Știri
Știri din categoria Credite
FNGCIMM deschide accesul IMM-urilor la garanții prin brokeri de credite, într-o mișcare care poate reduce birocrația și timpii de așteptare în procesul de finanțare, potrivit Economedia. Fondul a semnat protocoale de colaborare cu 16 brokeri de credite, o premieră pe care instituția o descrie drept o schimbare de paradigmă în relația cu mediul privat.
FNGCIMM susține că ritmul de semnare a protocoalelor indică un interes crescut pentru intermediere în zona IMM-urilor și o nevoie a antreprenorilor de „ghidaj specializat” în accesarea soluțiilor de finanțare, conform comunicatului citat de publicație.
„Ritmul rapid de semnare a protocoalelor confirmă interesul crescut pentru intermediere în zona IMM-urilor și evidențiază nevoia antreprenorilor de a beneficia de ghidaj specializat în accesarea soluțiilor financiar.”
Protocoalele au două componente, care mută o parte din interacțiunea inițială către brokeri:
Instituția afirmă că inițiativa a primit feedback pozitiv din partea partenerilor, care au apreciat deschiderea unei instituții cu capital integral de stat către colaborarea cu brokerii de credite. FNGCIMM mai arată că demersul este în linie cu tendințe europene, unde antreprenorii externalizează tot mai mult componenta financiară către specialiști, pentru a se concentra pe dezvoltarea afacerii.
În material sunt prezentate câteva produse de garantare și valorile aferente (cu precizarea că unele diferă în funcție de finanțator):
| Produs de garantare | Capital de lucru (valoare) | Investiții (valoare) |
|---|---|---|
| PLAFON | Max. 2.400.000 lei | Max. 2.400.000 lei |
| OPTIMM | Max. 400.000 lei | – |
| EXPRESA | Max. 2,5 mil. euro (echiv.) | Max. 2,5 mil. euro (echiv.) |
| Refinanțare OUG 99 & OUG 18 | Ultimul sold (max. 4.000.000 lei) | – |
Notă din sursă: valorile pentru PLAFON și OPTIMM diferă în funcție de finanțator, iar pentru EXPRESA valoarea reprezintă expunerea pe debitor sau grup de debitori.
Managementul FNGCIMM spune că primește în continuare solicitări de la brokeri care vor să intre în inițiativă, ceea ce sugerează extinderea rețelei de intermediere. În logica anunțului, miza este ca garanțiile de stat să ajungă mai rapid la IMM-uri, printr-un circuit de informare și pregătire a dosarelor făcut cu sprijin extern.
Recomandate
IMM-urile pot obține credite de până la 300.000 lei cu garanție de stat de până la 80% , printr-un mecanism care promite scurtarea timpului de aprobare, după ce UniCredit Bank și FNGCIMM au semnat o nouă convenție de garantare, potrivit Ziarul Financiar . Programul este construit în jurul produsului „Garanții Preaprobate INSTANT”, prin care companiile eligibile pot accesa finanțări pentru capital de lucru și investiții, în limita a 300.000 lei, susținute de o garanție FNGCIMM de până la 80% din valoarea creditului. Miza operațională este reducerea barierelor de acces la finanțare, într-un context în care viteza și predictibilitatea aprobării contează direct pentru deciziile de investiții și pentru continuitatea activității curente. Ce finanțează și cui se adresează Produsul se adresează atât firmelor cu experiență, cât și start-up-urilor eligibile și poate acoperi o plajă largă de nevoi, de la rulajul zilnic până la proiecte de dezvoltare. În informațiile transmise de UniCredit, sunt menționate explicit: capital de lucru (susținerea activității curente); extinderea activității; investiții în echipamente; digitalizare și modernizare; investiții în active, tehnologie, spații de producție sau servicii. De ce contează pentru IMM-uri: garanția reduce riscul perceput de bancă Garanția FNGCIMM de până la 80% din valoarea creditului este elementul care poate face diferența pentru firmele care au dificultăți în a îndeplini cerințele de garantare sau pentru cele care vor să accelereze accesul la finanțare. În practică, o astfel de garanție transferă o parte importantă din risc către fondul de garantare, ceea ce poate facilita aprobarea creditului pentru companiile eligibile. Ce spun partenerii Antoaneta Curteanu, vicepreședinte executiv UniCredit Bank, a legat parteneriatul de nevoia de rapiditate și predictibilitate în finanțare: „Parteneriatul dintre UniCredit Bank şi FNGCIMM reprezintă un nou pas în direcţia sprijinirii mediului de afaceri local, într-un context în care viteza de acces la finanţare şi predictibilitatea procesului de aprobare sunt esenţiale pentru succesul companiilor.” UniCredit afirmă că, prin acest parteneriat, își reconfirmă angajamentul de a susține antreprenoriatul românesc și competitivitatea IMM-urilor, prin instrumente financiare dedicate. Ce urmează Din informațiile disponibile în articol nu reies detalii despre costuri (dobânzi, comisioane), criterii exacte de eligibilitate sau termene de implementare. Cert este că accesul la finanțare este condiționat de eligibilitatea companiei și de aplicarea în cadrul produsului „Garanții Preaprobate INSTANT”, pe baza convenției semnate între UniCredit Bank și FNGCIMM. [...]
Deteriorarea calității creditării companiilor împinge în sus riscul de credit în sistemul bancar , după ce rata creditelor neperformante (NPL) pe segmentul firmelor nefinanciare a urcat la 5,6% în martie 2026, cu 1,2 puncte procentuale peste nivelul din martie 2025, potrivit Economedia , care citează Raportul asupra stabilității financiare publicat de BNR. În același timp, pe segmentul populației, calitatea portofoliului s-a îmbunătățit: rata NPL a coborât la 2,9% în martie 2026, în scădere cu 0,1 puncte procentuale față de perioada similară din 2025. Unde se vede concentrarea riscului la companii BNR indică segmente ale portofoliului care rămân cu profil de risc mai ridicat, în special în zona IMM și în creditele cu garanții de stat . Concret, în martie 2026: creditele către sectorul IMM: NPL 7,2% la microîntreprinderi și 7,1% la întreprinderi mici, față de 4,7% la corporații; creditele cu garanții de stat acordate firmelor: NPL 11,3%; expunerile față de piața imobiliară comercială : NPL 6,2%. Creditele în valută: pondere mare la firme, dar NPL mai mic O altă zonă care „necesită monitorizare”, potrivit BNR, este creditarea în monedă străină. La companiile nefinanciare, creditele în valută au o pondere de 53% în portofoliu (martie 2026), însă rata NPL asociată este mai redusă decât la creditele în lei: 4,1% față de 7,3%. La populație, ponderea creditelor în valută continuă să scadă, ajungând la 7% în martie 2026 (minus 1,7 puncte procentuale față de anul anterior), pe fondul măsurilor macroprudențiale ale BNR, diferențiate în funcție de valută. Ce urmează: presiuni în creștere asupra capacității de plată Într-un context de incertitudini interne și internaționale, BNR avertizează că serviciul datoriei ar putea fi supus unor presiuni ascendente. Scenariul macroeconomic de bază din raport indică o creștere a probabilității de nerambursare pe 12 luni: la creditele imobiliare: de la 0,25% în martie 2026 la 0,32% în martie 2027; la creditele de consum: de la 3% în martie 2026 la 3,4% în martie 2027; la companiile nefinanciare: probabilitatea medie de nerambursare este estimată la 4,5% în martie 2027, de la 3,4% în martie 2026. Pentru bănci și pentru companii, mesajul central este că deteriorarea pe segmentul firmelor — mai ales în zonele cu NPL ridicat — poate amplifica nevoia de prudență la creditare și de monitorizare a portofoliilor în perioada următoare. [...]
Deteriorarea creditării firmelor apasă pe riscul bancar : rata creditelor neperformante (NPL) la companiile nefinanciare a urcat la 5,6% în martie 2026, cu 1,2 puncte procentuale peste nivelul din martie 2025, potrivit Agerpres , care citează Raportul asupra stabilității financiare publicat de BNR. În același timp, pe segmentul populației, calitatea portofoliului s-a îmbunătățit: rata NPL a coborât la 2,9% în martie 2026, în scădere cu 0,1 puncte procentuale față de perioada corespondentă din 2025. Unde se concentrează riscul în portofoliile băncilor BNR indică mai multe zone cu profil de risc mai ridicat în creditarea companiilor, în special în interiorul segmentului IMM și în împrumuturile cu anumite tipuri de garanții sau expuneri: credite către IMM, în special microîntreprinderi și întreprinderi mici: rata NPL 7,2%, respectiv 7,1% (martie 2026), față de 4,7% în cazul corporațiilor; credite cu garanții de stat acordate firmelor: rata NPL 11,3% (martie 2026); expuneri față de piața imobiliară comercială : rata NPL 6,2% (martie 2026). Creditele în valută rămân relevante la companii O altă categorie care „necesită monitorizare”, potrivit BNR, este cea a împrumuturilor denominate în monedă străină. La companiile nefinanciare, ponderea creditelor în valută se menține ridicată, la 53% din portofoliu (martie 2026), deși rata NPL asociată este mai redusă decât la creditele în lei: 4,1% față de 7,3% (martie 2026). La populație, ponderea creditelor în valută este în scădere, la 7% (minus 1,7 puncte procentuale anual, martie 2026), pe fondul măsurilor macroprudențiale (set de reguli pentru limitarea riscurilor sistemice) aplicate de BNR, diferențiate în funcție de valută. Ce anticipează BNR pentru următoarele 12 luni Într-un context de incertitudini interne și internaționale, BNR avertizează că presiunile asupra capacității de plată pot crește. Estimările pe un orizont de 12 luni indică: pentru creditele imobiliare: probabilitatea de nerambursare ar urca de la 0,25% (martie 2026) la 0,32% (martie 2027); pentru creditele de consum: de la 3% (martie 2026) la 3,4% (martie 2027); pentru companiile nefinanciare: probabilitatea medie de nerambursare este estimată la 4,5% în martie 2027, de la 3,4% în martie 2026. În termeni practici, mesajul raportului este că deteriorarea pe zona companiilor – mai ales în segmentele cu NPL ridicat – poate deveni un factor de presiune pentru bănci și pentru condițiile de finanțare, dacă scenariul de creștere a riscului de credit se materializează. [...]
CEC Bank reduce marja la creditele Noua Casă pentru clienții care își încasează salariul în bancă , coborând costul la IRCC + 1,90% față de IRCC + 2,00% pentru cei care nu virează veniturile la CEC, potrivit Wall-Street . Mișcarea are un impact direct asupra costului total al finanțării și arată cum băncile încearcă să „lege” clienții de relația de încasare a veniturilor într-un program unde dobânda rămâne variabilă. Ce se schimbă în ofertă și de ce contează Diferența de 0,10 puncte procentuale în marjă se aplică în funcție de modul de încasare a veniturilor, într-un context în care creditele Noua Casă sunt calculate cu dobândă variabilă (IRCC plus marja băncii). Pentru debitori, orice ajustare a marjei contează deoarece se reflectă în rata lunară, mai ales la împrumuturi pe termen lung. CEC Bank precizează că, în cadrul ofertei Noua Casă, nu percepe comisioane standard asociate creditului: comision de analiză: zero comision de administrare: zero comision de rambursare anticipată: zero Plafon, avans și garanții în Noua Casă 2026 Creditele din program beneficiază de garanția FNGCIMM și vin, în general, cu avans mai redus decât finanțările ipotecare standard, conform articolului. Principalele repere menționate: Finanțare : până la 66.500 euro (aprox. 332.500 lei) pentru locuințe de maximum 70.000 euro (aprox. 350.000 lei) până la 119.000 euro (aprox. 595.000 lei) pentru locuințe între 70.001 euro și 140.000 euro (aprox. 700.000 lei) Avans minim : 5% pentru locuințe de până la 70.000 euro 15% pentru locuințe între 70.001 euro și 140.000 euro Garanții : ipotecă asupra locuinței și scrisoare de garanție FNGCIMM, care acoperă 50% sau 60% din valoarea creditului (în funcție de condițiile programului) Exemplu de cost: rată și DAE Pentru un credit Noua Casă de 250.000 lei pe 30 de ani , articolul indică o rată lunară de 1.744,61 lei în cazul încasării salariului prin CEC Bank, în condițiile actuale ale programului. DAE (dobânda anuală efectivă, indicator care include costurile totale ale creditului) este menționată la 7,92% . Cine este eligibil și cum arată cererea pentru program Programul se adresează persoanelor fizice care nu dețin nicio locuință (singuri sau împreună cu soțul/soția) sau dețin o singură locuință cu suprafață utilă mai mică de 50 mp, potrivit condițiilor prezentate. CEC Bank afirmă că a acordat de la lansarea Prima Casă/Noua Casă peste 20.000 de credite , cu o valoare cumulată de peste 3 miliarde lei . Context: „Noua Casă” pierde teren în fața dobânzilor fixe Claudiu Trandafir, economist și fondator OferteBancare.ro, susține că programul și-a pierdut din popularitate în ultimii ani, pe fondul ofertelor cu dobândă fixă mai mică la creditele ipotecare. În opinia sa, legarea de dobânda variabilă (IRCC) face programul mai scump în actualul context al indicilor de referință. „Cred că în momentul de față, programul «Noua Casă» devine un program scump ca și cost de dobândă. (…) Ne uităm la dobânda de referință, IRCC Robor, care sunt niște indici destul de sus, plus marja băncii și sărim de 8% vs. o dobândă fixă, pe următorii 3 ani de zile, care este sub 5%.” În acest cadru, reducerea marjei pentru clienții cu salariul la CEC Bank poate micșora marginal costul, dar nu schimbă caracterul de bază al produsului: un credit cu dobândă variabilă, sensibil la evoluția IRCC. [...]
Statul a plătit băncilor aproape 1 miliard de lei pentru creditele IMM care au intrat în neplată în programele IMM Invest , iar rata de default rămâne sub media creditelor neperformante din sistemul bancar, potrivit unei analize publicate de Economica , pe baza datelor FNGCIMM. În perioada 2020–2024, FNGCIMM a acordat 81.041 de garanții aferente unui număr echivalent de credite, cu o valoare totală a garanțiilor de 58,23 miliarde lei și finanțări susținute de 67,86 miliarde lei. Cât a costat neplata: 2.156 garanții executate, 979,5 milioane lei plătiți Din totalul garanțiilor acordate în cadrul programului IMM Invest (incluzând subprogramele), au fost executate 2.156 de garanții în favoarea instituțiilor finanțatoare, în valoare de 979.486.510 lei. Acest nivel înseamnă: grad de default de 2,65% din punct de vedere numeric; 1,68% ca procent valoric (raportat la valoarea garanțiilor). Comparativ cu sistemul bancar: default mai mic decât rata NPL Conform datelor BNR citate în analiză, la finalul lunii iunie 2025 rata creditelor neperformante (NPL – credite cu întârzieri mari la plată) la nivelul întregului sistem bancar era de aproximativ 2,8% , ușor în creștere față de anul anterior. Reprezentanții FNGCIMM susțin că portofoliul de credite garantate prin IMM Invest a avut un grad de default mai redus decât media sistemului bancar, inclusiv după intrarea în perioada de rambursare integrală și după expirarea schemelor de ajutor de stat, când s-au adăugat costuri accesorii. IMM Invest Plus: câte garanții sunt încă în sold Pentru componenta IMM Invest Plus, datele FNGCIMM arată: 16.779 garanții acordate, în valoare de 15,86 miliarde lei; credite susținute de 17,64 miliarde lei; 10.693 garanții rambursate; 238 garanții executate și plătite la cererea finanțatorilor; 5.848 garanții încă în sold, în valoare de 1.368.218.778 lei. Ce urmează după ce statul plătește: recuperarea ajunge la ANAF Mecanismul descris în analiză presupune că, după ce finanțatorul cere plata garanției și aceasta este aprobată, Ministerul Finanțelor plătește către bancă , iar FNGCIMM notifică debitorul. Din acel moment, suma plătită devine creanță bugetară , iar dosarul este transmis către ANAF , care se ocupă de colectare și recuperare potrivit procedurilor fiscale (Legea nr. 207/2015). Sumele recuperate de ANAF, proporțional cu procentul de garantare și în limita creanței rezultate din executarea garanției, devin venit la bugetul de stat. [...]
BNR pregătește un cadru care ar permite creditarea garantată cu titluri Fidelis, cu finanțare de până la 80% din valoarea de piață , ceea ce ar putea debloca lichiditate pentru investitori fără vânzarea deținerilor și ar putea reduce costul împrumutului față de un credit negarantat, potrivit Banking News . Măsura este inclusă într-un proiect de regulament pus în consultare de Banca Națională a României pe 20 august, care modifică Regulamentul nr. 17/2012 privind unele condiții de creditare. Dacă va fi adoptat și publicat în Monitorul Oficial, cadrul legal ar permite băncilor să lanseze credite garantate cu titluri de stat tranzacționate la bursă, însă fiecare instituție va decide dacă introduce produsul și în ce condiții. Ce titluri intră și ce rămâne pe dinafară Proiectul se referă la titlurile emise de administrațiile centrale și băncile centrale din Uniunea Europeană, cu condiția să fie admise la tranzacționare pe o piață reglementată dintr-un stat membru. Pentru investitorii români, în această categorie intră titlurile de stat Fidelis , listate la Bursa de Valori București . Tezaur nu este tranzacționat pe o piață reglementată și, în forma actuală a proiectului, nu se încadrează. Contextul de piață este relevant: populația deținea, în mai 2026, titluri de stat românești de peste 75 miliarde lei , iar mai mult de jumătate din sumă era reprezentată de Fidelis. Plafonul de finanțare: 80% (dar nu obligatoriu pentru bănci) Creditul ar putea ajunge la cel mult 80% din valoarea de piață a titlurilor aduse în garanție, plafonul stabilit de creditor „neputând fi mai mare de 80%”, conform proiectului. Exemplul din material: pentru titluri evaluate la 100.000 lei, banca ar putea acorda maximum 80.000 lei. Totuși, 80% este limita maximă permisă de BNR, nu o obligație: băncile pot stabili un procent mai mic, în funcție de politica de risc și de situația financiară a clientului. Dobândă posibil mai mică și venituri din titluri luate în calcul Proiectul BNR nu fixează dobânda, dar faptul că împrumutul este garantat cu titluri de stat ar putea permite un cost mai mic decât la un credit de consum negarantat, potrivit economiștilor citați de publicație. Prețul final rămâne la latitudinea fiecărei bănci. În plus, proiectul prevede că băncile „pot lua în considerare și veniturile aferente titlurilor constituite drept garanție” la analiza capacității de rambursare — adică dobânda încasată din Fidelis ar putea fi inclusă în veniturile clientului. Excepție de la gradul de îndatorare și condiții care reduc plafonul BNR propune includerea acestor credite între excepțiile de la limita obișnuită a gradului de îndatorare (în mod uzual, ratele totale nu pot depăși 40% din venitul net, cu excepții punctuale). Pentru creditele garantate cu titluri de stat, banca ar putea depăși această limită, ceea ce, în anumite cazuri, poate însemna acces la o sumă mai mare decât printr-un credit negarantat. Băncile nu sunt însă obligate să accepte un grad mai mare de îndatorare și vor continua verificările standard (venituri, credite existente, istoric de plată). Plafonul maxim de 80% scade în anumite situații, conform proiectului: dacă titlurile puse garanție sunt cumpărate chiar din creditul garantat: plafonul se reduce cu cel puțin 10 puncte procentuale (de la 80% la 70%); dacă moneda creditului diferă de moneda titlurilor: reducere de minimum 10 puncte procentuale pentru titluri în euro sau dolari și de minimum 20 de puncte procentuale pentru titluri în alte valute; reducerile se pot cumula. Impact operațional: reevaluare zilnică și potrivirea scadențelor Pentru că Fidelis se tranzacționează la bursă, băncile vor trebui să facă „reevaluarea zilnică” a titlurilor și să urmărească „în timp real variațiile de preț”. Proiectul nu detaliază ce se întâmplă dacă valoarea garanției scade puternic, urmând ca aceste situații să fie acoperite în normele interne ale băncilor și în contractele cu clienții. O altă condiție: titlurile folosite drept garanție trebuie să aibă o scadență cel puțin egală cu perioada creditului (de exemplu, un titlu cu scadență peste un an nu ar putea garanta un împrumut pe trei ani). Băncile vor raporta trimestrial către BNR volumul și numărul creditelor acordate, numărul debitorilor și valoarea mediană a gradului de îndatorare. Ce urmează Creditele garantate cu Fidelis ar putea apărea în ofertele băncilor doar după adoptarea regulamentului, publicarea în Monitorul Oficial și actualizarea normelor interne ale instituțiilor interesate. Dacă va fi implementată, reglementarea ar transforma o parte importantă din economisirea populației în titluri de stat într-o garanție utilizabilă pentru finanțare, cu potențial de a stimula creditarea de consum fără vânzarea investiției. [...]
