Știri
Știri din categoria Bănci
Investigația Consiliului Concurenței privind modul de stabilire a ROBOR intră într-o etapă procedurală care poate duce la amenzi de până la 10% din cifra de afaceri a băncilor vizate, după ce autoritatea a transmis un raport preliminar și urmează audieri, potrivit Mediafax.
Consiliul Concurenței, prin președintele Bogdan Chirițoiu, susține că nu există încă o decizie finală: documentul trimis băncilor este preliminar și poate fi modificat după ce instituțiile financiare își prezintă punctele de vedere în etapa de audieri. În paralel, guvernatorul BNR, Mugur Isărescu, contestă investigația, pe fondul unei dispute publice între autoritățile din domeniul financiar.
Ancheta nu vizează „regulile sistemului”, ci comportamentul concret al băncilor participante la calculul ROBOR, respectiv modul în care acestea transmit cotațiile zilnice. Suspiciunea indicată în material este că băncile nu ar acționa complet independent unele față de altele în procesul de „fixing” (stabilirea cotațiilor), ceea ce ar putea afecta corectitudinea indicatorului.
În logica investigației, dacă există coordonare între bănci, ROBOR ar putea fi distorsionat, cu efect direct asupra costurilor suportate de clienți, având în vedere rolul indicelui în dobânzile variabile la creditele în lei, în special cele contractate înainte de introducerea IRCC.
Cele 10 bănci implicate în calculul indicelui au la dispoziție 30 de zile pentru a răspunde raportului preliminar. După analizarea argumentelor, Consiliul Concurenței va decide dacă există sau nu încălcări ale legislației.
Autoritatea își propune să finalizeze investigația până la jumătatea anului 2026; în caz contrar, decizia ar putea fi amânată pentru anul viitor. O eventuală decizie poate fi contestată în instanță, la Curtea de Apel București și ulterior la Înalta Curte.
Dacă se confirmă încălcări ale legislației concurenței, legea permite amenzi de până la 10% din cifra de afaceri, ceea ce, în cazul unor bănci mari, poate însemna sume de ordinul zecilor sau sutelor de milioane de euro. Materialul amintește că au existat cazuri similare investigate în Europa și SUA, unele încheiate cu penalități consistente pentru manipularea unor indicatori financiari de referință.
Mugur Isărescu a criticat public interpretările legate de ROBOR, argumentând că dobânzile interbancare sunt, prin natura lor, corelate și că această corelare nu ar trebui confundată cu o înțelegere anticoncurențială. Guvernatorul a mai avertizat asupra impactului mediatic al discuției, în condițiile în care publicul nu ar înțelege pe deplin mecanismele pieței monetare.
În același timp, investigația are și un context mai vechi: potrivit materialului, ancheta a pornit de la declarații făcute de guvernator în 2022, când acesta spunea că băncile au reacționat exagerat și au împins ROBOR peste nivelul dobânzii-cheie, după care Consiliul Concurenței a demarat investigația și a făcut controale inopinate la cele 10 bănci. Controversa a fost amplificată și de reacții sindicale, Blocul Național Sindical cerând inclusiv înființarea unei comisii parlamentare de anchetă privind rolul BNR.
Recomandate
Consiliul Concurenței pregătește amenzi totale de circa 800 de milioane de euro pentru bănci într-un dosar privind presupusa manipulare a indicelui ROBOR în 2022, iar decizia finală ar urma să fie luată până la finalul lunii iunie, când expiră mandatul actualei conduceri, potrivit Digi24 , care citează informații obținute de Profit.ro . Miza este una de reglementare, cu potențial impact financiar major pentru sector: instituția a redactat o propunere de sancțiuni, însă aceasta trebuie aprobată de Plenul Consiliului Concurenței. În cazul în care vor fi găsite vinovate, băncile pot fi amendate cu până la 10% din cifra de afaceri, ceea ce „s-ar traduce în amenzi de sute de milioane de euro”, conform aceleiași surse. Ce investighează Consiliul Concurenței Investigația a fost declanșată după evoluția rapidă a ROBOR în 2022, când indicele ar fi urcat de la 6% la 8,2% în cinci luni. ROBOR este un indice al pieței interbancare folosit ca referință pentru calculul dobânzilor la creditele mai vechi. Au fost vizate toate cele zece bănci care participă la calculul ROBOR: Banca Transilvania BCR BRD – Societe Generale ING Bank Raiffeisen Bank CEC Bank UniCredit Bank OTP Bank România EximBank Intesa Sanpaolo România Context: nu e prima anchetă pe tema dobânzilor Digi24 amintește că a mai existat o investigație privind stabilirea dobânzilor, legată de momentul presupusului atac asupra leului din toamna lui 2008. Atunci, verdictul Consiliului Concurenței a fost că nu a existat o manipulare. Pentru piață, următoarele săptămâni sunt decisive: propunerea de sancțiuni există, dar fără votul Plenului nu produce efecte, iar calendarul indicat în material sugerează o fereastră scurtă pentru adoptarea deciziei finale. [...]
Consiliul Concurenței pregătește amenzi totale de circa 800 milioane euro pentru bănci în cazul ROBOR , potrivit HotNews , care citează informații obținute de Profit.ro. Miza este una de reglementare: instituția ar fi redactat o propunere de sancțiuni vizând bănci care, „în trecut”, în opinia Consiliului Concurenței, ar fi manipulat indicele ROBOR al pieței interbancare. Informația a fost publicată inițial de Profit.ro, în materialul disponibil aici . Deocamdată, din datele prezentate în articol reiese doar existența unei propuneri redactate la nivelul autorității și valoarea totală vizată (circa 800 milioane euro), fără detalii despre băncile vizate, cuantumul pe fiecare instituție sau calendarul unei eventuale decizii finale. [...]
Dimensiunea redusă a sectorului bancar din România limitează capacitatea economiei de a juca un rol regional și începe să capete relevanță geopolitică, în contextul reașezărilor din lanțurile de valoare, potrivit HotNews , care citează intervenția lui Florian Neagu, directorul Direcției de Stabilitate financiară din BNR, la ZF Bankers Summit. România are cel mai redus nivel de intermediere financiară din Uniunea Europeană, iar următoarea țară din clasament are un sector bancar de două ori mai mare, a spus Neagu. În același registru, Banca Transilvania „abia intră” în top 100 european, în timp ce PKO (Polonia) sau OTP (Ungaria) sunt de două ori mai mari. De ce contează: intermedierea financiară devine o temă de „relevanță regională” Indicatorul folosit cel mai des pentru a măsura intermedierea financiară este raportul dintre creditele acordate sectorului privat și PIB. Mesajul BNR, în lectura oficialului, este că într-un context de relocare a lanțurilor de valoare, o economie care vrea să fie „relevantă măcar regional” are nevoie de un sector financiar mai capabil să susțină finanțarea și extinderea companiilor. „Mesajul pe care îl avem în acest context de reașezare geopolitică și de relocare a lanțurilor de valoare, este că dacă vrei să fii relevant măcar regional, partea aceasta merită îmbunătățită.” Trei cauze structurale: finanțare din surse proprii, incluziune scăzută, programe cu garanții de stat Neagu a indicat trei explicații principale pentru dimensiunea redusă a sectorului: Modelul de finanțare al firmelor : companiile românești se bazează mai mult pe fonduri proprii și pe credit comercial, nu pe credite bancare, „invers față de media UE”. Creditul comercial „pare gratuit”, dar are o rată de neperformanță de trei ori mai mare decât creditele bancare, potrivit oficialului BNR. „Te poți finanța din el, dar nu te poți dezvolta din el.” Incluziune financiară redusă : România are o incluziune financiară de 71%, față de 94–95% media UE, cel mai mic nivel din blocul comunitar. O treime din populație nu interacționează cu sistemul bancar, conform aceleiași surse. Calitatea finanțărilor cu garanții de stat : rata creditelor neperformante generate de finanțările cu garanții de stat a ajuns „la aproape 10%”, mai mult decât dublu față de creditele fără garanții de stat. Concluzia lui Neagu este că, dacă statul vrea să sprijine investițiile, programele ar trebui să fie „mult mai țintite” și cu criterii mai riguroase. Ce soluții vede BNR: urmărirea firmelor în exterior și potențialul diasporei Printre direcțiile menționate se află programe guvernamentale mai bine țintite, dar și o strategie în care băncile să își urmeze clienții în afara țării, pe fondul creșterii numărului de firme românești care dezvoltă activități în exterior. Un alt „spațiu” de creștere este diaspora: România are „de departe” cel mai numeros grup de cetățeni rezidenți în alte state membre UE, potrivit lui Neagu, care indică posibilitatea ca băncile să urmeze business-ul firmelor și al populației aflate acolo. Marjele de dobândă: BNR respinge percepția că sunt „foarte mari” În intervenția sa, Neagu a contestat ideea că băncile din România operează cu marje de dobândă excesive. Pe baza statisticilor Băncii Centrale Europene și ale Comitetului European de Risc Sistemic, el a susținut că, pentru toate categoriile de credite (populație și companii), România se află „în jumătatea inferioară a clasamentului” la nivelul UE. [...]
Profitabilitatea agregată a băncilor din România a coborât în T1 2026 la cel mai redus nivel din ultimii patru ani , pe fondul unei scăderi a profitului și al deteriorării indicatorilor de rentabilitate, potrivit Economedia , care citează date BNR. Profitul agregat al sistemului bancar a scăzut cu 9,3% față de primul trimestru din 2025, până la 3,35 miliarde lei (657 milioane euro). Măsurat în euro, scăderea a fost de 11,5% față de aceeași perioadă a anului trecut, conform Bne IntelliNews. Taxa bancară suplimentară apasă pe rezultate Un factor important menționat este majorarea taxei bancare suplimentare (taxa pe cifra de afaceri) la 4% din veniturile brute, de la 2% anterior, aplicată de la jumătatea anului trecut. Aceasta a contribuit la reducerea profitabilității sectorului, într-un moment în care randamentele începuseră deja să se tempereze după anii de profituri ridicate. Scăderea nu a fost uniformă între bănci: liderul de piață Banca Transilvania (BVB: TLV) a raportat în primul trimestru un profit cu 26% mai mare față de aceeași perioadă a anului trecut, de 950 milioane lei. Rentabilitatea scade, deși activele cresc Indicatorii de rentabilitate au coborât la minimele ultimilor patru ani: rentabilitatea anualizată a activelor (ROA) a scăzut la 1,39%, de la 1,67% în T1 2025; rentabilitatea anualizată a capitalului propriu (ROE) a coborât la 14,1%, de la 18,2%. În paralel, activele bancare au continuat să crească, dar avansul a fost apropiat de inflație. Activele medii ale sistemului bancar au urcat cu 8,9% față de T1 2025, la 964 miliarde lei, iar activele la final de trimestru au ajuns la 970 miliarde lei (190 miliarde euro). În același timp, sursa notează o inflație medie de 9,6% față de aceeași perioadă a anului trecut. Calitatea activelor: creștere moderată a creditelor neperformante Calitatea activelor a rămas „relativ stabilă”, însă ponderea creditelor neperformante a crescut la 2,8% în primul trimestru, de la 2,5% în T1 2025. În ansamblu, sectorul bancar din România rămâne printre cele mai profitabile din Europa, susținut de marje de dobândă ridicate, dar încetinirea activității economice începe să se vadă în randamente, pe fondul unei presiuni fiscale mai mari asupra veniturilor băncilor. [...]
CEC Bank testează un model de agenție cu autoservire și suport video, care poate reduce dependența de ghișeu în localități diferite , odată cu lansarea primelor cinci „Agenții Digitale”, potrivit Wall-Street . Conceptul combină echipamente de tip self-service (autoservire) pentru operațiuni curente cu posibilitatea de a discuta prin apel video cu un angajat, atunci când este nevoie de asistență pentru servicii mai complexe. Ce se schimbă operațional pentru clienți În noile agenții, clienții își pot face singuri o serie de operațiuni uzuale, fără interacțiune directă la ghișeu. Lista menționată include: retrageri și depuneri de numerar; schimburi valutare; plăți și transferuri; actualizarea datelor personale; alte operațiuni disponibile prin echipamentele de autoservire. Pentru situațiile care cer consultanță sau pași suplimentari, banca introduce „videobanking” (asistență la distanță prin apel video), prin care clienții pot primi sprijin de la experți ai băncii, inclusiv pentru deschiderea de conturi, accesarea de credite și semnarea electronică a documentelor. Unde au fost deschise primele cinci agenții digitale CEC Bank spune că a ales localități din zone geografice diferite, pentru a colecta feedback din comportamente variate ale clienților. Primele agenții digitale sunt în: Simeria (Hunedoara) Țibănești (Iași) Mioveni (Argeș) Jurilovca (Tulcea) Florești (Cluj) De ce contează: un pilot care poate fi extins Banca prezintă cele cinci agenții ca etapă pilot, urmând să analizeze rezultatele și feedbackul clienților înainte de o eventuală extindere în alte localități. În declarația citată, președintele CEC Bank, Bogdan Neacșu , descrie inițiativa ca parte a programului de transformare și digitalizare, cu obiectivul de a combina tehnologia cu suportul uman și de a face serviciile bancare „cât mai accesibile”, indiferent de comunitate. „Am construit un model care îmbină avantajele tehnologiei cu accesul la suport uman specializat, oferind atât autonomie și rapiditate în realizarea operațiunilor curente, cât și asistență la distanță pentru servicii mai complexe”, a declarat Bogdan Neacșu, președintele CEC Bank. În lipsa unor date despre costuri, volum de tranzacții sau calendar de extindere, impactul exact rămâne de văzut, însă pilotul indică direcția: mutarea operațiunilor de rutină către autoservire și păstrarea interacțiunii umane pentru cazurile care cer consiliere sau procesare mai complexă. [...]
Raiffeisen Bank permite alimentarea contului în lei din alte bănci direct din Smart Mobile , o mișcare care poate reduce „fricțiunea” transferurilor între instituții și poate încuraja concentrarea încasărilor într-un singur cont, potrivit Raiffeisen Bank . Noua funcționalitate, numită „ Adaugă bani ” („Add Money”), le dă clienților posibilitatea să își alimenteze contul curent în lei deschis la Raiffeisen direct din conturi deținute la alte bănci, din aplicația Smart Mobile. Banca poziționează opțiunea ca un „hub” pentru gestionarea banilor din mai multe conturi, cu transferuri realizate „în câteva secunde”. Ce bănci sunt acoperite și cum funcționează În acest moment, „Adaugă bani” este disponibilă pentru transferuri din conturi deschise la: Banca Transilvania BCR UniCredit ING Revolut Fluxul descris de bancă este: clientul intră în Smart Mobile la „Adaugă bani”, selectează banca din care transferă și suma, apoi autorizează plata în aplicația sau platforma băncii respective. După confirmare, suma ajunge în contul Raiffeisen și apare în sold și în istoricul tranzacțiilor. De ce contează: competiția pe „contul principal” al clientului Raiffeisen leagă explicit funcționalitatea de beneficiile acordate atunci când clienții își concentrează veniturile în contul băncii: comisioane zero, dobânzi mai bune și oferte personalizate (fără a detalia condițiile sau pragurile). În esență, „Adaugă bani” simplifică mutarea lichidităților între bănci și susține competiția pentru a deveni contul principal folosit zi de zi. În comunicat, Mihail Ion , vicepreședinte Retail și membru al Directoratului Raiffeisen Bank România, afirmă: „Prin lansarea funcționalității «Adaugă bani», facem încă un pas concret în direcția simplificării experienței de banking. Clienții își pot aduce acum, ușor și rapid, banii din alte bănci într-un singur loc, unde beneficiază de control, vizibilitate și avantaje suplimentare. Este o soluție care ne susține strategia și promisiunea de a oferi clienților mai multă valoare din modul în care își gestionează finanțele”. Ca element de context, banca amintește și o funcționalitate lansată recent în Smart Mobile, „Administrează plățile recurente”, pentru vizualizarea și controlul abonamentelor și plăților automate dintr-un singur loc. Comunicatul nu precizează un calendar pentru extinderea „Adaugă bani” către alte bănci sau către alte tipuri de conturi/valute, dincolo de contul curent în lei. [...]
