . Bruxelles-ul a început discuții cu premierul desemnat Péter Magyar și leagă explicit banii de măsuri anticorupție și de revenirea asupra unor politici din era Orbán considerate contrare normelor UE. Ungaria are de recuperat fonduri înghețate pe fondul disputelor cu instituțiile europene, inclusiv pe teme de stat de drept, riscuri de corupție și independența justiției. În paralel, Comisia vrea ca noul guvern să repare și relația cu Ucraina, iar în plan politic urmărește dacă Budapesta va renunța la blocaje în dosare majore la nivelul UE. Ce înseamnă „condițiile” în termeni de bani și reguli În total, aproximativ 35 de miliarde de euro (aprox. 174 miliarde lei) din fonduri UE destinate Ungariei sunt blocate. Din această sumă, circa 18 miliarde de euro sunt înghețate din bugetul UE din cauza problemelor legate de statul de drept, corupție și independența justiției, potrivit Comisiei Europene, iar alte peste 17 miliarde de euro din împrumuturi pentru apărare au fost suspendate. Pe lângă reformele cerute pentru deblocarea banilor, Bruxelles-ul așteaptă discuții rapide despre aplicarea unei decizii a Curții de Justiție a UE privind legislația de azil, considerată neconformă. Disputa generează pentru Ungaria o amendă zilnică de 1 milion de euro, acumulată la aproape 900 de milioane de euro, sumă reținută din fonduri europene. Semnalele politice urmărite de UE: Ucraina și sancțiunile Doi diplomați europeni citați în material spun că statele membre se uită la capacitatea lui Magyar de a debloca un împrumut de 90 de miliarde de euro pentru Ucraina și de a ridica veto-ul Budapestei asupra următorului pachet de sancțiuni împotriva Rusiei, ca indicatori ai intenției noului premier de a repara relațiile cu UE. Oficialii UE ar fi început pregătiri pentru aprobarea împrumutului pentru Ucraina, astfel încât o decizie să poată fi luată imediat ce Magyar va fi învestit, potrivit unor persoane informate. Ce reforme promite Magyar și de ce Bruxelles-ul rămâne prudent Magyar a promis resetarea relațiilor cu alianțele occidentale și a spus că Ungaria este pregătită să facă compromisuri. În plan intern, el a anunțat restabilirea mecanismelor de control democratic și revenirea la statul de drept; Ungaria ar urma să se alăture Parchetului Public European și să creeze o agenție anticorupție. Comisia Europeană transmite însă că nu există „acțiuni imediate” și că există „o listă lungă” de pași necesari pentru accesarea fondurilor. Prudența este alimentată și de precedentul Poloniei, unde deblocarea rapidă a fondurilor după schimbarea guvernului a fost urmată de blocaje interne ale reformelor. În plus, potrivit Constituției Ungariei, președintele are 30 de zile pentru a învesti noul parlament, iar oficialii UE se tem că Viktor Orbán ar putea folosi acest interval pentru schimbări juridice sau de personal care să îngreuneze implementarea reformelor cerute pentru deblocarea banilor. [...]

Comisia Europeană condiționează deblocarea a circa 17 miliarde euro pentru Ungaria de reforme rapide , după ce Ursula von der Leyen i-a transmis viitorului premier Peter Magyar că sunt necesare decizii imediate privind statul de drept și „realinierea” la valorile UE, potrivit Agerpres . Într-un mesaj publicat pe rețeaua X, președinta Comisiei Europene a spus că a discutat la telefon cu Magyar „prioritățile imediate” și a indicat că „o muncă rapidă” este necesară pentru „restaurare, realiniere și reforme”, cu accent pe restabilirea statului de drept, ca premisă pentru accesarea investițiilor europene. Miza economică: fonduri UE înghețate și un calendar politic strâns Von der Leyen declarase încă de luni că speră să colaboreze cât mai rapid cu viitorul guvern pro-european condus de Peter Magyar pentru ca Ungaria să facă reformele necesare deblocării fondurilor europene de circa 17 miliarde de euro (aprox. 85 miliarde lei) alocate țării. Fondurile au fost înghețate de Comisia Europeană în perioada guvernării lui Viktor Orban , pe fondul conflictelor dintre Budapesta și Bruxelles. Context: schimbare de putere la Budapesta și condițiile Bruxelles-ului Potrivit informațiilor citate de Agerpres din Reuters și EFE, guvernarea Orban a fost în dispută cu instituțiile europene, inclusiv din cauza poziției Ungariei față de sprijinul pentru Ucraina în războiul cu Rusia și a unor politici interne (măsuri anti-LGBT, împotriva migranților și a ONG-urilor). Duminică, partidul Fidesz al lui Orban a pierdut alegerile legislative în fața formațiunii Tisza, condusă de Peter Magyar, care a obținut o majoritate de peste două treimi, suficientă inclusiv pentru schimbări constituționale. [...]

Miza imediată pentru viitorul guvern de la Budapesta este deblocarea banilor europeni , iar asta depinde de reforme verificabile pe statul de drept, nu de un „gest grandios”, potrivit unei analize publicate de HotNews . În discuția cu jurnalistul maghiar György Folk (EUrologus/HVG), publicația trece în revistă condițiile care ar putea decide dacă Ungaria recuperează accesul la fonduri UE și își normalizează relația cu Bruxelles-ul. Peter Magyar a obținut o majoritate de două treimi în viitorul Parlament, ceea ce îi poate asigura sprijinul politic pentru reforme după 16 ani de guvernare Viktor Orbán. Ideea centrală: revenirea Ungariei „în sfera de influență centrală a UE” ar presupune ca statul să funcționeze din nou ca partener previzibil și să ofere „securitate juridică” (adică reguli stabile și aplicate consecvent). Care sunt mizele financiare: PNRR, coeziune și acces la programe UE Analiza indică trei fronturi cu impact bugetar direct și rapid: Planul de redresare (PNRR) al Ungariei: 10,4 miliarde de euro (incluzând 6,5 miliarde granturi și 3,9 miliarde împrumuturi), rămas blocat din cauza condițiilor privind statul de drept. Fondurile pot fi folosite, în principiu, până la finalul lui 2026 , ceea ce comprimă fereastra de acțiune pentru noul guvern. Fonduri de coeziune parțial înghețate: aprox. 6,3 miliarde de euro , ca urmare a deciziei Consiliului UE din 12 decembrie 2022, în cadrul mecanismului de condiționalitate privind statul de drept (decizia este detaliată de Consiliu aici ). Accesul deplin la programele Erasmus+ și Orizont Europa , cu efecte directe asupra universităților și ecosistemului de cercetare-inovare: Erasmus+ are un buget total 2021–2027 de 26,2–26,5 miliarde de euro (detalii oficiale aici ); Orizont Europa are un buget total 2021–2027 de 93,5 miliarde de euro (detalii aici ). În lectura lui Folk, problema nu este una „tehnică”, ci una de încredere instituțională: fără schimbări structurale, nici banii, nici capitalul politic nu revin. Ce reforme sunt „testele” pentru deblocarea fondurilor Aderarea la Parchetul European Ungaria nu a aderat la Parchetul European, iar UE a invocat constant riscuri legate de deturnarea fondurilor, corupție și achiziții publice. În campanie, Magyar s-a pronunțat pentru aderare, iar Folk susține că gestul ar conta ca semnal de acceptare a supravegherii comune a standardelor. „Aderarea la Parchetul European nu ar rezolva totul de una singură, dar ar semnala instantaneu că noul guvern (…) este, de asemenea, gata să accepte supravegherea europeană comună a standardelor.” Statul de drept: justiție, anticorupție, achiziții publice Pentru PNRR, mesajul este că noul cabinet ar trebui să evite o confruntare politică nouă cu Comisia și să finalizeze reformele cerute „de mult timp”: în justiție, anticorupție, achiziții publice, conflict de interese și instituții de supraveghere. În cazul fondurilor de coeziune suspendate, decizia UE a fost fundamentată pe probleme de achiziții publice, conflicte de interese, măsuri anticorupție și eficiența urmăririi penale. Folk descrie suspendarea ca unul dintre cele mai dure avertismente financiare aplicate de UE unui stat membru. Presa și spațiul civic, parte din evaluarea de ansamblu Analiza include și capitolele care, deși nu sunt „linii bugetare” în sine, influențează evaluarea generală a statului de drept: independența presei și statutul organizațiilor societății civile. Sunt invocate concluzii din Raportul Comisiei Europene privind statul de drept din 2025 (capitolul despre Ungaria este disponibil aici ) și din raportul Forumului Civic European din 2025 ( link ). De ce contează pentru fondurile europene Din perspectiva UE, condiționalitatea pe statul de drept nu se reduce la „ton” sau la repoziționare diplomatică, ci la capacitatea statului de a garanta că banii europeni sunt cheltuiți într-un cadru predictibil, cu controale funcționale și sancțiuni reale. În această logică, majoritatea de două treimi a lui Magyar poate fi un avantaj operațional, dar numai dacă se traduce în reforme care nu pot fi ușor inversate. Articolul este realizat în cadrul proiectului transfrontalier PULSE (detalii: HotNews – Proiectul PULSE ). [...]

Parchetul European a deschis o anchetă pe achiziția de microbuze electrice școlare prin PNRR , după o sesizare făcută de ministrul Investițiilor și Proiectelor Europene, Dragoș Pîslaru , potrivit Economedia . Investigația ridică un risc de corecții și blocaje administrative într-un program finanțat din bani europeni, pe fondul unor diferențe mari de preț între județe pentru același tip de vehicul. Ministrul a transmis, într-o postare pe Facebook, că a primit „confirmarea oficială” privind începerea investigației și a cerut ca ancheta să se desfășoare rapid, iar „dacă se dovedește că legea a fost încălcată, toți vinovații să plătească”. De ce contează: suspiciuni de supraevaluare și achiziții neuniforme Dragoș Pîslaru afirmă că, deși programul era de interes național, licitațiile „s-au derulat neuniform”, ceea ce ar fi dus la diferențe majore atât în preț, cât și în termeni de livrare. Potrivit ministrului, același tip de microbuz electric (16+1 locuri) ar fi fost cumpărat în județe diferite la valori între 99.000 de euro și 263.000 de euro per unitate, fără modificări tehnice care să explice diferențele. El mai susține că au existat recepții de echipamente în afara termenilor de livrare, iar diferențele de preț ar fi ajuns uneori până la de trei ori față de cel mai mic preț. Context: de la planul inițial de 3.200 de microbuze la 1.300 Economedia reia informații publicate de ReporterIS, care a scris în august 2025 că firma Aveuro din Prahova ar fi vândut către stat microbuze electrice de 90.000 de euro cu 200.000 de euro și că bugetul de 250 de milioane de euro (aprox. 1,27 miliarde lei) din PNRR, planificat pentru 3.200 de microbuze, ar fi ajuns „doar pentru 1.300 de microbuze”. În același context, se arată că România avea alocată suma de 250 de milioane de euro pentru 3.200 de microbuze, la un preț mediu de 78.000 de euro/bucată, însă ar fi ajuns să cumpere 1.300 de microbuze la un preț de 200.000 de euro/bucată (fără TVA). Actori și achiziții: Aveuro, licitații cu ofertant unic și cazul Bihor Conform ReporterIS, citat de Economedia, Aveuro ar fi câștigat licitațiile în 60% din județe, iar 90% din licitații ar fi avut o singură ofertă admisibilă (Aveuro), celelalte fiind respinse. Economedia notează și un exemplu din Bihor: în august 2024, Ilie Bolojan anunța demararea procedurilor pentru 25 de microbuze electrice care ar fi urmat să coste peste 30 de milioane de lei (aprox. 1,2 milioane lei/bucată). Ulterior, în februarie 2025, Consiliul Județean Bihor a anunțat achiziția pentru 22,8 milioane de lei fără TVA (27,2 milioane lei cu TVA), ceea ce ar însemna aproape 1,1 milioane lei/bucată, respectiv circa 218.000 de euro, „mult peste” nivelul de 80.000–90.000 de euro menționat în articol ca reper al Uniunii Europene. Date financiare despre companie Economedia mai scrie că Aveuro International SRL este controlată integral de Vlad Mircea Papuc și că firma a avut „anul trecut” un profit net de 68,7 milioane de lei, de 15,6 ori mai mare decât rezultatul din 2023 (1.462%), la afaceri de 255,6 milioane de lei, în creștere de 6,7 ori (566%). Compania avea în medie 113 angajați la final de 2024. Ce urmează, din informațiile disponibile, este derularea anchetei Parchetului European; articolul nu precizează un termen sau măsuri administrative imediate legate de proiectele PNRR vizate. [...]

Serbia riscă să piardă până la 1,5 miliarde de euro din fonduri UE , pe fondul criticilor tot mai dure de la Bruxelles legate de apropierea Belgradului de Rusia, potrivit POLITICO . Banii vizați sunt alocați de Uniunea Europeană pentru reforme și pentru pregătirea aderării, în contextul în care negocierile de aderare ale Serbiei, începute în 2014, sunt încă în desfășurare. În acest cadru, Comisia Europeană și-ar fi înăsprit poziția și ar putea revizui finanțarea, pe fondul nemulțumirilor privind direcția politică internă și externă a Serbiei. Mai mulți oficiali de la Bruxelles sunt descriși ca fiind din ce în ce mai critici față de Belgrad, iar o eventuală decizie de suspendare a plăților ar complica suplimentar procesul de extindere a Uniunii Europene. Comisarul european pentru extindere, Marta Kos , a declarat că există îngrijorări crescânde legate de evoluțiile din Serbia, invocând legi care ar submina independența sistemului judiciar, represiunea protestatarilor și „amestecul recurent” în presa independentă. De partea sârbă, Danijel Apostolović, ambasadorul Serbiei la UE și negociator-șef cu blocul comunitar, a spus pentru POLITICO că este „încrezător că nu vom ajunge la punctul” suspendării finanțării și că Serbia nu renunță la obiectivul de a deveni membru deplin al Uniunii Europene. [...]