Știri
Știri din categoria Bănci
Banca Centrală Europeană elimină treptat bancnota de 500 de euro din circulație, o decizie cu miză de combatere a economiei subterane, în condițiile în care cupiura a fost asociată frecvent cu spălarea de bani și finanțări ilicite, potrivit Libertatea.
Bancnota de 500 de euro a fost supranumită de anchetatori „Bin Laden” pentru că permite transportul unor sume foarte mari în volume mici, ceea ce o face greu de urmărit în tranzacții și atractivă pentru rețele criminale. În material sunt menționate ca exemple utilizări legate de spălarea de bani, evaziune fiscală și finanțarea terorismului.
Decizia BCE vizează eliminarea progresivă a bancnotelor de 500 de euro din circulație, după ce oprirea producției a început în 2019. Informația este relatată de publicațiile italiene La Nuova Sardegna și TGcom24, citate de Libertatea.
Mecanismul descris este unul operațional: pe măsură ce bancnotele ajung în sistemul bancar, instituțiile de credit le trimit către băncile centrale naționale, pentru a fi scoase definitiv din uz și înlocuite cu cupiuri mai mici, precum 50, 100 sau 200 de euro.
Pentru persoanele care au deja bancnote de 500 de euro, mesajul este că nu își pierd valoarea: acestea își păstrează cursul legal pe termen nelimitat și pot fi folosite în continuare la plată sau depuse la bănci.
În paralel, BCE pregătește „seria a treia” de bancnote euro, cu teme precum „Cultura europeană” sau „Râuri și păsări”, iar în noul design nu mai este prevăzută cupiura de 500 de euro. Astfel, bancnota de 200 de euro ar urma să rămână cea mai mare valoare disponibilă.
Recomandate
Băncile din zona euro nu văd încă în profituri efectele tensiunilor geopolitice, dar riscul de deteriorare a creditelor rămâne pe termen lung , potrivit Agerpres , care relatează declarațiile Claudiei Buch , președinta Consiliului de supraveghere al Băncii Centrale Europene (BCE) . Mesajul BCE este că bilanțurile instituțiilor de credit din zona euro „încă nu reflectă” nivelul ridicat al tensiunilor geopolitice. Claudia Buch a avertizat însă că transmiterea acestor șocuri în sistemul bancar poate avea întârzieri semnificative. De ce contează: riscul se poate vedea târziu, în calitatea creditului Potrivit declarațiilor citate, ar putea trece „o perioadă de timp, posibil ani de zile” până când se va deteriora calitatea creditului. În practică, asta înseamnă că presiunea nu apare neapărat imediat în câștiguri, ci poate deveni vizibilă ulterior, prin creșterea creditelor neperformante și a costurilor cu provizioanele (sumele puse deoparte de bănci pentru pierderi așteptate). Informațiile disponibile din materialul Agerpres sunt limitate, deoarece articolul integral este accesibil doar abonaților, iar detalii suplimentare despre bănci, indicatori sau scenarii nu sunt prezentate în fragmentul public. [...]
Băncile europene au capital și lichiditate pentru șocuri geopolitice, dar riscul cibernetic urcă pe agenda de supraveghere , pe fondul tensiunilor din piețe generate de războiul SUA și Israelului împotriva Iranului, potrivit Economica . Mesajul vine în contextul în care Banca Centrală Europeană (BCE) avertizează că piețele „subestimează” stresul asupra sistemului financiar din riscuri geopolitice. BCE a făcut din consolidarea rezilienței băncilor la riscurile geopolitice o prioritate pentru acest an și va derula teste de stres în rândul celor mai mari bănci. În paralel, noul șef al Autorității Bancare Europene (EBA), Francois‑Louis Michaud, spune că instituțiile de credit sunt „suficient de reziliente” pentru a face față acestui tip de șocuri, invocând rezerve „mari” de capital și lichiditate. „De asemenea, știm că ceea ce urmează nu va fi foarte asemănător cu ceea ce am văzut în trecut și trebuie să fim pregătiți pentru asta.” De ce se mută atenția spre securitatea cibernetică Dincolo de geopolitică, supraveghetorii bancari văd tot mai apăsat securitatea cibernetică drept un risc major, inclusiv din cauza apariției unui nou model de inteligență artificială, Mythos (Anthropic) , despre care experții în securitate cibernetică afirmă că ar putea facilita atacuri complexe asupra industriei bancare. În acest context, autoritățile americane au avut o întâlnire urgentă cu directori generali de bănci pe tema riscului, iar BCE ar urma să întrebe băncile cât de pregătite sunt pentru astfel de amenințări. Michaud a încadrat „riscurile și oportunitățile” generate de noile tehnologii între prioritățile EBA și a spus că subiectul este discutat constant la nivel de conducere. Dependența de furnizori externi și creditul privat, în plan secund Pe fondul acestor preocupări, Uniunea Europeană încearcă să reducă riscurile care decurg din dependența sectorului financiar de furnizori externi de tehnologie, potrivit aceleiași surse. În același timp, șeful EBA a transmis că împrumutul privat (creditarea în afara canalelor bancare tradiționale, într-un sector mai puțin transparent) nu reprezintă o problemă sistemică pentru băncile europene, deși în ultimele șase luni au existat îngrijorări în piețe legate de standarde slabe de creditare și de interconexiunile cu finanțele tradiționale, mai bine reglementate. Sursa inițială a informațiilor este Agerpres. (Link: Agerpres ) [...]
Băncile implicate în investigația Consiliului Concurenței privind ROBOR riscă amenzi „substanțiale” , iar analiza autorității nu vizează cadrul de reglementare, ci comportamentul instituțiilor de credit, potrivit declarațiilor președintelui Consiliului Concurenței, Bogdan Chirițoiu , citate de Profit . Mesajul șefului autorității indică un risc de reglementare și costuri potențial semnificative pentru bănci, în condițiile în care eventualele sancțiuni ar ține cont de „domeniul și dimensiunea companiilor implicate”. Ce investighează Consiliul Concurenței Bogdan Chirițoiu a precizat că investigația referitoare la ROBOR nu are ca țintă regulile după care funcționează piața sau mecanismul de reglementare, ci conduita băncilor. În acest cadru, miza pentru sector este dublă: pe de o parte, nivelul posibil al amenzilor, iar pe de altă parte, implicațiile de conformare (respectarea regulilor) și de guvernanță internă, dacă autoritatea va constata încălcări. De ce contează pentru bănci Potrivit lui Chirițoiu, dacă se va ajunge la amenzi, acestea ar urma să fie „substanțiale”, tocmai pentru că sunt vizate companii mari dintr-un domeniu sensibil pentru economie și pentru costul creditării. Articolul nu oferă detalii suplimentare despre stadiul procedurii, băncile vizate sau un calendar al concluziilor investigației; în lipsa acestor informații, rămâne neclar când ar putea apărea o decizie și ce măsuri concrete ar putea urma. [...]
Consiliul Concurenței spune că investigația pe ROBOR nu are încă o decizie finală , iar următoarea etapă – audierea băncilor – poate schimba concluziile și eventualele sancțiuni, potrivit Economica . Mesajul vine după critici publice legate de raportul investigației și pe fondul dezbaterii despre impactul unei astfel de decizii asupra finanțării în economie. Ce transmite Consiliul Concurenței și de ce contează procedural Președintele instituției, Bogdan Chirițoiu, afirmă că raportul investigației „a generat deja numeroase dezbateri și speculații”, însă autoritatea „nu are încă o astfel de decizie finală” și nu consideră „obișnuit, și nici util” să discute public o propunere de decizie înainte de finalizarea procedurii. „Când adoptăm o decizie, o facem publică și oferim explicațiile necesare.” Miza imediată pentru bănci este că dosarul intră într-o fază în care argumentele lor vor fi ascultate formal, iar Consiliul susține că va ține cont de acestea înainte de verdict. Pentru piață, mesajul este că rezultatul nu este „bătut în cuie”, chiar dacă investigația este descrisă ca importantă „din punct de vedere economic și al eventualelor sancțiuni”. Ce investighează, concret, autoritatea Consiliul Concurenței precizează că investigația nu vizează cadrul de reglementare al ROBOR, ci „comportamentul băncilor”, pe suspiciunea că acestea „nu ar cota independent” în procedura de fixing (mecanismul prin care se stabilește indicele). În poziția instituției, independența cotațiilor este esențială pentru relevanța ROBOR și este cerută nu doar de regulile de concurență, ci și de normele bancare. Posibile sancțiuni și ce urmează după decizie Chirițoiu arată că legislația românească de concurență este armonizată cu cea europeană și amintește că investigații similare privind indicatori financiari au existat în mai multe state europene și în SUA, unele finalizate cu sancțiuni „semnificative”. În cazul României, dacă se vor impune amenzi, acestea ar fi „substanțiale”, având în vedere domeniul și dimensiunea companiilor implicate. Totodată, instituția indică traseul de contestare: părțile nemulțumite se pot adresa Curții de Apel București și ulterior Înaltei Curți de Casație și Justiție. Contextul presiunii publice Înaintea reacției Consiliului, guvernatorul BNR, Mugur Isărescu, a sugerat că autoritatea „nu înțelege clar sensul ROBOR” și funcționarea sistemului bancar, iar Dan Șucu (Concordia) a avertizat asupra riscului de blocaje de finanțare dacă nu se iau „deciziile corecte”, conform aceleiași surse. Pentru context suplimentar, Economica a relatat separat despre aceste poziții în articolele: mesajul lui Mugur Isărescu despre ROBOR și IRCC și reacția lui Dan Șucu . [...]
ING Bank România a crescut creditarea cu 12% în 2025, dar profitul brut a scăzut cu 10,2% , pe fondul unei combinații între costuri operaționale mai mari și normalizarea cheltuielilor cu provizioanele de risc, potrivit Ziarul Financiar . Banca a raportat venituri de peste 4 mld. lei (+5% an/an) și depozite de 72,4 mld. lei (+4% an/an). Cheltuielile operaționale au urcat cu 13,1%, pe fondul majorării impozitului special pe cifra de afaceri și al investițiilor în proiecte de digitalizare și reziliență, arată datele transmise de instituție. În acest context, profitul brut a ajuns la 1,6 mld. lei. „Rezultatele din 2025 reflectă rezilienţa populaţiei şi a mediului de afaceri, dar şi angajamentul echipelor ING de a sprijini planurile de dezvoltare ale clienţilor noştri.” Ce a susținut creșterea și unde s-au dus banii Pe zona de sustenabilitate, banca spune că a finanțat proiecte verzi de peste 1,2 mld. euro (aprox. 6,1 mld. lei), iar 40,8% din creditele ipotecare acordate în 2025 au fost direcționate către locuințe eficiente energetic, încadrate în clasa A. Operațional, ING a continuat să împingă procesele către digital, inclusiv pe zona de companii și credite de consum: a introdus deschiderea 100% online a conturilor pentru companii cu acționari sau administratori multipli; a refăcut fluxul de acordare pentru creditul de nevoi personale ING Personal, pe baza comportamentului clienților; banca precizează că 71% dintre cei care solicită un astfel de credit aplică 100% online, din aplicația Home’Bank; a lansat noi pachete de cont curent, în contextul diversificării ofertelor și al adaptării la comportamentul digital al clienților. Plăți: transferuri instant în euro și extinderea RoPay Banca a introdus transferuri instant în euro, fără comision, disponibile 24/7 pentru plăți din zona euro și din alte țări SEPA participante la schema de plăți instant. Totodată, a extins utilizarea serviciului RoPay atât pentru persoane fizice, cât și pentru plăți la comercianți, inclusiv prin implementarea la nivelul unor mari retaileri. Serviciul RoPay Alias (transferuri instant și gratuite între persoane fizice folosind numărul de telefon) a ajuns la peste 8 milioane de utilizatori la nivel național, iar aproximativ 80% dintre clienții ING sunt înrolați, din totalul de 1,94 milioane de clienți ai băncii, conform datelor citate. [...]
Banca Transilvania a atras 1 miliard de euro (aprox. 5 miliarde lei) la un cupon de 4,75%, după o suprasubscriere de aproape patru ori , într-o emisiune de obligațiuni care îi reduce costul de finanțare într-un context de volatilitate ridicată pe piețele financiare, potrivit Banca Transilvania . Tranzacția a strâns un registru de ordine de 3,8 miliarde de euro, cu ordine de la peste 200 de investitori instituționali din 32 de țări. Investitorii au fost majoritar din Europa (46% din total), dar au existat ordine și din Regatul Unit, SUA și Asia, din partea unor fonduri de investiții, fonduri de pensii, fonduri suverane, bănci, asigurători, bănci private și instituții supranaționale. Costul finanțării: cupon redus față de estimarea inițială Cererea ridicată a permis băncii să reducă rata cuponului de la 5,125% (nivel estimat inițial) la 4,75%, adică o scădere de peste 30 de puncte de bază (0,30 puncte procentuale). Pentru BT, acest rezultat indică acces la finanțare externă în condiții mai bune, într-un moment în care volatilitatea poate împinge în sus costurile de împrumut pentru emitenți. Ce fel de obligațiuni sunt și de ce contează pentru capital Emisiunea este descrisă ca primul instrument al băncii cu rating de tip „investment grade” (categorie considerată cu risc mai redus), BBB-, evaluat de agenția Fitch . Obligațiunile: au maturitatea în 2032; vor fi listate la Bursa de Valori din Dublin (Euronext Dublin); sunt eligibile pentru cerința minimă de fonduri proprii și pasive (MREL) – un standard de reglementare care obligă băncile să aibă suficiente instrumente de capital și datorie eligibilă pentru a absorbi pierderi în scenarii de rezoluție, fără a apela la bani publici. BT precizează că aceste instrumente contribuie la menținerea unui nivel optim de fonduri, distinct de depozitele clienților (care sunt garantate de Fondul de Garantare a Depozitelor Bancare). Banca este încadrată ca instituție de importanță sistemică în România, ceea ce implică cerințe suplimentare de capital și finanțare eligibilă. Cine a coordonat tranzacția Vânzarea obligațiunilor a fost coordonată de Goldman Sachs Bank Europe SE, J.P. Morgan, Morgan Stanley, Nomura și BT Capital Partners. Ca intermediar, BT Capital Partners a coordonat cererea investitorilor din piața locală și din partea instituțiilor financiare internaționale. În tranzacție, consultanții juridici au fost Filip&Company, Freshfields Bruckhaus Deringer LLP, Clifford Chance Badea și Clifford Chance LLP. Deloitte Audit SRL a fost auditor financiar, iar KPMG Tax SRL a fost consultant fiscal. Context: 4 miliarde euro atrase prin obligațiuni din 2023 Banca Transilvania arată că, începând cu 2023, a atras aproape 4 miliarde de euro prin șapte emisiuni de obligațiuni. Noua emisiune consolidează poziția BT ca unul dintre cei mai activi emitenți de pe piața locală și regională. [...]
