Știri
Știri din categoria Bănci
Ömer Tetik își pune mandatul de CEO sub semnul prudenței și al gestionării riscului, într-un mesaj care indică o prioritate operațională: deciziile de la vârful Băncii Transilvania sunt calibrate pe stabilitate și pe capacitatea băncii de a susține economia inclusiv în perioade dificile, potrivit Banca Transilvania.
În material, CEO-ul BT descrie rolul unei bănci ca influențând „modul în care circulă capitalul” și cum cresc afacerile și comunitățile, iar responsabilitatea sa principală este să mențină instituția „solidă, rezilientă, prudentă” și capabilă să susțină economia. În această logică, el numește stabilitatea financiară „un serviciu public”.
Tetik afirmă că deciziile care nu pot fi delegate sunt cele legate de direcție și de „responsabilitatea finală” a companiei, pentru a nu afecta coerența organizației. În ceea ce privește presiunea deciziilor cu impact major, el spune că le gestionează „foarte disciplinat”, prin analiză de impact, scenarii multiple și consultare internă, astfel încât deciziile să nu fie izolate.
Totodată, face o distincție între deciziile băncii și cele ale statului: în cazul măsurilor publice care influențează economia, banca „nu controlează direcția, ci consecințele”, iar răspunsul descris include adaptare rapidă, evaluarea efectelor asupra clienților, a costurilor și a stabilității sistemului bancar, plus dialog cu autoritățile.
Un alt fir central este relația dintre încredere și funcționarea unei bănci. Tetik spune că încrederea este „vitală”, iar credibilitatea se construiește prin consecvență, transparență, rezultate și modul de gestionare a crizelor, dar se poate pierde repede. În acest context, el indică faptul că unele decizii „corecte” pot fi nepopulare pe termen scurt, atunci când prudența este aleasă în locul unei creșteri rapide, pentru un impact mai bun pe termen lung.
În plan personal, CEO-ul afirmă că rolul l-a obligat să își recunoască limitele (inclusiv de timp și energie) și să lase spațiu echipei, ceea ce ar crește eficiența și capacitatea de a separa urgentul de important. El descrie îndoiala ca utilă în decizii cu impact asupra multor oameni, pentru că îl obligă să pună întrebări și să caute date.
„Sunt curios, pragmatic și conectat la oameni și idei, îmi place să ascult, să înțeleg, să pun întrebări și să fiu la curent cu noutățile.”
Materialul nu include date financiare sau ținte operaționale cuantificate; mesajul este unul de poziționare managerială, cu accent pe disciplină decizională, gestionarea riscului și menținerea stabilității ca element-cheie pentru rolul băncii în economie.
Recomandate
Băncile avertizează că acuzațiile de manipulare a ROBOR pot afecta stabilitatea financiară , susținând că dezbaterea publică și investigația trebuie gestionate „cu maximă rigoare și responsabilitate”, pentru a evita un șoc operațional și de încredere într-un indicator cu rol sistemic, potrivit HotNews . Mesajele sunt transmise prin Asociația Română a Băncilor (ARB) , în contextul investigației Consiliului Concurenței privind suspiciuni că băncile s-ar fi înțeles să mențină artificial ridicat ROBOR. Investigația este în desfășurare, iar reacția industriei vine după ce, „în urmă cu câteva zile”, guvernatorul BNR a intervenit public în sprijinul bancherilor, conform aceleiași surse. Miza: un reper folosit de stat, companii și populație ARB argumentează că ROBOR nu este doar un indicator tehnic, ci un reper utilizat pe scară largă, iar orice pierdere de reprezentativitate sau blocaj al cotării ar avea efecte în lanț în economie. Asociația spune că acuzațiile, chiar nedovedite, pot declanșa consecințe „operaționale, juridice, de finanțare și reputaționale”, cu risc de afectare a stabilității financiare. În comunicatul citat, ARB leagă direct modul în care este purtată discuția publică de costurile de finanțare și de încrederea investitorilor externi, cu impact potențial asupra statului, companiilor și populației. Cele șase mesaje ale băncilor, prin ARB În esență, poziția băncilor este structurată în șase idei: „N-am făcut nimic ilegal”: ARB susține că stabilirea indicelui urmează reguli, iar BNR supraveghează piața; asociația afirmă că nu are informații despre sancțiuni legate de cotare sau despre sesizări ale BNR pe manipularea indicilor de referință. „Dobânzile au crescut peste tot în lume”: creșterile sunt puse pe seama inflației și a crizelor recente (războiul din Ucraina, criza energetică), nu pe comportamentul băncilor. „Că avem dobânzi similare nu înseamnă că ne-am înțeles”: similitudinea cotațiilor ar reflecta reacția la aceleași condiții de piață, nu o coordonare. „Atenție ce vorbiți în public”: acuzațiile pot destabiliza piața financiară și pot scumpi creditele, susține asociația. „S-a mai investigat asta în 2008”: ARB afirmă că nu are cunoștință să fi fost identificate atunci deficiențe de natură concurențială, iar regulile și platformele nu ar fi suferit modificări semnificative. „ROBOR-ul e prea important ca să vă jucați cu el”: indicatorul este folosit de stat, companii și populație, iar afectarea lui ar lovi „toată lumea”. Argumentul de reglementare: rolul BNR și cadrul european ARB invocă rolul BNR ca „organizator, reglementator și supraveghetor” al pieței monetare interbancare (Norma 4/1995) și menționează existența cadrului legal european pentru prevenirea abuzului de piață legat de manipularea indicilor de referință (Regulamentul UE nr. 596/2014). Asociația avertizează și asupra riscului ca intervenții care afectează funcționarea mecanismului să ajungă să însemne o „reglementare de facto” a unei infrastructuri de piață, cu potențial de conflict între regimul pieței monetare/indicatorilor de referință și instrumentele dreptului concurenței. Contextul macro invocat: 2022, inflație și dobânda-cheie ARB plasează investigația în contextul anului 2022, marcat de „crize multiple”, și susține că evoluția ROBOR este determinată de fundamente macroeconomice: inflație, dobânda de politică monetară, necesarul de lichiditate, percepția agențiilor de rating și a finanțatorilor, precum și instabilitatea politică și guvernamentală. În sprijinul acestui argument, asociația indică faptul că BNR a majorat dobânda de politică monetară de opt ori în 2022, de la 1,75% în 2021 la 6,75% la finalul lui 2022, pe fondul inflației ridicate (ARB menționează 16,8% în noiembrie 2022). Totodată, ARB afirmă că la debutul investigației ROBOR la 3 luni era „situat la jumătatea ratei inflației”. Ce urmează ARB cere ca eventualele concluzii să rezulte „exclusiv” dintr-o analiză completă, bazată pe probe, și își oferă suportul tehnic pentru clarificarea funcționării piețelor financiare. Investigația Consiliului Concurenței este în curs, iar miza imediată, din perspectiva industriei bancare, este evitarea unei erodări a încrederii într-un indicator pe care îl consideră esențial pentru funcționarea pieței monetare și pentru transmisia politicii monetare. [...]
Asociația Română a Băncilor avertizează că acuzațiile despre ROBOR pot crește costurile de finanțare și pot afecta stabilitatea financiară, în condițiile în care investigația Consiliului Concurenței este încă în desfășurare, potrivit Economedia . Mesajul ARB vine pe fondul anchetei privind o posibilă înțelegere între băncile participante la stabilirea indicelui ROBOR. Asociația susține că fiecare bancă își stabilește independent strategia de preț și cotațiile, iar similitudinea acestora în anumite momente ar reflecta reacții la aceleași presiuni de piață, nu o coordonare. De ce contează: efect de încredere și costuri de finanțare ARB afirmă că modul în care subiectul a fost prezentat public a creat confuzie despre funcționarea unei piețe reglementate și că, până la o înțelegere completă a mecanismelor, acuzațiile pot declanșa consecințe negative „operaționale, juridice, de finanțare și reputaționale”. În evaluarea asociației, miza depășește sectorul bancar: acuzațiile ar afecta încrederea investitorilor externi, cu impact în costurile de finanțare ale statului, ale populației și ale companiilor. ARB avertizează și asupra riscului ca o pierdere de reprezentativitate sau un blocaj al cotării ROBOR să aibă efecte directe asupra economiei. Cum descrie ARB cadrul de funcționare al ROBOR Asociația indică rolul Băncii Naționale a României ca organizator, reglementator și supraveghetor al pieței monetare interbancare (piața pe care se tranzacționează lichiditate între bănci) și menționează existența unui cadru european pentru prevenirea abuzului de piață legat de manipularea indicilor de referință. ARB mai spune că, la nivelul asociației, nu deține informații ca băncile să fi fost sancționate pentru aspecte legate de obligațiile de cotare sau ca BNR să se fi sesizat în acest context. Contextul macro invocat: 2022 și șocurile din economie Asociația leagă evoluția ROBOR de factori macroeconomici și de condițiile de lichiditate, menționând explicit dezechilibrele macroeconomice, inflația, dobânda de politică monetară, necesarul de lichiditate, percepția agențiilor de rating și a finanțatorilor, precum și instabilitatea politică și guvernamentală. În comunicat este invocat și contextul declanșării investigației (2022), când România s-a confruntat cu crize multiple; ARB amintește că inflația a ajuns la 16,8% în noiembrie 2022 și că BNR a majorat dobânda de politică monetară de opt ori în 2022, de la 1,75% în 2021 la 6,75% la finalul lui 2022. În ce stadiu este investigația și ce urmează Consiliul Concurenței a trimis băncilor raportul privind concluziile anchetei pe 6 aprilie, iar băncile au la dispoziție 30 de zile pentru observații, după care urmează audieri, conform informațiilor Economedia. La final, plenul Consiliului Concurenței va decide dacă există vinovăție și dacă se impun amenzi; o decizie este așteptată până la finalul primului semestru, potrivit surselor publicației. În funcție de decizia autorității, cei prejudiciați ar putea cere despăgubiri în instanțele comerciale, însă acest demers ar fi posibil doar dacă se stabilește că a existat o înțelegere care a dus la un ROBOR mai mare; în prezent, Consiliul Concurenței nu a luat încă o decizie. [...]
Banca Transilvania a atras 1 miliard de euro (aprox. 5 miliarde lei) la un cupon de 4,75%, după o suprasubscriere de aproape patru ori , într-o emisiune de obligațiuni care îi reduce costul de finanțare într-un context de volatilitate ridicată pe piețele financiare, potrivit Banca Transilvania . Tranzacția a strâns un registru de ordine de 3,8 miliarde de euro, cu ordine de la peste 200 de investitori instituționali din 32 de țări. Investitorii au fost majoritar din Europa (46% din total), dar au existat ordine și din Regatul Unit, SUA și Asia, din partea unor fonduri de investiții, fonduri de pensii, fonduri suverane, bănci, asigurători, bănci private și instituții supranaționale. Costul finanțării: cupon redus față de estimarea inițială Cererea ridicată a permis băncii să reducă rata cuponului de la 5,125% (nivel estimat inițial) la 4,75%, adică o scădere de peste 30 de puncte de bază (0,30 puncte procentuale). Pentru BT, acest rezultat indică acces la finanțare externă în condiții mai bune, într-un moment în care volatilitatea poate împinge în sus costurile de împrumut pentru emitenți. Ce fel de obligațiuni sunt și de ce contează pentru capital Emisiunea este descrisă ca primul instrument al băncii cu rating de tip „investment grade” (categorie considerată cu risc mai redus), BBB-, evaluat de agenția Fitch . Obligațiunile: au maturitatea în 2032; vor fi listate la Bursa de Valori din Dublin (Euronext Dublin); sunt eligibile pentru cerința minimă de fonduri proprii și pasive (MREL) – un standard de reglementare care obligă băncile să aibă suficiente instrumente de capital și datorie eligibilă pentru a absorbi pierderi în scenarii de rezoluție, fără a apela la bani publici. BT precizează că aceste instrumente contribuie la menținerea unui nivel optim de fonduri, distinct de depozitele clienților (care sunt garantate de Fondul de Garantare a Depozitelor Bancare). Banca este încadrată ca instituție de importanță sistemică în România, ceea ce implică cerințe suplimentare de capital și finanțare eligibilă. Cine a coordonat tranzacția Vânzarea obligațiunilor a fost coordonată de Goldman Sachs Bank Europe SE, J.P. Morgan, Morgan Stanley, Nomura și BT Capital Partners. Ca intermediar, BT Capital Partners a coordonat cererea investitorilor din piața locală și din partea instituțiilor financiare internaționale. În tranzacție, consultanții juridici au fost Filip&Company, Freshfields Bruckhaus Deringer LLP, Clifford Chance Badea și Clifford Chance LLP. Deloitte Audit SRL a fost auditor financiar, iar KPMG Tax SRL a fost consultant fiscal. Context: 4 miliarde euro atrase prin obligațiuni din 2023 Banca Transilvania arată că, începând cu 2023, a atras aproape 4 miliarde de euro prin șapte emisiuni de obligațiuni. Noua emisiune consolidează poziția BT ca unul dintre cei mai activi emitenți de pe piața locală și regională. [...]
Banca Transilvania a atras 1 miliard de euro (aprox. 5 mld. lei) de pe piețele internaționale , printr-o emisiune de obligațiuni suprascrisă de aproape patru ori, într-un semnal relevant pentru costul și accesul băncilor românești la finanțare în actualul context de volatilitate, potrivit Wall-Street . Registrul de ordine a ajuns la 3,8 miliarde de euro, cu ordine de la peste 200 de investitori instituționali din 32 de țări. Investitorii au fost preponderent din Europa (46% din total), dar au participat și din Regatul Unit, SUA și Asia, din categorii precum fonduri de investiții, fonduri de pensii, fonduri suverane, bănci comerciale, asigurători, bănci private și instituții supranaționale. Costul finanțării: cupon redus la 4,75% Cererea ridicată a permis reducerea ratei cuponului de la 5,125% (nivelul estimat inițial) la 4,75%, adică o scădere de peste 30 de puncte de bază (0,30 puncte procentuale). Mesajul transmis de bancă este că tranzacția confirmă interesul investitorilor pentru BT și pentru România, inclusiv într-un climat internațional incert. „Mulțumim investitorilor pentru încrederea în Banca Transilvania și în România. Rezultatul acestei emisiuni de obligațiuni, cu o cerere de aproape patru ori peste nivelul oferit în vânzare, confirmă încă o dată performanța BT și faptul că România este atractivă pentru investitori, chiar și într-un context internațional marcat de incertitudini. (...) Coordonatele tranzacției – prețul și volumul – sunt un reper pentru băncile din țara noastră în această perioadă și astfel ajută întreaga piață, dar și potențialul de finanțare al țării.” — Ömer Tetik, director general, Banca Transilvania De ce contează: MREL și „muniție” de capital în afara depozitelor Obligațiunile au maturitatea în 2032, vor fi listate la Bursa de Valori din Dublin (Euronext Dublin) și sunt eligibile pentru cerința minimă de fonduri proprii și pasive (MREL) – setul de obligații de finanțare/capital impus băncilor pentru a putea absorbi pierderi în scenarii de rezoluție, fără a apela la bani publici. Wall-Street notează că instrumentul este primul cu rating de tip „investment grade” (BBB-), acordat de Fitch, iar BT este bancă de importanță sistemică în România, categorie care vine cu cerințe suplimentare de capital și finanțare eligibilă. Cine a coordonat tranzacția Vânzarea obligațiunilor a fost coordonată de Goldman Sachs Bank Europe SE, J.P. Morgan, Morgan Stanley, Nomura și BT Capital Partners. În rol de intermediar, BT Capital Partners (brokerul grupului) a coordonat cererea investitorilor din piața locală și din partea instituțiilor financiare internaționale. Pe partea de consultanță, consilieri juridici au fost Filip&Company, Freshfields Bruckhaus Deringer LLP, Clifford Chance Badea și Clifford Chance LLP. Deloitte Audit SRL a fost auditor financiar, iar KPMG Tax SRL a fost consultant fiscal. Context: aproape 4 miliarde de euro atrase din 2023 Începând cu 2023, Banca Transilvania a atras aproape 4 miliarde de euro prin șapte emisiuni de obligațiuni, iar noua tranzacție îi consolidează poziția de emitent activ pe piața locală și regională, conform informațiilor din articol. [...]
Banca Transilvania a atras 1 miliard de euro (aprox. 5,09 miliarde lei) de pe piețele externe printr-o emisiune de obligațiuni pe 6 ani , într-o tranzacție care arată accesul băncii la finanțare în euro la un cost redus față de nivelul indicat inițial, potrivit Profit . Obligațiunile au scadența în mai 2032, iar costul împrumutului a fost coborât la MS (midswap – rata de referință pentru swap-uri de dobândă) +195 puncte de bază, conform Bloomberg. În deschidere, titlurile au fost cotate la MS +225–230 puncte de bază. Rata MS pentru titluri pe 6 ani în euro era, la momentul tranzacției, de 2,89%. Cerere puternică din partea investitorilor Interesul investitorilor a depășit semnificativ suma atrasă: subscrierile au trecut de 3,8 miliarde de euro, conform informațiilor citate. Cine a intermediat emisiunea Aranjorii emisiunii sunt: BT Capital GS JPM MS Nomura Context: o nouă ieșire pe piața externă Banca Transilvania s-a mai împrumutat de pe piața externă și la final de noiembrie, cu 500 de milioane de euro, prin vânzarea de obligațiuni în euro, cu maturitate de cinci ani, potrivit informațiilor publicate anterior de Profit într-un material separat. [...]
Banca Transilvania își ajustează programul în perioada 10–13 aprilie , cu unități deschise în centre comerciale în anumite intervale și cu alternative de banking disponibile non-stop, potrivit Banca Transilvania . Anunțul, publicat pe 7 aprilie 2026, vizează modul în care clienții pot accesa serviciile băncii în zilele din jurul Paștelui, inclusiv prin bancomate și canale la distanță. BT precizează că programul din agențiile aflate în centre comerciale poate varia în funcție de orarul fiecărui mall și recomandă verificarea înainte de vizită, precum și programarea online pentru prioritate. „Am pregătit pentru tine aceste informații despre banking cu BT în perioada Paștelui, pentru a ști exact care sunt alternativele de banking non-stop sau unde ne găsești în agenții.” Programul anunțat pentru unitățile BT din centrele comerciale este următorul: 10 aprilie: 12:00–18:00, deschise unitățile BT din centrele comerciale 11 aprilie: program normal în toate unitățile din centrele comerciale 12 aprilie: zi liberă 13 aprilie: 12:00–18:00, deschise unitățile BT din centrele comerciale Pentru operațiuni uzuale, banca indică drept opțiuni bancomatele BT Express Plus (consultare sold, depuneri și retrageri de numerar, schimb valutar, activarea cardului și administrarea PIN-ului), precum și canale de banking la distanță precum BT Pay, BT Go, BT Pay Web, BT Visual Help și Raul (asistent pentru conturile de firmă, disponibil pe WhatsApp). Pentru asistență, BT menționează BT Contact Center & Customer Care (0264 308 028) și adresa [email protected] , alături de instrumente bazate pe inteligență artificială, precum AI Search pe site și Chat BT din aplicația BT Pay. [...]
