Știri
Știri din categoria Credite
FNGCIMM deschide accesul IMM-urilor la garanții prin brokeri de credite, într-o mișcare care poate reduce birocrația și timpii de așteptare în procesul de finanțare, potrivit Economedia. Fondul a semnat protocoale de colaborare cu 16 brokeri de credite, o premieră pe care instituția o descrie drept o schimbare de paradigmă în relația cu mediul privat.
FNGCIMM susține că ritmul de semnare a protocoalelor indică un interes crescut pentru intermediere în zona IMM-urilor și o nevoie a antreprenorilor de „ghidaj specializat” în accesarea soluțiilor de finanțare, conform comunicatului citat de publicație.
„Ritmul rapid de semnare a protocoalelor confirmă interesul crescut pentru intermediere în zona IMM-urilor și evidențiază nevoia antreprenorilor de a beneficia de ghidaj specializat în accesarea soluțiilor financiar.”
Protocoalele au două componente, care mută o parte din interacțiunea inițială către brokeri:
Instituția afirmă că inițiativa a primit feedback pozitiv din partea partenerilor, care au apreciat deschiderea unei instituții cu capital integral de stat către colaborarea cu brokerii de credite. FNGCIMM mai arată că demersul este în linie cu tendințe europene, unde antreprenorii externalizează tot mai mult componenta financiară către specialiști, pentru a se concentra pe dezvoltarea afacerii.
În material sunt prezentate câteva produse de garantare și valorile aferente (cu precizarea că unele diferă în funcție de finanțator):
| Produs de garantare | Capital de lucru (valoare) | Investiții (valoare) |
|---|---|---|
| PLAFON | Max. 2.400.000 lei | Max. 2.400.000 lei |
| OPTIMM | Max. 400.000 lei | – |
| EXPRESA | Max. 2,5 mil. euro (echiv.) | Max. 2,5 mil. euro (echiv.) |
| Refinanțare OUG 99 & OUG 18 | Ultimul sold (max. 4.000.000 lei) | – |
Notă din sursă: valorile pentru PLAFON și OPTIMM diferă în funcție de finanțator, iar pentru EXPRESA valoarea reprezintă expunerea pe debitor sau grup de debitori.
Managementul FNGCIMM spune că primește în continuare solicitări de la brokeri care vor să intre în inițiativă, ceea ce sugerează extinderea rețelei de intermediere. În logica anunțului, miza este ca garanțiile de stat să ajungă mai rapid la IMM-uri, printr-un circuit de informare și pregătire a dosarelor făcut cu sprijin extern.
Recomandate
Deteriorarea calității creditării companiilor împinge în sus riscul de credit în sistemul bancar , după ce rata creditelor neperformante (NPL) pe segmentul firmelor nefinanciare a urcat la 5,6% în martie 2026, cu 1,2 puncte procentuale peste nivelul din martie 2025, potrivit Economedia , care citează Raportul asupra stabilității financiare publicat de BNR. În același timp, pe segmentul populației, calitatea portofoliului s-a îmbunătățit: rata NPL a coborât la 2,9% în martie 2026, în scădere cu 0,1 puncte procentuale față de perioada similară din 2025. Unde se vede concentrarea riscului la companii BNR indică segmente ale portofoliului care rămân cu profil de risc mai ridicat, în special în zona IMM și în creditele cu garanții de stat . Concret, în martie 2026: creditele către sectorul IMM: NPL 7,2% la microîntreprinderi și 7,1% la întreprinderi mici, față de 4,7% la corporații; creditele cu garanții de stat acordate firmelor: NPL 11,3%; expunerile față de piața imobiliară comercială : NPL 6,2%. Creditele în valută: pondere mare la firme, dar NPL mai mic O altă zonă care „necesită monitorizare”, potrivit BNR, este creditarea în monedă străină. La companiile nefinanciare, creditele în valută au o pondere de 53% în portofoliu (martie 2026), însă rata NPL asociată este mai redusă decât la creditele în lei: 4,1% față de 7,3%. La populație, ponderea creditelor în valută continuă să scadă, ajungând la 7% în martie 2026 (minus 1,7 puncte procentuale față de anul anterior), pe fondul măsurilor macroprudențiale ale BNR, diferențiate în funcție de valută. Ce urmează: presiuni în creștere asupra capacității de plată Într-un context de incertitudini interne și internaționale, BNR avertizează că serviciul datoriei ar putea fi supus unor presiuni ascendente. Scenariul macroeconomic de bază din raport indică o creștere a probabilității de nerambursare pe 12 luni: la creditele imobiliare: de la 0,25% în martie 2026 la 0,32% în martie 2027; la creditele de consum: de la 3% în martie 2026 la 3,4% în martie 2027; la companiile nefinanciare: probabilitatea medie de nerambursare este estimată la 4,5% în martie 2027, de la 3,4% în martie 2026. Pentru bănci și pentru companii, mesajul central este că deteriorarea pe segmentul firmelor — mai ales în zonele cu NPL ridicat — poate amplifica nevoia de prudență la creditare și de monitorizare a portofoliilor în perioada următoare. [...]
Deteriorarea creditării firmelor apasă pe riscul bancar : rata creditelor neperformante (NPL) la companiile nefinanciare a urcat la 5,6% în martie 2026, cu 1,2 puncte procentuale peste nivelul din martie 2025, potrivit Agerpres , care citează Raportul asupra stabilității financiare publicat de BNR. În același timp, pe segmentul populației, calitatea portofoliului s-a îmbunătățit: rata NPL a coborât la 2,9% în martie 2026, în scădere cu 0,1 puncte procentuale față de perioada corespondentă din 2025. Unde se concentrează riscul în portofoliile băncilor BNR indică mai multe zone cu profil de risc mai ridicat în creditarea companiilor, în special în interiorul segmentului IMM și în împrumuturile cu anumite tipuri de garanții sau expuneri: credite către IMM, în special microîntreprinderi și întreprinderi mici: rata NPL 7,2%, respectiv 7,1% (martie 2026), față de 4,7% în cazul corporațiilor; credite cu garanții de stat acordate firmelor: rata NPL 11,3% (martie 2026); expuneri față de piața imobiliară comercială : rata NPL 6,2% (martie 2026). Creditele în valută rămân relevante la companii O altă categorie care „necesită monitorizare”, potrivit BNR, este cea a împrumuturilor denominate în monedă străină. La companiile nefinanciare, ponderea creditelor în valută se menține ridicată, la 53% din portofoliu (martie 2026), deși rata NPL asociată este mai redusă decât la creditele în lei: 4,1% față de 7,3% (martie 2026). La populație, ponderea creditelor în valută este în scădere, la 7% (minus 1,7 puncte procentuale anual, martie 2026), pe fondul măsurilor macroprudențiale (set de reguli pentru limitarea riscurilor sistemice) aplicate de BNR, diferențiate în funcție de valută. Ce anticipează BNR pentru următoarele 12 luni Într-un context de incertitudini interne și internaționale, BNR avertizează că presiunile asupra capacității de plată pot crește. Estimările pe un orizont de 12 luni indică: pentru creditele imobiliare: probabilitatea de nerambursare ar urca de la 0,25% (martie 2026) la 0,32% (martie 2027); pentru creditele de consum: de la 3% (martie 2026) la 3,4% (martie 2027); pentru companiile nefinanciare: probabilitatea medie de nerambursare este estimată la 4,5% în martie 2027, de la 3,4% în martie 2026. În termeni practici, mesajul raportului este că deteriorarea pe zona companiilor – mai ales în segmentele cu NPL ridicat – poate deveni un factor de presiune pentru bănci și pentru condițiile de finanțare, dacă scenariul de creștere a riscului de credit se materializează. [...]
CEC Bank reduce marja la creditele Noua Casă pentru clienții care își încasează salariul în bancă , coborând costul la IRCC + 1,90% față de IRCC + 2,00% pentru cei care nu virează veniturile la CEC, potrivit Wall-Street . Mișcarea are un impact direct asupra costului total al finanțării și arată cum băncile încearcă să „lege” clienții de relația de încasare a veniturilor într-un program unde dobânda rămâne variabilă. Ce se schimbă în ofertă și de ce contează Diferența de 0,10 puncte procentuale în marjă se aplică în funcție de modul de încasare a veniturilor, într-un context în care creditele Noua Casă sunt calculate cu dobândă variabilă (IRCC plus marja băncii). Pentru debitori, orice ajustare a marjei contează deoarece se reflectă în rata lunară, mai ales la împrumuturi pe termen lung. CEC Bank precizează că, în cadrul ofertei Noua Casă, nu percepe comisioane standard asociate creditului: comision de analiză: zero comision de administrare: zero comision de rambursare anticipată: zero Plafon, avans și garanții în Noua Casă 2026 Creditele din program beneficiază de garanția FNGCIMM și vin, în general, cu avans mai redus decât finanțările ipotecare standard, conform articolului. Principalele repere menționate: Finanțare : până la 66.500 euro (aprox. 332.500 lei) pentru locuințe de maximum 70.000 euro (aprox. 350.000 lei) până la 119.000 euro (aprox. 595.000 lei) pentru locuințe între 70.001 euro și 140.000 euro (aprox. 700.000 lei) Avans minim : 5% pentru locuințe de până la 70.000 euro 15% pentru locuințe între 70.001 euro și 140.000 euro Garanții : ipotecă asupra locuinței și scrisoare de garanție FNGCIMM, care acoperă 50% sau 60% din valoarea creditului (în funcție de condițiile programului) Exemplu de cost: rată și DAE Pentru un credit Noua Casă de 250.000 lei pe 30 de ani , articolul indică o rată lunară de 1.744,61 lei în cazul încasării salariului prin CEC Bank, în condițiile actuale ale programului. DAE (dobânda anuală efectivă, indicator care include costurile totale ale creditului) este menționată la 7,92% . Cine este eligibil și cum arată cererea pentru program Programul se adresează persoanelor fizice care nu dețin nicio locuință (singuri sau împreună cu soțul/soția) sau dețin o singură locuință cu suprafață utilă mai mică de 50 mp, potrivit condițiilor prezentate. CEC Bank afirmă că a acordat de la lansarea Prima Casă/Noua Casă peste 20.000 de credite , cu o valoare cumulată de peste 3 miliarde lei . Context: „Noua Casă” pierde teren în fața dobânzilor fixe Claudiu Trandafir, economist și fondator OferteBancare.ro, susține că programul și-a pierdut din popularitate în ultimii ani, pe fondul ofertelor cu dobândă fixă mai mică la creditele ipotecare. În opinia sa, legarea de dobânda variabilă (IRCC) face programul mai scump în actualul context al indicilor de referință. „Cred că în momentul de față, programul «Noua Casă» devine un program scump ca și cost de dobândă. (…) Ne uităm la dobânda de referință, IRCC Robor, care sunt niște indici destul de sus, plus marja băncii și sărim de 8% vs. o dobândă fixă, pe următorii 3 ani de zile, care este sub 5%.” În acest cadru, reducerea marjei pentru clienții cu salariul la CEC Bank poate micșora marginal costul, dar nu schimbă caracterul de bază al produsului: un credit cu dobândă variabilă, sensibil la evoluția IRCC. [...]
Statul a plătit băncilor aproape 1 miliard de lei pentru creditele IMM care au intrat în neplată în programele IMM Invest , iar rata de default rămâne sub media creditelor neperformante din sistemul bancar, potrivit unei analize publicate de Economica , pe baza datelor FNGCIMM. În perioada 2020–2024, FNGCIMM a acordat 81.041 de garanții aferente unui număr echivalent de credite, cu o valoare totală a garanțiilor de 58,23 miliarde lei și finanțări susținute de 67,86 miliarde lei. Cât a costat neplata: 2.156 garanții executate, 979,5 milioane lei plătiți Din totalul garanțiilor acordate în cadrul programului IMM Invest (incluzând subprogramele), au fost executate 2.156 de garanții în favoarea instituțiilor finanțatoare, în valoare de 979.486.510 lei. Acest nivel înseamnă: grad de default de 2,65% din punct de vedere numeric; 1,68% ca procent valoric (raportat la valoarea garanțiilor). Comparativ cu sistemul bancar: default mai mic decât rata NPL Conform datelor BNR citate în analiză, la finalul lunii iunie 2025 rata creditelor neperformante (NPL – credite cu întârzieri mari la plată) la nivelul întregului sistem bancar era de aproximativ 2,8% , ușor în creștere față de anul anterior. Reprezentanții FNGCIMM susțin că portofoliul de credite garantate prin IMM Invest a avut un grad de default mai redus decât media sistemului bancar, inclusiv după intrarea în perioada de rambursare integrală și după expirarea schemelor de ajutor de stat, când s-au adăugat costuri accesorii. IMM Invest Plus: câte garanții sunt încă în sold Pentru componenta IMM Invest Plus, datele FNGCIMM arată: 16.779 garanții acordate, în valoare de 15,86 miliarde lei; credite susținute de 17,64 miliarde lei; 10.693 garanții rambursate; 238 garanții executate și plătite la cererea finanțatorilor; 5.848 garanții încă în sold, în valoare de 1.368.218.778 lei. Ce urmează după ce statul plătește: recuperarea ajunge la ANAF Mecanismul descris în analiză presupune că, după ce finanțatorul cere plata garanției și aceasta este aprobată, Ministerul Finanțelor plătește către bancă , iar FNGCIMM notifică debitorul. Din acel moment, suma plătită devine creanță bugetară , iar dosarul este transmis către ANAF , care se ocupă de colectare și recuperare potrivit procedurilor fiscale (Legea nr. 207/2015). Sumele recuperate de ANAF, proporțional cu procentul de garantare și în limita creanței rezultate din executarea garanției, devin venit la bugetul de stat. [...]
IRCC scade marginal la 5,56% de la 1 iulie, iar efectul imediat în rate va fi limitat , însă mișcarea confirmă tendința de ieftinire a creditării și menține pe agendă decizia practică pentru debitori: rămân pe dobândă variabilă sau caută o refinanțare pe dobândă fixă, potrivit Banking News . De la 1 iulie, indicele de referință pentru creditele consumatorilor (IRCC) coboară de la 5,58% la 5,56%. Valoarea urmează să fie publicată oficial de Banca Națională a României la finalul lunii iunie și se aplică în perioada 1 iulie – 30 septembrie 2026. Banking News notează că sunt vizați aproape 600.000 de români cu credite în lei cu dobândă variabilă legată de IRCC. Impactul în buget: economii mici, dar trendul rămâne descendent Scăderea este redusă și se va traduce în economii de „câțiva lei sau câteva zeci de lei” pe lună, în funcție de valoarea creditului și de perioada rămasă. În același timp, indicele continuă coborârea începută în acest an: de la 6,06% la 5,68%, apoi la 5,58% și acum la 5,56%. De ce nu se vede rapid în rate: IRCC are un decalaj de circa șase luni Pentru debitori, miza nu este doar ajustarea din iulie, ci felul în care IRCC transmite schimbările din piață. Indicele reacționează cu aproximativ șase luni întârziere la evoluția dobânzilor, astfel că eventuale reduceri ale dobânzii-cheie de către BNR în a doua parte a anului ar avea efecte mai consistente asupra ratelor abia în 2027, potrivit analizei. Dobânzile fixe au ajuns sub IRCC, ceea ce împinge spre refinanțare În paralel, piața ipotecară s-a schimbat în ultimele luni: mai multe bănci au redus dobânzile fixe pentru primii ani ai creditului, iar în prezent există oferte în jur de 4,6–4,7%, sub nivelul IRCC. În cazul dobânzilor variabile, la IRCC se adaugă și marja fixă a băncii, ceea ce îi determină pe unii clienți să analizeze refinanțarea sau renegocierea. Pentru cei cu contracte mai vechi, o discuție cu banca sau solicitarea unei oferte de refinanțare de la o altă instituție de credit poate reduce costul finanțării, mai ales dacă este aleasă o perioadă cu dobândă fixă, mai arată Banking News. [...]
Deși creditarea crește în 2025, România rămâne cu o intermediere financiară foarte joasă , ceea ce limitează capacitatea economiei de a finanța investiții și de a aloca eficient resursele, potrivit unei analize din Economedia , bazată pe Raportul anual 2025 al Comitetului Național pentru Supravegherea Macroprudențială (CNSM) . Creșterea împrumuturilor bancare a fost susținută în principal de populație: creditarea de la bănci a avansat cu 5,8% în ritm anual în 2025, cu un plus de 8,3% pe segmentul populației, față de 3,5% în cazul creditelor către companiile nefinanciare. În paralel, creditarea prin instituții financiare nebancare (IFN) a avut o dinamică anuală mai rapidă, de 15,8%, însă reprezintă doar 8% din totalul îndatorării sectorului real (în creștere cu 0,7 puncte procentuale față de decembrie 2024). Intermediere financiară: decalaj major față de UE CNSM descrie nivelul redus al intermedierii financiare drept o „vulnerabilitate structurală persistentă”, cu efecte asupra capacității României de a susține investiții productive și creștere economică durabilă. România se află pe ultima poziție în UE la ponderea activelor sectorului bancar în PIB: 49,3% în trimestrul al treilea din 2025, mult sub media UE de 210,2%. Raportul indică și comparații regionale, unde diferențele rămân semnificative: Polonia (93%), Bulgaria (96,6%) și Ungaria (110,5%). Un element asociat este incluziunea financiară: 71% din populația de peste 15 ani avea un cont bancar sau la o instituție similară în 2024 (69% în 2021), dar sub media UE de 94%. CNSM notează că nivelul modest de incluziune afectează disproporționat categoriile vulnerabile (venituri reduse, educație scăzută, mediul rural). Valuta accelerează la firme, în timp ce la populație scade Finanțarea în monedă străină a accelerat, depășind dinamica împrumuturilor în lei (10,8% față de 4,2% la decembrie 2025). Motorul a fost creditul în valută acordat companiilor nefinanciare, atât de bănci (18,3%), cât și de IFN (11,6%). La nivelul firmelor, 50,8% din datoria la bănci este denominată în valută. În schimb, în portofoliul de credite al populației, ponderea împrumuturilor în valută este de 7,4% și „în continuă scădere”, pe fondul măsurilor macroprudențiale aplicate de BNR, diferențiat în funcție de valută. Standardele de creditare s-au înăsprit, cu un episod de relaxare la ipotecare Pe parcursul lui 2025, băncile au raportat o înăsprire netă a standardelor de creditare atât pentru companiile nefinanciare, cât și pentru creditele de consum ale populației. La creditele pentru achiziția de terenuri sau locuințe, primul trimestru a adus o relaxare a condițiilor, urmată de înăspriri în trimestrele următoare, pe fondul așteptărilor privind situația economică generală; la final de an, standardele au rămas nemodificate. Riscuri: deteriorare la firme și atenție la recalcularea dobânzilor la ipotecare În sectorul companiilor nefinanciare, raportul arată o temperare a creșterii creditării bancare (3,8% în decembrie 2025, după 7,1% în 2024) și o deteriorare a capacității de plată: rata creditelor neperformante a urcat la 5,5% în decembrie 2025 (+1,5 puncte procentuale anual). Segmentele cu risc mai ridicat menționate de CNSM includ: creditele către IMM (6% față de 4,5% la corporații), în special micro și mici (7% fiecare); expunerile către sectorul imobiliar comercial (6,2%); creditele cu garanții de stat (9,9%); creditele în valută către companii, unde o parte redusă din expuneri este acoperită la riscul valutar. Pentru populație, analiza plasează sectorul în zona de risc redus, cu o situație financiară „robustă” și reziliență ridicată, dar avertizează că vulnerabilitățile se pot accentua dacă veniturile disponibile reale încetinesc sau scad, sub presiunea inflației, a măsurilor fiscale și a unei dinamici economice moderate. La finalul lui 2025, rata creditelor neperformante la populație a coborât la 2,76%, cu o îmbunătățire vizibilă la creditele de consum (NPL 4,5% în decembrie 2025, de la 5% în decembrie 2024). La creditele imobiliare, rata NPL a fost de 1,5%. Un punct de atenție pentru perioada următoare este structura dobânzilor: deși doar 34% dintre creditele imobiliare și 7% dintre cele de consum au dobândă variabilă pe toată durata, 42% din creditele ipotecare au o perioadă inițială de dobândă fixă între 1 și 5 ani, ceea ce impune monitorizare când ratele se vor recalcula după expirarea perioadei de fixare. [...]
