Știri
Știri din categoria Societate
Rata de returnare a ambalajelor SGR a trecut de 76% în martie, semn că sistemul începe să se apropie de echilibrul dintre ce intră pe piață și ce se întoarce în colectare, potrivit Wall-Street.
RetuRO, administratorul Sistemului de Garanție-Returnare (SGR), a raportat pentru martie 2026 colectarea a aproximativ 389 de milioane de ambalaje, din 509 milioane puse pe piață, ceea ce corespunde unei rate de returnare de peste 76%.
La nivelul întregului trimestru I, românii au returnat peste 1 miliard de ambalaje de băuturi, comparativ cu 1,2 miliarde puse pe piață. În același interval, RetuRO a predat către reciclatori circa 90.000 de tone de materiale.
Din perspectiva funcționării sistemului, apropierea dintre volumele puse pe piață și cele returnate reduce presiunea pe lanțul logistic al SGR și crește predictibilitatea cantităților care ajung la reciclare. Datele raportate indică o „evoluție constantă” în primele trei luni ale anului, conform RetuRO.
De la lansarea Sistemului de Garanție-Returnare în România, au fost colectate peste 9,6 miliarde de ambalaje, iar la reciclatori au ajuns peste 700.000 de tone de materiale.
RetuRO Sistem Garanție Returnare S.A. funcționează pe principiul „not for profit” (fără distribuirea profitului către acționari), ceea ce înseamnă că eventualul profit este reinvestit exclusiv în dezvoltarea SGR. Compania a fost creată de un consorțiu cu acționariat mixt: trei acționari privați (Asociația Berarii României pentru Mediu – 30%, Asociația Producătorilor de Băuturi Răcoritoare pentru Sustenabilitate – 30%, Asociația Retailerilor pentru Mediu – 20%) și statul român, prin Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor (20%).
Recomandate
România atrage tot mai mulți americani care vor să se relocheze, pe fondul interesului în creștere pentru Europa de Est și al avantajelor de cost și siguranță , potrivit Adevărul . Dincolo de percepția publică, fenomenul începe să se vadă și în activitatea firmelor care oferă servicii de relocare, semnalând o cerere mai mare pentru mutarea și stabilirea legală în România. Interesul nu se limitează la destinațiile clasice din Uniunea Europeană (Franța, Italia, Spania, Portugalia). Experții citați de CNN observă o orientare tot mai pronunțată către țări mai puțin frecventate din Europa Centrală și de Est, inclusiv România, alături de Bulgaria, Slovacia, Polonia, Albania și Estonia. Ce alimentează cererea: costuri, siguranță și acces la cetățenie Un indicator de context este sondajul Gallup din 2025, citat în material, potrivit căruia unul din cinci americani spune că, ideal, ar emigra dacă ar avea ocazia. În același timp, numărul tinerelor care vor să plece ar fi de patru ori mai mare față de un sondaj similar din 2014. În paralel, unele țări foarte populare din vestul Europei își înăspresc reglementările privind imigrația, în timp ce state din Europa de Est ar oferi opțiuni considerate mai atractive, inclusiv stimulente fiscale și condiții mai flexibile pentru obținerea cetățeniei, potrivit experților citați. Semnal operațional: creștere de cinci ori a clienților din SUA pentru o firmă din București Dragoș Poede, director executiv al Door to Romania (companie care sprijină persoane și firme să se relocheze în fostul bloc estic), spune că firma sa din București a văzut în ultimele 18 luni o creștere de cinci ori a numărului de clienți din SUA interesați să se mute: de la aproximativ 200 la circa 1.000, conform declarațiilor pentru CNN preluate de Adevărul. Poede pune interesul pentru România pe factori „de zi cu zi”, precum siguranța în spațiile publice, accesul la sănătate, educația, nivelul taxelor, mediul de afaceri și costul scăzut al vieții. În material se menționează și că unii clienți invocă un sentiment de insecuritate în SUA „din motive politice”. „Ei înțeleg că visul american nu mai este ce a fost.” „Întoarcerea la origini”, un motiv important pentru unii Articolul dă exemplul lui Antoni Scarano, un newyorkez care a revenit în România după ce și-a regăsit familia biologică. În mai 2024, după demersuri pentru acte de identitate, permis de ședere și redobândirea cetățeniei române, s-a mutat împreună cu soția sa într-un sat din județul Sibiu. În același context, Ted Baumann, director pentru diversificare globală la International Living, afirmă că România se numără printre țările care „ies în evidență” la acceptarea revendicărilor de origine, deoarece politicile nu ar impune o limită de generații, iar cererile care vizează străbunici sau generații mai îndepărtate ar fi aprobate în mod obișnuit. De ce contează Pentru România, creșterea interesului se traduce într-un impact operațional imediat: mai multe solicitări pentru servicii de relocare și pentru proceduri administrative (ședere, acte, cetățenie), într-un moment în care competiția între destinații europene se mută și către piețe mai puțin „aglomerate” decât vestul UE. Materialul nu oferă date oficiale agregate despre numărul total de americani relocați în România, ci indică trendul prin sondaje și exemple punctuale din piață. [...]
Majoritatea românilor resping acțiunile militare ale SUA și Israelului împotriva Iranului , potrivit unui sondaj realizat de AGERPRES , care indică o percepție critică asupra intervențiilor externe. Datele arată că 55% dintre respondenți consideră aceste acțiuni mai degrabă nejustificate, în timp ce 32% le văd ca fiind justificate, iar 13% nu au o opinie clară. Rezultatul sondajului, realizat de Centrul de Sociologie Urbană și Regională (CURS), evidențiază o tendință de rezervă în rândul populației față de implicarea militară în conflicte internaționale. Percepția dominantă este una prudentă, indicând o reticență față de escaladarea tensiunilor în Orientul Mijlociu și față de rolul marilor puteri în astfel de intervenții. Pentru o imagine mai clară, distribuția răspunsurilor este următoarea: 55% – acțiuni mai degrabă nejustificate 32% – acțiuni justificate 13% – nu știu / nu răspund Sondajul a fost realizat în perioada 23–27 martie 2026, pe un eșantion de 1.517 persoane adulte, reprezentativ la nivel național. Metoda de colectare a datelor a fost CATI (interviuri telefonice), iar marja de eroare este de ±2,5%, la un nivel de încredere de 95%. Datele au fost ponderate în funcție de regiune și mediul de rezidență. Interpretarea acestor rezultate sugerează că opinia publică din România rămâne precaută în fața conflictelor externe și nu susține în mod majoritar intervențiile militare, chiar atunci când acestea implică aliați occidentali. Această poziționare poate reflecta atât îngrijorări legate de stabilitatea regională, cât și o preferință pentru soluții diplomatice în locul celor militare. [...]
Aproape jumătate dintre români consideră România o țară nesigură , potrivit Adevărul , care citează „Barometrul Securității Naționale” realizat de INSCOP Research. În același timp, respondenții indică mai des corupția și instabilitatea economică drept amenințări decât un atac militar. Cercetarea a fost realizată în două valuri, în perioada 23–27 februarie 2026 și 3–13 martie 2026, pe un eșantion de 1.100 de persoane. Din perspectiva securității naționale, 17,9% dintre respondenți au spus că România este „foarte sigură”, 33,2% „mai degrabă sigură”, 27% „mai degrabă nesigură”, iar 19,4% „foarte nesigură”, conform INSCOP. Sociologul Valentin Fulger leagă această împărțire aproape egală de începutul unei erodări a percepției de siguranță, pe fondul mai multor factori invocați în analiza citată de publicație. „Corupția apare ca un fenomen endemic”, susține sociologul Valentin Fulger, potrivit materialului citat, argumentând că aceasta a contribuit la decredibilizarea instituțiilor și la un sentiment de vulnerabilizare politică și economică. În interpretarea sociologului, la această stare contribuie și elemente de context extern și intern: prelungirea războiului din Iran și avertizările Iranului către România în legătură cu folosirea bazelor de către americani, dar și temeri legate de scumpiri la carburanți, cu efecte în lanț asupra prețurilor. Totodată, sunt menționate survolul dronelor la graniță și reacțiile considerate slabe ale autorităților, care ar putea fi interpretate ca vulnerabilități în zona de securitate militară. În privința principalelor pericole indicate de respondenți, sondajul plasează pe primele locuri: corupția (35,3%); dezinformarea și manipularea opiniei publice (19,4%); instabilitatea economică (18,7%); un atac militar sau o agresiune externă (5,8%); influența politică străină (5,3%). Datele mai arată diferențe între grupuri socio-demografice și electorale: România este percepută ca mai sigură mai ales de votanții PNL și USR, bărbați, tineri sub 30 de ani, persoane cu educație superioară și locuitori din București și din urbanul mare, în timp ce percepția de nesiguranță este mai prezentă la votanții AUR, femei, persoane peste 60 de ani, cu educație primară și în mediul rural. În planul orientării externe, 76,8% dintre respondenți spun că România ar trebui să se orienteze către Vest (UE, SUA și NATO), în scădere față de decembrie 2024 (87,5%), iar 10,1% indică o orientare către Est (Rusia și China). Sondajul mai arată că 84,4% nu susțin ieșirea din NATO, în timp ce 22,2% spun că România ar trebui să iasă din Uniunea Europeană. [...]
Ministrul Sănătății spune că șpaga în spitale încă există , deși fenomenul s-ar fi redus față de anii trecuți, potrivit Gândul . Declarațiile au fost făcute sâmbătă, 28 martie 2026, într-un interviu. Alexandru Rogobete a afirmat că primește mesaje de la pacienți, aparținători și colegi din sistem, inclusiv de la cadre medicale care reclamă faptul că sunt „băgați în aceeași oală” din cauza celor care acceptă bani sau alte foloase. Declarațiile ministrului și apelul către instituțiile de control Ministrul a spus că nu intenționează să ascundă problema și a descris șpaga ca pe un fenomen care „s-a redus mult, dar nu a dispărut”. El a indicat că, în comparație cu situația de acum 10 ani, amploarea ar fi „mult mai jos”. „Da, este un fenomen şi nu-l voi ascunde (șpaga în spitale -n.r.). Îmi scriu pacienţi, îmi scriu aparţinători, îmi scriu colegi care sunt revoltaţi de alţii care fac asta şi că sunt toţi băgaţi în aceeaşi oală. Fenomenul s-a redus mult, dar nu a dispărut. Încă există, dar s-a redus mult. Dacă stăm să comparăm cu acum 10 ani de zile, fenomenul este mult mai jos. Dar eu fac apel la instituţiile statului responsabile de monitorizarea şi controlul acestor fenomene să se alăture Ministerului Sănătăţii şi să ne ajute să reducem fenomenul şi mai mult.” Declarația a fost făcută la Prima TV și este redată de Gândul, care îl citează pe News.ro. În intervenție, Rogobete a cerut sprijinul instituțiilor statului cu atribuții de monitorizare și control pentru a reduce în continuare acest tip de practici. Un alt subiect ridicat: curentul antivaccinist În același context, Rogobete a mai afirmat că în România curentul antivaccinist ar fi la „cote extrem de mari”, în special pe rețelele de socializare, unde ar exista grupări „antivacciniste” și „antimedicină”, care ar dezinforma. Ministrul a susținut că Ministerul Sănătății raportează periodic astfel de cazuri și că o parte dintre conținuturile semnalate ar fi fost „date jos” sau blocate, fără a oferi în materialul citat detalii despre platforme, proceduri sau rezultate cuantificabile. [...]
ANPIS spune că a virat integral fondurile pentru beneficiile sociale aferente lunii martie 2026 , ceea ce înseamnă că plățile către milioane de beneficiari ar trebui să se deruleze fără întârzieri generate de lipsa de finanțare, potrivit TVR Info . Agenția Națională pentru Plăți și Inspecție Socială (ANPIS) precizează că transferurile au fost făcute prin agențiile teritoriale și acoperă atât prestații recurente (alocații, indemnizații), cât și scheme de sprijin pentru consumatori vulnerabili. Sumele virate și numărul de beneficiari Conform comunicatului ANPIS citat de publicație, au fost virate următoarele fonduri: aproape 1,2 miliarde de lei pentru 3.583.161 beneficiari de alocații de stat pentru copii; peste 576 milioane de lei pentru 148.525 beneficiari de indemnizații pentru creșterea copilului; peste 55,2 milioane de lei pentru 72.611 beneficiari ai stimulentului de inserție; peste 582 milioane de lei pentru drepturile a 965.736 de persoane cu dizabilități; peste 14 milioane de lei pentru 13.690 beneficiari de alocații lunare de hrană pentru persoanele cu HIV/SIDA; peste 3 milioane de lei pentru 3.614 beneficiari ai indemnizației lunare de hrană pentru persoanele cu TBC; peste 36,5 milioane de lei pentru 28.008 beneficiari ai alocației de plasament; peste 187 milioane de lei pentru 262.551 beneficiari ai venitului minim de incluziune . Sprijin pentru încălzire și tichetul de energie ANPIS mai arată că a virat fonduri și pentru schemele destinate familiilor vulnerabile și persoanelor singure: peste 6 milioane de lei pentru 183.647 de familii/persoane, pentru încălzirea locuinței cu energie electrică; aproape 4,8 milioane de lei pentru 52.786 de familii/persoane, pentru încălzirea cu gaze naturale; peste 1,2 milioane de lei pentru 9.686 de familii/persoane, pentru încălzirea cu energie termică; aproape 12,8 milioane de lei pentru 637.553 de persoane/familii, pentru încălzirea cu lemne; aproape 36 de milioane de lei pentru 718.998 beneficiari ai tichetului de energie, acordat în baza OUG nr. 35/2025 , pentru sprijinirea consumatorilor casnici aflați în sărăcie energetică. În lipsa altor detalii în material despre calendarul efectiv al intrărilor în conturi, informația confirmă în principal componenta de finanțare: fondurile necesare pentru plățile aferente lunii martie au fost transferate către structurile teritoriale ale ANPIS. [...]
Primăria Timișoara pregătește desființarea a peste 100 de posturi ocupate , într-un nou pachet de austeritate care ar urma să reducă personalul atât din aparatul propriu, cât și din instituțiile subordonate, potrivit Libertatea . Proiectul intră în dezbatere publică pe 27 aprilie și este prezentat ca parte a obligațiilor impuse de OUG 7/2026 . Măsura este legată de ordonanța care cere autorităților locale să reducă cu 30% numărul de posturi din organigrame. În acest context, la Timișoara este propusă eliminarea a 220 de posturi, dintre care 102 sunt ocupate. Inițiativa vine la mai puțin de șapte luni după o reorganizare anterioară, în urma căreia au fost eliminate 43 de posturi. Unde se taie și ce structuri sunt vizate Conform propunerilor prezentate, reducerile și reorganizările ar urma să afecteze mai multe zone: Aparatul de specialitate : reducere cu 72 de posturi (inclusiv funcții de conducere și execuție) și înființarea unui post de director general . Direcția Fiscală a Municipiului Timișoara : reducere cu 35 de posturi, înființarea a două posturi noi și transformarea unuia existent . Direcția Generală Proiecte și Lucrări Municipale pentru Sport și Transport Feroviar (DGPLMSTF) : desființarea integrală a structurii (24 de posturi). Sport Club Municipal : reducere cu 10 posturi. Direcția Generală Poliția Locală Timișoara : eliminarea a 86 de posturi. Dezbaterea publică: când are loc și cum se pot înscrie cei interesați Dezbaterea publică este programată luni, 27 aprilie, de la ora 15.00 , în sala de consiliu a primăriei. Înscrierile se fac până pe 27 aprilie, ora 10.00 , fie online (la adresele [email protected] și [email protected] ), fie fizic, la Camera 12 din cadrul Serviciului Asistență Cetățeni și Registratură. Reprezentanții Primăriei Timișoara au precizat că cei care vor să ia cuvântul trebuie să anunțe acest lucru la înscriere și să transmită punctele de vedere pe care vor să le susțină, cu intervenții limitate la trei minute și strict pe proiectul de hotărâre: „Participanții care doresc să ia cuvântul vor preciza acest lucru în mesajul de înscriere și vor transmite punctele de vedere pe care doresc să le susțină în cadrul dezbaterii. De asemenea, aceștia își vor susține punctele de vedere exclusiv pe marginea proiectului de hotărâre, în limita celor 3 minute alocate fiecărui participant.” În material este citat și portalul local Tion.ro , care a relatat despre propunerile de desființare a posturilor. [...]
