Știri
Știri din categoria Dobânzi și costuri

Dobânzile la împrumuturile statului în lei pe termen lung au coborât în jurul valorii de 6,30%, cel mai mic cost de finanțare din ultimii doi ani , iar reducerea ar însemna economii de aproximativ 20 de milioane de lei pe an pentru fiecare miliard de lei împrumutat, susține ministrul Finanțelor, Alexandru Nazare . Potrivit Digi24 , la scadența de 10 ani dobânda este cu două puncte procentuale sub maximul atins în mai 2025, când statul se împrumuta la circa 8,35%. Nazare afirmă că, la volumele mari de finanțare ale statului, o astfel de scădere se traduce în economii consistente pentru buget, care pot fi redirecționate către cheltuieli prioritare. Ministrul a amintit că la prima rectificare bugetară din 2025, 12 miliarde de lei au fost alocate exclusiv plății dobânzilor, sumă pe care o consideră „enormă” și care, în opinia sa, ar fi putut fi folosită pentru investiții în infrastructură, sănătate sau educație. Potrivit ministrului, în 2025 cheltuielile cu dobânzile au însumat aproximativ 50,5 miliarde de lei, iar scăderea actuală a randamentelor este un semnal că presiunea asupra bugetului poate fi redusă. El susține că fiecare punct procentual câștigat la dobânzile împrumuturilor în lei pe termen lung înseamnă resurse suplimentare pentru investiții și reflectă o încredere mai mare a investitorilor în modul de gestionare a finanțelor publice. Datele Băncii Naționale a României arată că Ministerul Finanțelor a împrumutat luni 863 de milioane de lei de la bănci , printr-o emisiune de obligațiuni de stat de tip benchmark, cu o maturitate reziduală de 92 de luni, la un randament mediu de 6,28% pe an. [...]

Dobânzile la care se împrumută România au scăzut la minimul ultimilor doi ani după validarea reformei pensiilor speciale de către CCR , potrivit Profit.ro , care citează date Bloomberg. Randamentul obligațiunilor românești pe 10 ani a coborât cu 6 puncte de bază, până la aproximativ 6,4% pe an, imediat după ce Curtea Constituțională a respins sesizarea Înaltei Curți de Casație și Justiție și a declarat constituțional proiectul privind reforma pensiilor magistraților. Scăderea de 0,06 puncte procentuale este peste variația obișnuită dintr-o zi fără evenimente majore, estimată la 0,01–0,02 puncte procentuale, semnalând o reacție pozitivă a piețelor. Ulterior, titlurile în lei au închis chiar cu o reducere de 0,07 puncte procentuale. Evoluția randamentelor pe 10 ani în regiune: Polonia (zloți): 4,93%, stagnare Ungaria (forinți): 6,46%, minus 0,02 pp Cehia (coroane): 4,35%, minus 0,02 pp România (lei): 6,37%, minus 0,06 pp Decizia CCR de miercuri , 18 februarie 2026, permite trimiterea legii la promulgare către președintele Nicușor Dan și deblochează una dintre reformele asumate prin PNRR. Premierul Ilie Bolojan avertizase anterior că neadoptarea reformei ar putea duce la pierderea a 231 milioane de euro din fonduri europene, aferente Jalonului 215. Noua lege prevede creșterea treptată a vârstei de pensionare a magistraților la 65 de ani, introducerea condiției de 35 de ani vechime totală și stabilirea unui cuantum al pensiei la 55% din baza de calcul, cu plafonare la maximum 70% din ultimul venit net. Magistrații au susținut că actul normativ este discriminatoriu și afectează independența justiției, însă Curtea a respins obiecțiile de neconstituționalitate după mai multe amânări. Pentru investitori, validarea reformei reduce riscul fiscal și crește probabilitatea deblocării fondurilor europene, ceea ce s-a reflectat imediat în costurile de finanțare ale statului român. [...]