Știri
Știri din categoria Bănci
Investigația Consiliului Concurenței pe ROBOR intră într-o nouă etapă, iar miza pentru piață este credibilitatea mecanismului de „fixing” folosit ca reper la dobânzile variabile, în condițiile în care urmează audierea băncilor vizate după finalizarea fazei de documentare, potrivit Ziarul Financiar.
ROBOR (Romanian Interbank Offer Rate) este indicele pieței monetare interbancare care reflectă rata dobânzii la care băncile sunt dispuse să se împrumute între ele în lei, sub formă de depozite. În centrul discuției se află modul de calcul și actorii implicați în stabilirea zilnică a nivelului ROBOR, în contextul investigației privind o presupusă coordonare a valorii acestui reper.
Investigația Consiliului Concurenței, inițiată în 2022, are ca obiect o presupusă „înțelegere și/sau practică concertată” referitoare la fixarea coordonată a valorii ROBOR de către cele 10 bănci participante la stabilirea ratei de referință în procedura de „fixing”.
Conform informațiilor prezentate, Consiliul Concurenței a încheiat o etapă intermediară – documentarea – iar următorul pas este audierea instituțiilor de credit care fac obiectul investigației.
ROBOR este rata dobânzii la care 10 bănci contribuitoare „sunt dispuse să ofere împrumuturi sub formă de depozite în lei celorlalte bănci contribuitoare”. Cele 10 instituții sunt considerate relevante pentru activitatea de pe piața monetară interbancară din România și sunt selectate pe baza unor criterii de performanță stabilite de Banca Națională a României (BNR).
Indicele are șapte scadențe, de la o zi până la un an. Pentru creditele retail și corporate cu dobândă variabilă, relevanți sunt în special indicii la 3 luni și 6 luni, la care băncile adaugă o marjă.
Materialul indică drept factori principali care influențează ROBOR:
În acest context, evoluția investigației și modul în care este percepută procedura de „fixing” pot avea impact asupra încrederii în indicatorul folosit ca reper în contracte de credit cu dobândă variabilă, atât pentru companii, cât și pentru populație.
Recomandate
Investigația Consiliului Concurenței privind modul de stabilire a ROBOR intră într-o etapă procedurală care poate duce la amenzi de până la 10% din cifra de afaceri a băncilor vizate , după ce autoritatea a transmis un raport preliminar și urmează audieri, potrivit Mediafax . Consiliul Concurenței , prin președintele Bogdan Chirițoiu, susține că nu există încă o decizie finală: documentul trimis băncilor este preliminar și poate fi modificat după ce instituțiile financiare își prezintă punctele de vedere în etapa de audieri. În paralel, guvernatorul BNR, Mugur Isărescu , contestă investigația, pe fondul unei dispute publice între autoritățile din domeniul financiar. Ce verifică autoritatea și de ce miza e una de reglementare Ancheta nu vizează „regulile sistemului”, ci comportamentul concret al băncilor participante la calculul ROBOR, respectiv modul în care acestea transmit cotațiile zilnice. Suspiciunea indicată în material este că băncile nu ar acționa complet independent unele față de altele în procesul de „fixing” (stabilirea cotațiilor), ceea ce ar putea afecta corectitudinea indicatorului. În logica investigației, dacă există coordonare între bănci, ROBOR ar putea fi distorsionat, cu efect direct asupra costurilor suportate de clienți, având în vedere rolul indicelui în dobânzile variabile la creditele în lei, în special cele contractate înainte de introducerea IRCC. Calendarul procedurii: răspunsuri în 30 de zile, țintă de finalizare la mijlocul lui 2026 Cele 10 bănci implicate în calculul indicelui au la dispoziție 30 de zile pentru a răspunde raportului preliminar. După analizarea argumentelor, Consiliul Concurenței va decide dacă există sau nu încălcări ale legislației. Autoritatea își propune să finalizeze investigația până la jumătatea anului 2026; în caz contrar, decizia ar putea fi amânată pentru anul viitor. O eventuală decizie poate fi contestată în instanță, la Curtea de Apel București și ulterior la Înalta Curte. Ce sancțiuni sunt posibile și ce precedent invocă autoritatea Dacă se confirmă încălcări ale legislației concurenței, legea permite amenzi de până la 10% din cifra de afaceri, ceea ce, în cazul unor bănci mari, poate însemna sume de ordinul zecilor sau sutelor de milioane de euro. Materialul amintește că au existat cazuri similare investigate în Europa și SUA, unele încheiate cu penalități consistente pentru manipularea unor indicatori financiari de referință. Reacția BNR: „confuzie” între corelare și înțelegere anticoncurențială Mugur Isărescu a criticat public interpretările legate de ROBOR, argumentând că dobânzile interbancare sunt, prin natura lor, corelate și că această corelare nu ar trebui confundată cu o înțelegere anticoncurențială. Guvernatorul a mai avertizat asupra impactului mediatic al discuției, în condițiile în care publicul nu ar înțelege pe deplin mecanismele pieței monetare. În același timp, investigația are și un context mai vechi: potrivit materialului, ancheta a pornit de la declarații făcute de guvernator în 2022, când acesta spunea că băncile au reacționat exagerat și au împins ROBOR peste nivelul dobânzii-cheie, după care Consiliul Concurenței a demarat investigația și a făcut controale inopinate la cele 10 bănci. Controversa a fost amplificată și de reacții sindicale, Blocul Național Sindical cerând inclusiv înființarea unei comisii parlamentare de anchetă privind rolul BNR. [...]
Băncile implicate în investigația Consiliului Concurenței privind ROBOR riscă amenzi „substanțiale” , iar analiza autorității nu vizează cadrul de reglementare, ci comportamentul instituțiilor de credit, potrivit declarațiilor președintelui Consiliului Concurenței, Bogdan Chirițoiu , citate de Profit . Mesajul șefului autorității indică un risc de reglementare și costuri potențial semnificative pentru bănci, în condițiile în care eventualele sancțiuni ar ține cont de „domeniul și dimensiunea companiilor implicate”. Ce investighează Consiliul Concurenței Bogdan Chirițoiu a precizat că investigația referitoare la ROBOR nu are ca țintă regulile după care funcționează piața sau mecanismul de reglementare, ci conduita băncilor. În acest cadru, miza pentru sector este dublă: pe de o parte, nivelul posibil al amenzilor, iar pe de altă parte, implicațiile de conformare (respectarea regulilor) și de guvernanță internă, dacă autoritatea va constata încălcări. De ce contează pentru bănci Potrivit lui Chirițoiu, dacă se va ajunge la amenzi, acestea ar urma să fie „substanțiale”, tocmai pentru că sunt vizate companii mari dintr-un domeniu sensibil pentru economie și pentru costul creditării. Articolul nu oferă detalii suplimentare despre stadiul procedurii, băncile vizate sau un calendar al concluziilor investigației; în lipsa acestor informații, rămâne neclar când ar putea apărea o decizie și ce măsuri concrete ar putea urma. [...]
Consiliul Concurenței spune că investigația pe ROBOR nu are încă o decizie finală , iar următoarea etapă – audierea băncilor – poate schimba concluziile și eventualele sancțiuni, potrivit Economica . Mesajul vine după critici publice legate de raportul investigației și pe fondul dezbaterii despre impactul unei astfel de decizii asupra finanțării în economie. Ce transmite Consiliul Concurenței și de ce contează procedural Președintele instituției, Bogdan Chirițoiu, afirmă că raportul investigației „a generat deja numeroase dezbateri și speculații”, însă autoritatea „nu are încă o astfel de decizie finală” și nu consideră „obișnuit, și nici util” să discute public o propunere de decizie înainte de finalizarea procedurii. „Când adoptăm o decizie, o facem publică și oferim explicațiile necesare.” Miza imediată pentru bănci este că dosarul intră într-o fază în care argumentele lor vor fi ascultate formal, iar Consiliul susține că va ține cont de acestea înainte de verdict. Pentru piață, mesajul este că rezultatul nu este „bătut în cuie”, chiar dacă investigația este descrisă ca importantă „din punct de vedere economic și al eventualelor sancțiuni”. Ce investighează, concret, autoritatea Consiliul Concurenței precizează că investigația nu vizează cadrul de reglementare al ROBOR, ci „comportamentul băncilor”, pe suspiciunea că acestea „nu ar cota independent” în procedura de fixing (mecanismul prin care se stabilește indicele). În poziția instituției, independența cotațiilor este esențială pentru relevanța ROBOR și este cerută nu doar de regulile de concurență, ci și de normele bancare. Posibile sancțiuni și ce urmează după decizie Chirițoiu arată că legislația românească de concurență este armonizată cu cea europeană și amintește că investigații similare privind indicatori financiari au existat în mai multe state europene și în SUA, unele finalizate cu sancțiuni „semnificative”. În cazul României, dacă se vor impune amenzi, acestea ar fi „substanțiale”, având în vedere domeniul și dimensiunea companiilor implicate. Totodată, instituția indică traseul de contestare: părțile nemulțumite se pot adresa Curții de Apel București și ulterior Înaltei Curți de Casație și Justiție. Contextul presiunii publice Înaintea reacției Consiliului, guvernatorul BNR, Mugur Isărescu, a sugerat că autoritatea „nu înțelege clar sensul ROBOR” și funcționarea sistemului bancar, iar Dan Șucu (Concordia) a avertizat asupra riscului de blocaje de finanțare dacă nu se iau „deciziile corecte”, conform aceleiași surse. Pentru context suplimentar, Economica a relatat separat despre aceste poziții în articolele: mesajul lui Mugur Isărescu despre ROBOR și IRCC și reacția lui Dan Șucu . [...]
UniCredit va contesta raportul preliminar al Consiliului Concurenței după investigația privind o posibilă înțelegere între bănci la stabilirea ROBOR, potrivit Profit.ro . Banca a informat Bursa de Valori București (BVB), unde are obligațiuni listate, că a primit documentul și că va contesta concluziile, inclusiv în privința amenzilor propuse. Raportul preliminar a fost emis în urma investigației declanșate din oficiu de Consiliul Concurenței la 24 octombrie 2022, care vizează o presupusă practică concertată privind „fixarea” (procedura de stabilire) coordonată a valorii ROBOR de către cele 10 bănci participante la stabilirea indicelui. UniCredit susține că raportul este o etapă intermediară și nu reprezintă, în sine, o decizie cu efecte juridice. „Raportul sus-menționat reprezintă o etapă intermediară din cadrul procedurilor derulate de către Consiliul Concurenței in legătura cu această investigație și nu constituie o decizie generatoare de efecte juridice.” Conform Profit.ro , băncile au la dispoziție 30 de zile pentru a formula apărări și opinii înainte ca instituția să își însușească sau nu raportul și să adopte o decizie formală. O eventuală decizie de amendare este așteptată în mai-iunie, înainte de expirarea actualului mandat al conducerii Consiliului Concurenței, mai notează publicația. În comunicarea transmisă BVB, UniCredit afirmă că respectă cerințele legale și de reglementare și că va continua să trimită argumente împotriva concluziilor raportului preliminar și a sancțiunii propuse, urmând să își susțină poziția în etapele viitoare ale procedurii. Anunțuri similare la bursă au făcut și alte bănci vizate, inclusiv BCR, Banca Transilvania și BRD. Investigația vizează 10 instituții care participă la calculul ROBOR: Banca Transilvania, BCR, BRD-Societe Generale, ING Bank, Raiffeisen Bank, CEC Bank, UniCredit Bank, OTP Bank România, EximBank și Intesa Sanpaolo România. [...]
Succesul Revolut în România indică o cerere neacoperită de băncile locale , potrivit Profit.ro , care relatează declarațiile lui Bogdan Chirițoiu, președintele Consiliului Concurenței, făcute la Conferința The Economist, eveniment la care Profit.ro este partener. Chirițoiu a legat creșterea Revolut de existența unei nevoi în piață pe care sistemul bancar autohton nu a reușit să o satisfacă, sugerând că adoptarea rapidă a serviciilor fintech (companii de tehnologie financiară) reflectă așteptări ale clienților privind produse și experiențe digitale. „Succesul Revolut în România arată că a fost cerere, pe care sistemul bancar autohton nu a acoperit-o”, spune Bogdan Chirițoiu, președintele Consiliul Concurenței, la Conferința The Economist, cu Profit.ro partener. Mesajul vine în contextul în care competiția pe zona serviciilor financiare digitale s-a intensificat, iar soluțiile de tip aplicație mobilă au câștigat teren în rândul consumatorilor. Din perspectiva autorității de concurență, astfel de evoluții pot semnala atât schimbări de comportament, cât și spații rămase neacoperite de oferta tradițională. În materialul video publicat de Profit.ro, intervenția șefului Consiliului Concurenței este prezentată ca un exemplu de discuție despre dinamica pieței bancare și despre felul în care intrarea unor jucători noi poate pune presiune pe instituțiile consacrate să își adapteze produsele și canalele de distribuție. [...]
Banca Centrală Europeană elimină treptat bancnota de 500 de euro din circulație , o decizie cu miză de combatere a economiei subterane, în condițiile în care cupiura a fost asociată frecvent cu spălarea de bani și finanțări ilicite, potrivit Libertatea . Bancnota de 500 de euro a fost supranumită de anchetatori „Bin Laden” pentru că permite transportul unor sume foarte mari în volume mici, ceea ce o face greu de urmărit în tranzacții și atractivă pentru rețele criminale. În material sunt menționate ca exemple utilizări legate de spălarea de bani, evaziune fiscală și finanțarea terorismului. Ce înseamnă „ieșirea din circulație” și cum se face retragerea Decizia BCE vizează eliminarea progresivă a bancnotelor de 500 de euro din circulație, după ce oprirea producției a început în 2019. Informația este relatată de publicațiile italiene La Nuova Sardegna și TGcom24, citate de Libertatea. Mecanismul descris este unul operațional: pe măsură ce bancnotele ajung în sistemul bancar, instituțiile de credit le trimit către băncile centrale naționale, pentru a fi scoase definitiv din uz și înlocuite cu cupiuri mai mici, precum 50, 100 sau 200 de euro. Impact pentru deținători: bancnota rămâne mijloc legal de plată Pentru persoanele care au deja bancnote de 500 de euro, mesajul este că nu își pierd valoarea: acestea își păstrează cursul legal pe termen nelimitat și pot fi folosite în continuare la plată sau depuse la bănci. În paralel, BCE pregătește „ seria a treia” de bancnote euro , cu teme precum „Cultura europeană” sau „Râuri și păsări”, iar în noul design nu mai este prevăzută cupiura de 500 de euro. Astfel, bancnota de 200 de euro ar urma să rămână cea mai mare valoare disponibilă. [...]
