Știri
Știri din categoria Finanțe personale & Banking

Uniunea Europeană a avut în 2024 cu aproape 11.000 de bancomate mai puțin , un nou semnal al retragerii infrastructurii bancare fizice și al mutării serviciilor către canale digitale, potrivit Economedia , care citează raportul anual „Facts & Figures” publicat de Federația Bancară Europeană (EFB) . La finalul lui 2024, în UE erau 308.646 bancomate, cu 10.927 mai puține decât în 2023, ceea ce înseamnă o medie de 1.456 de locuitori per bancomat. Diferențele între state rămân mari: Austria este între țările cu cea mai mare densitate (un bancomat la 677 de locuitori), în timp ce în Suedia raportul ajunge la 7.000 de locuitori per bancomat. Consecința operațională: acces mai rar la numerar, rețele mai subțiri Scăderea numărului de bancomate vine pe fondul unei contracții mai ample a prezenței fizice a băncilor. Raportul EFB indică și o reducere a numărului de instituții de credit din UE cu 4.834 față de anul precedent (minus 1,9%). În același timp, la sfârșitul lui 2024 existau cu 39,4% mai puține instituții bancare decât în 2009. Tendință mai largă: mai puține sucursale în UE Și rețeaua de sucursale a continuat să se restrângă: numărul acestora a scăzut în 2024 cu 2,5% față de 2023, la 126.952. Pe termen lung, contracția cumulată a ajuns la 43% față de 2008. În structura pieței, Germania (27%), Polonia (11%) și Italia (11%) cumulau 49% din totalul instituțiilor de credit din UE la finalul lui 2024. [...]

România atrage tot mai mulți americani care vor să se relocheze, pe fondul interesului în creștere pentru Europa de Est și al avantajelor de cost și siguranță , potrivit Adevărul . Dincolo de percepția publică, fenomenul începe să se vadă și în activitatea firmelor care oferă servicii de relocare, semnalând o cerere mai mare pentru mutarea și stabilirea legală în România. Interesul nu se limitează la destinațiile clasice din Uniunea Europeană (Franța, Italia, Spania, Portugalia). Experții citați de CNN observă o orientare tot mai pronunțată către țări mai puțin frecventate din Europa Centrală și de Est, inclusiv România, alături de Bulgaria, Slovacia, Polonia, Albania și Estonia. Ce alimentează cererea: costuri, siguranță și acces la cetățenie Un indicator de context este sondajul Gallup din 2025, citat în material, potrivit căruia unul din cinci americani spune că, ideal, ar emigra dacă ar avea ocazia. În același timp, numărul tinerelor care vor să plece ar fi de patru ori mai mare față de un sondaj similar din 2014. În paralel, unele țări foarte populare din vestul Europei își înăspresc reglementările privind imigrația, în timp ce state din Europa de Est ar oferi opțiuni considerate mai atractive, inclusiv stimulente fiscale și condiții mai flexibile pentru obținerea cetățeniei, potrivit experților citați. Semnal operațional: creștere de cinci ori a clienților din SUA pentru o firmă din București Dragoș Poede, director executiv al Door to Romania (companie care sprijină persoane și firme să se relocheze în fostul bloc estic), spune că firma sa din București a văzut în ultimele 18 luni o creștere de cinci ori a numărului de clienți din SUA interesați să se mute: de la aproximativ 200 la circa 1.000, conform declarațiilor pentru CNN preluate de Adevărul. Poede pune interesul pentru România pe factori „de zi cu zi”, precum siguranța în spațiile publice, accesul la sănătate, educația, nivelul taxelor, mediul de afaceri și costul scăzut al vieții. În material se menționează și că unii clienți invocă un sentiment de insecuritate în SUA „din motive politice”. „Ei înțeleg că visul american nu mai este ce a fost.” „Întoarcerea la origini”, un motiv important pentru unii Articolul dă exemplul lui Antoni Scarano, un newyorkez care a revenit în România după ce și-a regăsit familia biologică. În mai 2024, după demersuri pentru acte de identitate, permis de ședere și redobândirea cetățeniei române, s-a mutat împreună cu soția sa într-un sat din județul Sibiu. În același context, Ted Baumann, director pentru diversificare globală la International Living, afirmă că România se numără printre țările care „ies în evidență” la acceptarea revendicărilor de origine, deoarece politicile nu ar impune o limită de generații, iar cererile care vizează străbunici sau generații mai îndepărtate ar fi aprobate în mod obișnuit. De ce contează Pentru România, creșterea interesului se traduce într-un impact operațional imediat: mai multe solicitări pentru servicii de relocare și pentru proceduri administrative (ședere, acte, cetățenie), într-un moment în care competiția între destinații europene se mută și către piețe mai puțin „aglomerate” decât vestul UE. Materialul nu oferă date oficiale agregate despre numărul total de americani relocați în România, ci indică trendul prin sondaje și exemple punctuale din piață. [...]