Știri
Știri din categoria Bănci
Asociația Română a Băncilor avertizează că acuzațiile despre ROBOR pot crește costurile de finanțare și pot afecta stabilitatea financiară, în condițiile în care investigația Consiliului Concurenței este încă în desfășurare, potrivit Economedia.
Mesajul ARB vine pe fondul anchetei privind o posibilă înțelegere între băncile participante la stabilirea indicelui ROBOR. Asociația susține că fiecare bancă își stabilește independent strategia de preț și cotațiile, iar similitudinea acestora în anumite momente ar reflecta reacții la aceleași presiuni de piață, nu o coordonare.
ARB afirmă că modul în care subiectul a fost prezentat public a creat confuzie despre funcționarea unei piețe reglementate și că, până la o înțelegere completă a mecanismelor, acuzațiile pot declanșa consecințe negative „operaționale, juridice, de finanțare și reputaționale”.
În evaluarea asociației, miza depășește sectorul bancar: acuzațiile ar afecta încrederea investitorilor externi, cu impact în costurile de finanțare ale statului, ale populației și ale companiilor. ARB avertizează și asupra riscului ca o pierdere de reprezentativitate sau un blocaj al cotării ROBOR să aibă efecte directe asupra economiei.
Asociația indică rolul Băncii Naționale a României ca organizator, reglementator și supraveghetor al pieței monetare interbancare (piața pe care se tranzacționează lichiditate între bănci) și menționează existența unui cadru european pentru prevenirea abuzului de piață legat de manipularea indicilor de referință.
ARB mai spune că, la nivelul asociației, nu deține informații ca băncile să fi fost sancționate pentru aspecte legate de obligațiile de cotare sau ca BNR să se fi sesizat în acest context.
Asociația leagă evoluția ROBOR de factori macroeconomici și de condițiile de lichiditate, menționând explicit dezechilibrele macroeconomice, inflația, dobânda de politică monetară, necesarul de lichiditate, percepția agențiilor de rating și a finanțatorilor, precum și instabilitatea politică și guvernamentală.
În comunicat este invocat și contextul declanșării investigației (2022), când România s-a confruntat cu crize multiple; ARB amintește că inflația a ajuns la 16,8% în noiembrie 2022 și că BNR a majorat dobânda de politică monetară de opt ori în 2022, de la 1,75% în 2021 la 6,75% la finalul lui 2022.
Consiliul Concurenței a trimis băncilor raportul privind concluziile anchetei pe 6 aprilie, iar băncile au la dispoziție 30 de zile pentru observații, după care urmează audieri, conform informațiilor Economedia. La final, plenul Consiliului Concurenței va decide dacă există vinovăție și dacă se impun amenzi; o decizie este așteptată până la finalul primului semestru, potrivit surselor publicației.
În funcție de decizia autorității, cei prejudiciați ar putea cere despăgubiri în instanțele comerciale, însă acest demers ar fi posibil doar dacă se stabilește că a existat o înțelegere care a dus la un ROBOR mai mare; în prezent, Consiliul Concurenței nu a luat încă o decizie.
Recomandate
Investigația Consiliului Concurenței pe ROBOR intră într-o nouă etapă, iar miza pentru piață este credibilitatea mecanismului de „fixing” folosit ca reper la dobânzile variabile , în condițiile în care urmează audierea băncilor vizate după finalizarea fazei de documentare, potrivit Ziarul Financiar . ROBOR (Romanian Interbank Offer Rate) este indicele pieței monetare interbancare care reflectă rata dobânzii la care băncile sunt dispuse să se împrumute între ele în lei, sub formă de depozite. În centrul discuției se află modul de calcul și actorii implicați în stabilirea zilnică a nivelului ROBOR, în contextul investigației privind o presupusă coordonare a valorii acestui reper. Ce verifică autoritatea de concurență și ce urmează Investigația Consiliului Concurenței, inițiată în 2022, are ca obiect o presupusă „înțelegere și/sau practică concertată” referitoare la fixarea coordonată a valorii ROBOR de către cele 10 bănci participante la stabilirea ratei de referință în procedura de „fixing”. Conform informațiilor prezentate, Consiliul Concurenței a încheiat o etapă intermediară – documentarea – iar următorul pas este audierea instituțiilor de credit care fac obiectul investigației. Cum se calculează ROBOR și cine participă ROBOR este rata dobânzii la care 10 bănci contribuitoare „sunt dispuse să ofere împrumuturi sub formă de depozite în lei celorlalte bănci contribuitoare”. Cele 10 instituții sunt considerate relevante pentru activitatea de pe piața monetară interbancară din România și sunt selectate pe baza unor criterii de performanță stabilite de Banca Națională a României (BNR) . Indicele are șapte scadențe , de la o zi până la un an. Pentru creditele retail și corporate cu dobândă variabilă, relevanți sunt în special indicii la 3 luni și 6 luni , la care băncile adaugă o marjă. De ce contează pentru costul creditelor Materialul indică drept factori principali care influențează ROBOR: politica monetară; lichiditatea din piața monetară; inflația. În acest context, evoluția investigației și modul în care este percepută procedura de „fixing” pot avea impact asupra încrederii în indicatorul folosit ca reper în contracte de credit cu dobândă variabilă, atât pentru companii, cât și pentru populație. [...]
Investigația Consiliului Concurenței privind modul de stabilire a ROBOR intră într-o etapă procedurală care poate duce la amenzi de până la 10% din cifra de afaceri a băncilor vizate , după ce autoritatea a transmis un raport preliminar și urmează audieri, potrivit Mediafax . Consiliul Concurenței , prin președintele Bogdan Chirițoiu, susține că nu există încă o decizie finală: documentul trimis băncilor este preliminar și poate fi modificat după ce instituțiile financiare își prezintă punctele de vedere în etapa de audieri. În paralel, guvernatorul BNR, Mugur Isărescu , contestă investigația, pe fondul unei dispute publice între autoritățile din domeniul financiar. Ce verifică autoritatea și de ce miza e una de reglementare Ancheta nu vizează „regulile sistemului”, ci comportamentul concret al băncilor participante la calculul ROBOR, respectiv modul în care acestea transmit cotațiile zilnice. Suspiciunea indicată în material este că băncile nu ar acționa complet independent unele față de altele în procesul de „fixing” (stabilirea cotațiilor), ceea ce ar putea afecta corectitudinea indicatorului. În logica investigației, dacă există coordonare între bănci, ROBOR ar putea fi distorsionat, cu efect direct asupra costurilor suportate de clienți, având în vedere rolul indicelui în dobânzile variabile la creditele în lei, în special cele contractate înainte de introducerea IRCC. Calendarul procedurii: răspunsuri în 30 de zile, țintă de finalizare la mijlocul lui 2026 Cele 10 bănci implicate în calculul indicelui au la dispoziție 30 de zile pentru a răspunde raportului preliminar. După analizarea argumentelor, Consiliul Concurenței va decide dacă există sau nu încălcări ale legislației. Autoritatea își propune să finalizeze investigația până la jumătatea anului 2026; în caz contrar, decizia ar putea fi amânată pentru anul viitor. O eventuală decizie poate fi contestată în instanță, la Curtea de Apel București și ulterior la Înalta Curte. Ce sancțiuni sunt posibile și ce precedent invocă autoritatea Dacă se confirmă încălcări ale legislației concurenței, legea permite amenzi de până la 10% din cifra de afaceri, ceea ce, în cazul unor bănci mari, poate însemna sume de ordinul zecilor sau sutelor de milioane de euro. Materialul amintește că au existat cazuri similare investigate în Europa și SUA, unele încheiate cu penalități consistente pentru manipularea unor indicatori financiari de referință. Reacția BNR: „confuzie” între corelare și înțelegere anticoncurențială Mugur Isărescu a criticat public interpretările legate de ROBOR, argumentând că dobânzile interbancare sunt, prin natura lor, corelate și că această corelare nu ar trebui confundată cu o înțelegere anticoncurențială. Guvernatorul a mai avertizat asupra impactului mediatic al discuției, în condițiile în care publicul nu ar înțelege pe deplin mecanismele pieței monetare. În același timp, investigația are și un context mai vechi: potrivit materialului, ancheta a pornit de la declarații făcute de guvernator în 2022, când acesta spunea că băncile au reacționat exagerat și au împins ROBOR peste nivelul dobânzii-cheie, după care Consiliul Concurenței a demarat investigația și a făcut controale inopinate la cele 10 bănci. Controversa a fost amplificată și de reacții sindicale, Blocul Național Sindical cerând inclusiv înființarea unei comisii parlamentare de anchetă privind rolul BNR. [...]
Băncile implicate în investigația Consiliului Concurenței privind ROBOR riscă amenzi „substanțiale” , iar analiza autorității nu vizează cadrul de reglementare, ci comportamentul instituțiilor de credit, potrivit declarațiilor președintelui Consiliului Concurenței, Bogdan Chirițoiu , citate de Profit . Mesajul șefului autorității indică un risc de reglementare și costuri potențial semnificative pentru bănci, în condițiile în care eventualele sancțiuni ar ține cont de „domeniul și dimensiunea companiilor implicate”. Ce investighează Consiliul Concurenței Bogdan Chirițoiu a precizat că investigația referitoare la ROBOR nu are ca țintă regulile după care funcționează piața sau mecanismul de reglementare, ci conduita băncilor. În acest cadru, miza pentru sector este dublă: pe de o parte, nivelul posibil al amenzilor, iar pe de altă parte, implicațiile de conformare (respectarea regulilor) și de guvernanță internă, dacă autoritatea va constata încălcări. De ce contează pentru bănci Potrivit lui Chirițoiu, dacă se va ajunge la amenzi, acestea ar urma să fie „substanțiale”, tocmai pentru că sunt vizate companii mari dintr-un domeniu sensibil pentru economie și pentru costul creditării. Articolul nu oferă detalii suplimentare despre stadiul procedurii, băncile vizate sau un calendar al concluziilor investigației; în lipsa acestor informații, rămâne neclar când ar putea apărea o decizie și ce măsuri concrete ar putea urma. [...]
Consiliul Concurenței spune că investigația pe ROBOR nu are încă o decizie finală , iar următoarea etapă – audierea băncilor – poate schimba concluziile și eventualele sancțiuni, potrivit Economica . Mesajul vine după critici publice legate de raportul investigației și pe fondul dezbaterii despre impactul unei astfel de decizii asupra finanțării în economie. Ce transmite Consiliul Concurenței și de ce contează procedural Președintele instituției, Bogdan Chirițoiu, afirmă că raportul investigației „a generat deja numeroase dezbateri și speculații”, însă autoritatea „nu are încă o astfel de decizie finală” și nu consideră „obișnuit, și nici util” să discute public o propunere de decizie înainte de finalizarea procedurii. „Când adoptăm o decizie, o facem publică și oferim explicațiile necesare.” Miza imediată pentru bănci este că dosarul intră într-o fază în care argumentele lor vor fi ascultate formal, iar Consiliul susține că va ține cont de acestea înainte de verdict. Pentru piață, mesajul este că rezultatul nu este „bătut în cuie”, chiar dacă investigația este descrisă ca importantă „din punct de vedere economic și al eventualelor sancțiuni”. Ce investighează, concret, autoritatea Consiliul Concurenței precizează că investigația nu vizează cadrul de reglementare al ROBOR, ci „comportamentul băncilor”, pe suspiciunea că acestea „nu ar cota independent” în procedura de fixing (mecanismul prin care se stabilește indicele). În poziția instituției, independența cotațiilor este esențială pentru relevanța ROBOR și este cerută nu doar de regulile de concurență, ci și de normele bancare. Posibile sancțiuni și ce urmează după decizie Chirițoiu arată că legislația românească de concurență este armonizată cu cea europeană și amintește că investigații similare privind indicatori financiari au existat în mai multe state europene și în SUA, unele finalizate cu sancțiuni „semnificative”. În cazul României, dacă se vor impune amenzi, acestea ar fi „substanțiale”, având în vedere domeniul și dimensiunea companiilor implicate. Totodată, instituția indică traseul de contestare: părțile nemulțumite se pot adresa Curții de Apel București și ulterior Înaltei Curți de Casație și Justiție. Contextul presiunii publice Înaintea reacției Consiliului, guvernatorul BNR, Mugur Isărescu, a sugerat că autoritatea „nu înțelege clar sensul ROBOR” și funcționarea sistemului bancar, iar Dan Șucu (Concordia) a avertizat asupra riscului de blocaje de finanțare dacă nu se iau „deciziile corecte”, conform aceleiași surse. Pentru context suplimentar, Economica a relatat separat despre aceste poziții în articolele: mesajul lui Mugur Isărescu despre ROBOR și IRCC și reacția lui Dan Șucu . [...]
BNR a făcut publice salariile conducerii, iar guvernatorul Mugur Isărescu are un venit net lunar de 88.648 lei , potrivit datelor prezentate de Libertatea . Publicarea listei aduce în prim-plan costurile de conducere ale băncii centrale și diferențele mari dintre nivelurile de remunerare din instituție. BNR arată că Isărescu, guvernator din 4 septembrie 1990, încasează lunar 88.648 lei net (17.399 euro, la cursul din 22 aprilie 2026, conform articolului). În iunie 2025, un economist citat de publicație a susținut că salariul guvernatorului BNR este de trei ori mai mare decât cel al guvernatorului băncii centrale din Polonia. Cât câștigă membrii Consiliului de administrație Lista publicată include și indemnizațiile nete lunare ale membrilor Consiliului de administrație al BNR : Leonardo Badea (vicepreședinte CA și prim-viceguvernator): 84.670 lei Florin Georgescu (membru CA și viceguvernator): 79.395 lei Cosmin-Ștefan Marinescu (membru CA și viceguvernator): 79.395 lei Aura-Gabriela Socol (membru CA): 26.370 lei Roberta Alma Anastase (membru CA): 26.370 lei Alexandru Nazare (membru CA): 26.370 lei (salariu suspendat conform Hotărârii Parlamentului României nr. 25/2025 ) Csaba Balint (membru CA): 26.370 lei Cristian Popa (membru CA): 26.370 lei Bonusuri și alte venituri posibile Pe lângă indemnizațiile lunare, membrii CA pot primi venituri suplimentare în baza unei hotărâri interne, inclusiv: prime de maximum 2,8 indemnizații nete lunare (membri executivi) sau 1,8 indemnizații nete lunare (membri neexecutivi); o sumă raportată la indemnizația lunară, dacă BNR înregistrează profit într-un exercițiu financiar; indemnizație de pensionare egală cu 5 sau 10 indemnizații lunare, în funcție de numărul mandatelor (doar pentru membrii executivi care îndeplinesc condițiile de pensionare în timpul mandatului); sume pentru diverse evenimente (de exemplu, pentru copiii minori de Ziua Copilului și Crăciun, pentru nașterea fiecărui copil etc.). Separat, Contractul Colectiv de Muncă negociat la nivelul băncii prevede posibilitatea acordării anuale de prime (maximum 2,8 salarii nete lunare), participare la profit, indemnizație de pensionare (între 3 și 12 salarii de bază, în funcție de vechime), sume pentru evenimente și un bonus anual de performanță, în funcție de evaluarea profesională. Plaja salarială în managementul BNR În grilele publicate, cel mai mic salariu al unui „șef” din BNR este de 11.569 lei, iar un director câștigă 49.885 lei pe lună, potrivit datelor prezentate în articol. [...]
UniCredit va contesta raportul preliminar al Consiliului Concurenței după investigația privind o posibilă înțelegere între bănci la stabilirea ROBOR, potrivit Profit.ro . Banca a informat Bursa de Valori București (BVB), unde are obligațiuni listate, că a primit documentul și că va contesta concluziile, inclusiv în privința amenzilor propuse. Raportul preliminar a fost emis în urma investigației declanșate din oficiu de Consiliul Concurenței la 24 octombrie 2022, care vizează o presupusă practică concertată privind „fixarea” (procedura de stabilire) coordonată a valorii ROBOR de către cele 10 bănci participante la stabilirea indicelui. UniCredit susține că raportul este o etapă intermediară și nu reprezintă, în sine, o decizie cu efecte juridice. „Raportul sus-menționat reprezintă o etapă intermediară din cadrul procedurilor derulate de către Consiliul Concurenței in legătura cu această investigație și nu constituie o decizie generatoare de efecte juridice.” Conform Profit.ro , băncile au la dispoziție 30 de zile pentru a formula apărări și opinii înainte ca instituția să își însușească sau nu raportul și să adopte o decizie formală. O eventuală decizie de amendare este așteptată în mai-iunie, înainte de expirarea actualului mandat al conducerii Consiliului Concurenței, mai notează publicația. În comunicarea transmisă BVB, UniCredit afirmă că respectă cerințele legale și de reglementare și că va continua să trimită argumente împotriva concluziilor raportului preliminar și a sancțiunii propuse, urmând să își susțină poziția în etapele viitoare ale procedurii. Anunțuri similare la bursă au făcut și alte bănci vizate, inclusiv BCR, Banca Transilvania și BRD. Investigația vizează 10 instituții care participă la calculul ROBOR: Banca Transilvania, BCR, BRD-Societe Generale, ING Bank, Raiffeisen Bank, CEC Bank, UniCredit Bank, OTP Bank România, EximBank și Intesa Sanpaolo România. [...]
