Știri
Știri din categoria Bănci
BNR a făcut publice salariile conducerii, iar guvernatorul Mugur Isărescu are un venit net lunar de 88.648 lei, potrivit datelor prezentate de Libertatea. Publicarea listei aduce în prim-plan costurile de conducere ale băncii centrale și diferențele mari dintre nivelurile de remunerare din instituție.
BNR arată că Isărescu, guvernator din 4 septembrie 1990, încasează lunar 88.648 lei net (17.399 euro, la cursul din 22 aprilie 2026, conform articolului). În iunie 2025, un economist citat de publicație a susținut că salariul guvernatorului BNR este de trei ori mai mare decât cel al guvernatorului băncii centrale din Polonia.
Lista publicată include și indemnizațiile nete lunare ale membrilor Consiliului de administrație al BNR:
Pe lângă indemnizațiile lunare, membrii CA pot primi venituri suplimentare în baza unei hotărâri interne, inclusiv:
Separat, Contractul Colectiv de Muncă negociat la nivelul băncii prevede posibilitatea acordării anuale de prime (maximum 2,8 salarii nete lunare), participare la profit, indemnizație de pensionare (între 3 și 12 salarii de bază, în funcție de vechime), sume pentru evenimente și un bonus anual de performanță, în funcție de evaluarea profesională.
În grilele publicate, cel mai mic salariu al unui „șef” din BNR este de 11.569 lei, iar un director câștigă 49.885 lei pe lună, potrivit datelor prezentate în articol.
Recomandate
Investigația Consiliului Concurenței pe ROBOR intră într-o nouă etapă, iar miza pentru piață este credibilitatea mecanismului de „fixing” folosit ca reper la dobânzile variabile , în condițiile în care urmează audierea băncilor vizate după finalizarea fazei de documentare, potrivit Ziarul Financiar . ROBOR (Romanian Interbank Offer Rate) este indicele pieței monetare interbancare care reflectă rata dobânzii la care băncile sunt dispuse să se împrumute între ele în lei, sub formă de depozite. În centrul discuției se află modul de calcul și actorii implicați în stabilirea zilnică a nivelului ROBOR, în contextul investigației privind o presupusă coordonare a valorii acestui reper. Ce verifică autoritatea de concurență și ce urmează Investigația Consiliului Concurenței, inițiată în 2022, are ca obiect o presupusă „înțelegere și/sau practică concertată” referitoare la fixarea coordonată a valorii ROBOR de către cele 10 bănci participante la stabilirea ratei de referință în procedura de „fixing”. Conform informațiilor prezentate, Consiliul Concurenței a încheiat o etapă intermediară – documentarea – iar următorul pas este audierea instituțiilor de credit care fac obiectul investigației. Cum se calculează ROBOR și cine participă ROBOR este rata dobânzii la care 10 bănci contribuitoare „sunt dispuse să ofere împrumuturi sub formă de depozite în lei celorlalte bănci contribuitoare”. Cele 10 instituții sunt considerate relevante pentru activitatea de pe piața monetară interbancară din România și sunt selectate pe baza unor criterii de performanță stabilite de Banca Națională a României (BNR) . Indicele are șapte scadențe , de la o zi până la un an. Pentru creditele retail și corporate cu dobândă variabilă, relevanți sunt în special indicii la 3 luni și 6 luni , la care băncile adaugă o marjă. De ce contează pentru costul creditelor Materialul indică drept factori principali care influențează ROBOR: politica monetară; lichiditatea din piața monetară; inflația. În acest context, evoluția investigației și modul în care este percepută procedura de „fixing” pot avea impact asupra încrederii în indicatorul folosit ca reper în contracte de credit cu dobândă variabilă, atât pentru companii, cât și pentru populație. [...]
Investigația Consiliului Concurenței privind modul de stabilire a ROBOR intră într-o etapă procedurală care poate duce la amenzi de până la 10% din cifra de afaceri a băncilor vizate , după ce autoritatea a transmis un raport preliminar și urmează audieri, potrivit Mediafax . Consiliul Concurenței , prin președintele Bogdan Chirițoiu, susține că nu există încă o decizie finală: documentul trimis băncilor este preliminar și poate fi modificat după ce instituțiile financiare își prezintă punctele de vedere în etapa de audieri. În paralel, guvernatorul BNR, Mugur Isărescu , contestă investigația, pe fondul unei dispute publice între autoritățile din domeniul financiar. Ce verifică autoritatea și de ce miza e una de reglementare Ancheta nu vizează „regulile sistemului”, ci comportamentul concret al băncilor participante la calculul ROBOR, respectiv modul în care acestea transmit cotațiile zilnice. Suspiciunea indicată în material este că băncile nu ar acționa complet independent unele față de altele în procesul de „fixing” (stabilirea cotațiilor), ceea ce ar putea afecta corectitudinea indicatorului. În logica investigației, dacă există coordonare între bănci, ROBOR ar putea fi distorsionat, cu efect direct asupra costurilor suportate de clienți, având în vedere rolul indicelui în dobânzile variabile la creditele în lei, în special cele contractate înainte de introducerea IRCC. Calendarul procedurii: răspunsuri în 30 de zile, țintă de finalizare la mijlocul lui 2026 Cele 10 bănci implicate în calculul indicelui au la dispoziție 30 de zile pentru a răspunde raportului preliminar. După analizarea argumentelor, Consiliul Concurenței va decide dacă există sau nu încălcări ale legislației. Autoritatea își propune să finalizeze investigația până la jumătatea anului 2026; în caz contrar, decizia ar putea fi amânată pentru anul viitor. O eventuală decizie poate fi contestată în instanță, la Curtea de Apel București și ulterior la Înalta Curte. Ce sancțiuni sunt posibile și ce precedent invocă autoritatea Dacă se confirmă încălcări ale legislației concurenței, legea permite amenzi de până la 10% din cifra de afaceri, ceea ce, în cazul unor bănci mari, poate însemna sume de ordinul zecilor sau sutelor de milioane de euro. Materialul amintește că au existat cazuri similare investigate în Europa și SUA, unele încheiate cu penalități consistente pentru manipularea unor indicatori financiari de referință. Reacția BNR: „confuzie” între corelare și înțelegere anticoncurențială Mugur Isărescu a criticat public interpretările legate de ROBOR, argumentând că dobânzile interbancare sunt, prin natura lor, corelate și că această corelare nu ar trebui confundată cu o înțelegere anticoncurențială. Guvernatorul a mai avertizat asupra impactului mediatic al discuției, în condițiile în care publicul nu ar înțelege pe deplin mecanismele pieței monetare. În același timp, investigația are și un context mai vechi: potrivit materialului, ancheta a pornit de la declarații făcute de guvernator în 2022, când acesta spunea că băncile au reacționat exagerat și au împins ROBOR peste nivelul dobânzii-cheie, după care Consiliul Concurenței a demarat investigația și a făcut controale inopinate la cele 10 bănci. Controversa a fost amplificată și de reacții sindicale, Blocul Național Sindical cerând inclusiv înființarea unei comisii parlamentare de anchetă privind rolul BNR. [...]
Banca Centrală Europeană elimină treptat bancnota de 500 de euro din circulație , o decizie cu miză de combatere a economiei subterane, în condițiile în care cupiura a fost asociată frecvent cu spălarea de bani și finanțări ilicite, potrivit Libertatea . Bancnota de 500 de euro a fost supranumită de anchetatori „Bin Laden” pentru că permite transportul unor sume foarte mari în volume mici, ceea ce o face greu de urmărit în tranzacții și atractivă pentru rețele criminale. În material sunt menționate ca exemple utilizări legate de spălarea de bani, evaziune fiscală și finanțarea terorismului. Ce înseamnă „ieșirea din circulație” și cum se face retragerea Decizia BCE vizează eliminarea progresivă a bancnotelor de 500 de euro din circulație, după ce oprirea producției a început în 2019. Informația este relatată de publicațiile italiene La Nuova Sardegna și TGcom24, citate de Libertatea. Mecanismul descris este unul operațional: pe măsură ce bancnotele ajung în sistemul bancar, instituțiile de credit le trimit către băncile centrale naționale, pentru a fi scoase definitiv din uz și înlocuite cu cupiuri mai mici, precum 50, 100 sau 200 de euro. Impact pentru deținători: bancnota rămâne mijloc legal de plată Pentru persoanele care au deja bancnote de 500 de euro, mesajul este că nu își pierd valoarea: acestea își păstrează cursul legal pe termen nelimitat și pot fi folosite în continuare la plată sau depuse la bănci. În paralel, BCE pregătește „ seria a treia” de bancnote euro , cu teme precum „Cultura europeană” sau „Râuri și păsări”, iar în noul design nu mai este prevăzută cupiura de 500 de euro. Astfel, bancnota de 200 de euro ar urma să rămână cea mai mare valoare disponibilă. [...]
Băncile implicate în investigația Consiliului Concurenței privind ROBOR riscă amenzi „substanțiale” , iar analiza autorității nu vizează cadrul de reglementare, ci comportamentul instituțiilor de credit, potrivit declarațiilor președintelui Consiliului Concurenței, Bogdan Chirițoiu , citate de Profit . Mesajul șefului autorității indică un risc de reglementare și costuri potențial semnificative pentru bănci, în condițiile în care eventualele sancțiuni ar ține cont de „domeniul și dimensiunea companiilor implicate”. Ce investighează Consiliul Concurenței Bogdan Chirițoiu a precizat că investigația referitoare la ROBOR nu are ca țintă regulile după care funcționează piața sau mecanismul de reglementare, ci conduita băncilor. În acest cadru, miza pentru sector este dublă: pe de o parte, nivelul posibil al amenzilor, iar pe de altă parte, implicațiile de conformare (respectarea regulilor) și de guvernanță internă, dacă autoritatea va constata încălcări. De ce contează pentru bănci Potrivit lui Chirițoiu, dacă se va ajunge la amenzi, acestea ar urma să fie „substanțiale”, tocmai pentru că sunt vizate companii mari dintr-un domeniu sensibil pentru economie și pentru costul creditării. Articolul nu oferă detalii suplimentare despre stadiul procedurii, băncile vizate sau un calendar al concluziilor investigației; în lipsa acestor informații, rămâne neclar când ar putea apărea o decizie și ce măsuri concrete ar putea urma. [...]
Consiliul Concurenței spune că investigația pe ROBOR nu are încă o decizie finală , iar următoarea etapă – audierea băncilor – poate schimba concluziile și eventualele sancțiuni, potrivit Economica . Mesajul vine după critici publice legate de raportul investigației și pe fondul dezbaterii despre impactul unei astfel de decizii asupra finanțării în economie. Ce transmite Consiliul Concurenței și de ce contează procedural Președintele instituției, Bogdan Chirițoiu, afirmă că raportul investigației „a generat deja numeroase dezbateri și speculații”, însă autoritatea „nu are încă o astfel de decizie finală” și nu consideră „obișnuit, și nici util” să discute public o propunere de decizie înainte de finalizarea procedurii. „Când adoptăm o decizie, o facem publică și oferim explicațiile necesare.” Miza imediată pentru bănci este că dosarul intră într-o fază în care argumentele lor vor fi ascultate formal, iar Consiliul susține că va ține cont de acestea înainte de verdict. Pentru piață, mesajul este că rezultatul nu este „bătut în cuie”, chiar dacă investigația este descrisă ca importantă „din punct de vedere economic și al eventualelor sancțiuni”. Ce investighează, concret, autoritatea Consiliul Concurenței precizează că investigația nu vizează cadrul de reglementare al ROBOR, ci „comportamentul băncilor”, pe suspiciunea că acestea „nu ar cota independent” în procedura de fixing (mecanismul prin care se stabilește indicele). În poziția instituției, independența cotațiilor este esențială pentru relevanța ROBOR și este cerută nu doar de regulile de concurență, ci și de normele bancare. Posibile sancțiuni și ce urmează după decizie Chirițoiu arată că legislația românească de concurență este armonizată cu cea europeană și amintește că investigații similare privind indicatori financiari au existat în mai multe state europene și în SUA, unele finalizate cu sancțiuni „semnificative”. În cazul României, dacă se vor impune amenzi, acestea ar fi „substanțiale”, având în vedere domeniul și dimensiunea companiilor implicate. Totodată, instituția indică traseul de contestare: părțile nemulțumite se pot adresa Curții de Apel București și ulterior Înaltei Curți de Casație și Justiție. Contextul presiunii publice Înaintea reacției Consiliului, guvernatorul BNR, Mugur Isărescu, a sugerat că autoritatea „nu înțelege clar sensul ROBOR” și funcționarea sistemului bancar, iar Dan Șucu (Concordia) a avertizat asupra riscului de blocaje de finanțare dacă nu se iau „deciziile corecte”, conform aceleiași surse. Pentru context suplimentar, Economica a relatat separat despre aceste poziții în articolele: mesajul lui Mugur Isărescu despre ROBOR și IRCC și reacția lui Dan Șucu . [...]
ING Bank România a crescut creditarea cu 12% în 2025, dar profitul brut a scăzut cu 10,2% , pe fondul unei combinații între costuri operaționale mai mari și normalizarea cheltuielilor cu provizioanele de risc, potrivit Ziarul Financiar . Banca a raportat venituri de peste 4 mld. lei (+5% an/an) și depozite de 72,4 mld. lei (+4% an/an). Cheltuielile operaționale au urcat cu 13,1%, pe fondul majorării impozitului special pe cifra de afaceri și al investițiilor în proiecte de digitalizare și reziliență, arată datele transmise de instituție. În acest context, profitul brut a ajuns la 1,6 mld. lei. „Rezultatele din 2025 reflectă rezilienţa populaţiei şi a mediului de afaceri, dar şi angajamentul echipelor ING de a sprijini planurile de dezvoltare ale clienţilor noştri.” Ce a susținut creșterea și unde s-au dus banii Pe zona de sustenabilitate, banca spune că a finanțat proiecte verzi de peste 1,2 mld. euro (aprox. 6,1 mld. lei), iar 40,8% din creditele ipotecare acordate în 2025 au fost direcționate către locuințe eficiente energetic, încadrate în clasa A. Operațional, ING a continuat să împingă procesele către digital, inclusiv pe zona de companii și credite de consum: a introdus deschiderea 100% online a conturilor pentru companii cu acționari sau administratori multipli; a refăcut fluxul de acordare pentru creditul de nevoi personale ING Personal, pe baza comportamentului clienților; banca precizează că 71% dintre cei care solicită un astfel de credit aplică 100% online, din aplicația Home’Bank; a lansat noi pachete de cont curent, în contextul diversificării ofertelor și al adaptării la comportamentul digital al clienților. Plăți: transferuri instant în euro și extinderea RoPay Banca a introdus transferuri instant în euro, fără comision, disponibile 24/7 pentru plăți din zona euro și din alte țări SEPA participante la schema de plăți instant. Totodată, a extins utilizarea serviciului RoPay atât pentru persoane fizice, cât și pentru plăți la comercianți, inclusiv prin implementarea la nivelul unor mari retaileri. Serviciul RoPay Alias (transferuri instant și gratuite între persoane fizice folosind numărul de telefon) a ajuns la peste 8 milioane de utilizatori la nivel național, iar aproximativ 80% dintre clienții ING sunt înrolați, din totalul de 1,94 milioane de clienți ai băncii, conform datelor citate. [...]
