Știri
Știri din categoria Societate
ANPIS spune că a virat integral fondurile pentru beneficiile sociale aferente lunii martie 2026, ceea ce înseamnă că plățile către milioane de beneficiari ar trebui să se deruleze fără întârzieri generate de lipsa de finanțare, potrivit TVR Info.
Agenția Națională pentru Plăți și Inspecție Socială (ANPIS) precizează că transferurile au fost făcute prin agențiile teritoriale și acoperă atât prestații recurente (alocații, indemnizații), cât și scheme de sprijin pentru consumatori vulnerabili.
Conform comunicatului ANPIS citat de publicație, au fost virate următoarele fonduri:
ANPIS mai arată că a virat fonduri și pentru schemele destinate familiilor vulnerabile și persoanelor singure:
În lipsa altor detalii în material despre calendarul efectiv al intrărilor în conturi, informația confirmă în principal componenta de finanțare: fondurile necesare pentru plățile aferente lunii martie au fost transferate către structurile teritoriale ale ANPIS.
Recomandate
ANPIS a aplicat sancțiuni de 282.000 de lei după 745 de controale în asistența socială , iar amploarea măsurilor impuse arată o presiune mai mare de conformare pentru furnizori și autorități locale, potrivit Digi24 . În martie, inspectorii sociali au dispus 914 măsuri de remediere, în urma verificărilor la nivel național. În total, au fost aplicate 41 de amenzi și avertismente, iar valoarea sancțiunilor a ajuns la 282.000 de lei, conform ANPIS. Controalele au vizat respectarea legislației în domeniul serviciilor și beneficiilor de asistență socială. Ce au urmărit controalele ANPIS precizează că obiectivele au inclus verificarea cadrului legal privind furnizarea serviciilor sociale, stabilirea și acordarea beneficiilor de asistență socială și respectarea drepturilor persoanelor cu dizabilități. Verificările au acoperit, între altele, standardele minime de calitate și standardele de cost aplicabile serviciilor sociale, evaluarea furnizorilor pentru acordarea certificatului de acreditare, modul de stabilire și administrare a beneficiilor, precum și accesibilizarea spațiilor și acordarea prestațiilor sociale. Inspectorii au monitorizat și modul de implementare a măsurilor dispuse anterior prin actele de control. Neconformități identificate: standarde, costuri și obligații legale În urma misiunilor, inspectorii au identificat mai multe neconformități față de prevederile legale, inclusiv: funcționarea unor servicii sociale fără respectarea standardelor minime de calitate; stabilirea costului mediu lunar de întreținere fără a ține cont de gradul de dependență al beneficiarilor; menționarea în contracte a unor costuri sub standardul minim de cost; existența unor beneficiari puși sub interdicție în perioada 2016–2018, pentru care măsurile de ocrotire nu au fost reexaminate conform Legii nr. 140/2022. ANPIS mai arată că au fost constatate și probleme precum neasigurarea personalului de specialitate în raportul prevăzut de H.G. nr. 426/2020 , neacordarea alocației de hrană la nivelul stabilit prin Hotărârea Guvernului nr. 6/2026 și neaccesibilizarea grupurilor sanitare. Ce urmează ANPIS spune că va continua controalele în teren pentru a verifica respectarea legislației, protejarea drepturilor beneficiarilor și implementarea măsurilor dispuse, în termenele stabilite în procesele-verbale de control. [...]
Rata de returnare a ambalajelor SGR a trecut de 76% în martie , semn că sistemul începe să se apropie de echilibrul dintre ce intră pe piață și ce se întoarce în colectare, potrivit Wall-Street . RetuRO , administratorul Sistemului de Garanție-Returnare (SGR), a raportat pentru martie 2026 colectarea a aproximativ 389 de milioane de ambalaje, din 509 milioane puse pe piață, ceea ce corespunde unei rate de returnare de peste 76%. La nivelul întregului trimestru I, românii au returnat peste 1 miliard de ambalaje de băuturi, comparativ cu 1,2 miliarde puse pe piață. În același interval, RetuRO a predat către reciclatori circa 90.000 de tone de materiale. Ce înseamnă operațional: flux mai stabil către reciclare Din perspectiva funcționării sistemului, apropierea dintre volumele puse pe piață și cele returnate reduce presiunea pe lanțul logistic al SGR și crește predictibilitatea cantităților care ajung la reciclare. Datele raportate indică o „evoluție constantă” în primele trei luni ale anului, conform RetuRO. Imaginea de ansamblu de la lansarea SGR De la lansarea Sistemului de Garanție-Returnare în România, au fost colectate peste 9,6 miliarde de ambalaje, iar la reciclatori au ajuns peste 700.000 de tone de materiale. RetuRO Sistem Garanție Returnare S.A. funcționează pe principiul „not for profit” (fără distribuirea profitului către acționari), ceea ce înseamnă că eventualul profit este reinvestit exclusiv în dezvoltarea SGR. Compania a fost creată de un consorțiu cu acționariat mixt: trei acționari privați (Asociația Berarii României pentru Mediu – 30%, Asociația Producătorilor de Băuturi Răcoritoare pentru Sustenabilitate – 30%, Asociația Retailerilor pentru Mediu – 20%) și statul român, prin Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor (20%). [...]
Primăria Timișoara pregătește desființarea a peste 100 de posturi ocupate , într-un nou pachet de austeritate care ar urma să reducă personalul atât din aparatul propriu, cât și din instituțiile subordonate, potrivit Libertatea . Proiectul intră în dezbatere publică pe 27 aprilie și este prezentat ca parte a obligațiilor impuse de OUG 7/2026 . Măsura este legată de ordonanța care cere autorităților locale să reducă cu 30% numărul de posturi din organigrame. În acest context, la Timișoara este propusă eliminarea a 220 de posturi, dintre care 102 sunt ocupate. Inițiativa vine la mai puțin de șapte luni după o reorganizare anterioară, în urma căreia au fost eliminate 43 de posturi. Unde se taie și ce structuri sunt vizate Conform propunerilor prezentate, reducerile și reorganizările ar urma să afecteze mai multe zone: Aparatul de specialitate : reducere cu 72 de posturi (inclusiv funcții de conducere și execuție) și înființarea unui post de director general . Direcția Fiscală a Municipiului Timișoara : reducere cu 35 de posturi, înființarea a două posturi noi și transformarea unuia existent . Direcția Generală Proiecte și Lucrări Municipale pentru Sport și Transport Feroviar (DGPLMSTF) : desființarea integrală a structurii (24 de posturi). Sport Club Municipal : reducere cu 10 posturi. Direcția Generală Poliția Locală Timișoara : eliminarea a 86 de posturi. Dezbaterea publică: când are loc și cum se pot înscrie cei interesați Dezbaterea publică este programată luni, 27 aprilie, de la ora 15.00 , în sala de consiliu a primăriei. Înscrierile se fac până pe 27 aprilie, ora 10.00 , fie online (la adresele [email protected] și [email protected] ), fie fizic, la Camera 12 din cadrul Serviciului Asistență Cetățeni și Registratură. Reprezentanții Primăriei Timișoara au precizat că cei care vor să ia cuvântul trebuie să anunțe acest lucru la înscriere și să transmită punctele de vedere pe care vor să le susțină, cu intervenții limitate la trei minute și strict pe proiectul de hotărâre: „Participanții care doresc să ia cuvântul vor preciza acest lucru în mesajul de înscriere și vor transmite punctele de vedere pe care doresc să le susțină în cadrul dezbaterii. De asemenea, aceștia își vor susține punctele de vedere exclusiv pe marginea proiectului de hotărâre, în limita celor 3 minute alocate fiecărui participant.” În material este citat și portalul local Tion.ro , care a relatat despre propunerile de desființare a posturilor. [...]
Scăderea consumului de pâine în Franța pune presiune pe modelul economic al brutăriilor , iar bagheta – deși protejată simbolic prin includerea în patrimoniul cultural imaterial UNESCO – nu reușește să oprească declinul, arată o analiză preluată de HotNews . Din punct de vedere istoric, francezii consumau în medie aproximativ 710 grame de pâine pe zi în anii de după al Doilea Război Mondial. Potrivit Federației Antreprenorilor din Panificație, până în 2015 media a coborât la aproximativ 113 grame, iar „astăzi” a ajuns la circa 100 de grame – adică puțin sub jumătate de baghetă pe zi. În plus, un sondaj de consum realizat în 2023 de Confederația Națională a Brutarilor și Cofetarilor din Franța (CNBPF) indică faptul că 36% dintre cei 1.000 de respondenți și-au redus consumul de pâine în ultimii cinci ani. De ce contează: schimbarea obiceiurilor lovește în „rutina” care susținea vânzările Potrivit CNN, citată de HotNews, declinul baghetei este asociat cu schimbarea obiceiurilor alimentare și cu faptul că tinerii își pierd obiceiul de a cumpăra zilnic pâine. Dominique Anract, președintele CNBPF, spune că drumurile zilnice la brutăria din cartier au devenit mai rare, mai ales în rândul generațiilor tinere, care gătesc mai puțin și mănâncă mai des în oraș, inclusiv fast-food. În același timp, pâinea albă feliată, procesată (un produs industrial, gata porționat), câștigă popularitate, ceea ce mută o parte din consum dinspre brutăriile tradiționale către retail. „Neo-brutăriile” schimbă oferta: mai puține baghete, mai multă pâine cu maia O altă tendință descrisă în material este ascensiunea „neo-brutăriilor” – brutării care folosesc cereale vechi și făină organică, coc pâini cu maia (fermentație naturală) și preferă produse cu termen de consum mai lung. Unele reduc producția de baghete sau renunță complet la ele. Un exemplu este „Seize Heures Trente Pâtisserie-Boulangerie”, unde Marion Juhel a decis să nu vândă baghete, argumentând că produsul consumă multă energie, are valoare nutritivă redusă și se învechește repede, ceea ce alimentează risipa alimentară. În loc, brutăria vinde pâini mari cu maia și din cereale integrale, la kilogram, care rămân proaspete mai mult timp. Prețul devine linia de separație între „pâinea de zi cu zi” și specialități Brutarul Éric Kayser , care a construit o rețea de 370 de brutării la nivel global, atrage atenția asupra diferenței de accesibilitate: pâinile de specialitate sunt semnificativ mai scumpe decât bagheta. În material sunt date câteva repere de preț: baghetă simplă: în jur de 1 euro (aprox. 5 lei); baghetă artizanală „de nivel superior”: aproximativ 1,30 euro (aprox. 6,5 lei), care – potrivit textului – este reglementată prin cerința de a fi făcută proaspăt, din făină, apă, sare și agenți de fermentare; pâine de specialitate de 500 g: poate ajunge până la 7 euro (aprox. 35 lei). În această logică, bagheta rămâne produsul „de masă” care poate hrăni mulți oameni, în timp ce o parte din noile brutării se poziționează mai sus, către un public cu venituri mai mari – o schimbare care poate redesena piața, dar și rolul social al brutăriei de cartier. [...]
Coiful de la Coțofenești și două brățări dacice recuperate după jaful din Olanda vor putea fi văzute de public, pentru o perioadă limitată, începând cu 22 aprilie , la Muzeul Național de Istorie a României , potrivit Adevărul . Miza practică pentru vizitatori este fereastra scurtă de expunere: artefactele sunt prezentate într-o expoziție temporară, anunțată ca fiind de aproximativ 10 zile. Evenimentul oficial de prezentare este programat pe 21 aprilie 2026, iar din 22 aprilie expoziția devine accesibilă publicului larg. Programul de vizitare la MNIR Coiful poate fi văzut în intervalul obișnuit de funcționare al muzeului: miercuri – duminică: 10:00 – 18:00 ultima intrare: 17:15 luni și marți: închis Pe fondul interesului ridicat, publicația notează recomandarea de a ajunge mai devreme pentru a evita aglomerația. Expunere temporară și posibilă extindere în țară Expoziția este limitată în timp: coiful urmează să fie expus aproximativ 10 zile, începând cu 21 aprilie 2026. Autoritățile au anunțat, ulterior, și posibilitatea unei campanii prin care artefactele să fie prezentate și în alte orașe din România. Context: furtul din Olanda și recuperarea Coiful de la Coțofenești a fost furat în noaptea de 24 spre 25 ianuarie 2025 din Muzeul Drents, unde era expus temporar. Potrivit datelor citate de anchetatori, autorii au forțat accesul prin detonarea unui perete exterior, au mers direct la zona cu artefactele dacice, au spart vitrinele și au părăsit incinta în câteva minute, înainte de intervenția forțelor de ordine. După o anchetă derulată de autoritățile olandeze împreună cu parteneri internaționali, piesele au fost recuperate și readuse în România în cursul anului 2026, în condiții speciale de securitate, pentru reintegrarea în patrimoniul național. [...]
Decizia de redenumire a viitorului stadion Dinamo în „Arena Mircea Lucescu” fixează de pe acum identitatea și poziționarea publică a proiectului , într-un moment în care infrastructura sportivă din București rămâne un subiect sensibil de interes public. Informația a fost anunțată de ministrul Afacerilor Interne, Cătălin Predoiu , potrivit Agerpres . Potrivit unui comunicat al Ministerului Afacerilor Interne (MAI) , numele ales urmărește să celebreze „nu doar un antrenor, ci o instituție a fotbalului românesc, european și mondial”, iar Mircea Lucescu este prezentat drept un reper construit prin „cunoaștere și muncă neîntreruptă”, care a influențat modul în care se joacă fotbalul. În același comunicat, MAI descrie parcursul lui Mircea Lucescu de la jucător la antrenor, insistând pe ideea de „identitate de joc”, „model de organizare” și „cultură a performanței” asociate carierei sale, dincolo de trofee. Instituția îl caracterizează și ca „un mare pedagog”, cu rol de mentor pentru generații de sportivi. Mircea Lucescu a decedat pe 7 aprilie, la vârsta de 80 de ani, la Spitalul Universitar de Urgență București, mai arată sursa citată. [...]
