Știri
Știri din categoria Externe
Volodimir Zelenski cere SUA să vină cu formate și un calendar pentru noi negocieri de pace cu Rusia, într-un moment în care Kievul încearcă să transforme avantajul de pe front și presiunea sancțiunilor într-un impuls diplomatic, potrivit Economica.
În discursul său video de vineri seara, președintele ucrainean a spus că „în acest moment trebuie făcut totul pentru a intensifica eforturile diplomatice” și că așteaptă „un răspuns din partea americană cu privire la posibile formate și la calendarul întâlnirilor”. Declarațiile au venit după o videoconferință cu liderii Marii Britanii, Franței și Germaniei.
Zelenski a susținut că evoluția situației de pe câmpul de luptă „nu este în interesul ocupantului” și că Ucraina „continuă să accelereze ritmul” în care distruge efectivele rusești. În viziunea sa, combinația dintre aceste evoluții și „sancțiunile de toate tipurile” ar urma să împingă Rusia spre diplomație.
Președintele ucrainean a afirmat că Ucraina a recâștigat controlul a 590 km² de teritoriu ocupat de ruși de la începutul anului și că i-a informat pe Emmanuel Macron, Keir Starmer și Friedrich Merz despre evoluțiile militare.
Separat, un comunicat britanic citat în articol arată că Zelenski le-a prezentat liderilor europeni „progresele înregistrate de armata ucraineană în ultimele săptămâni”, în contextul atacurilor repetate ale forțelor președintelui rus Vladimir Putin.
Potrivit aceleiași informări, cei trei lideri au confirmat că își vor „dubla sprijinul în lunile următoare” și au apreciat că rezistența în fața agresiunii ruse rămâne esențială pentru securitatea europeană și globală.
Recomandate
Rusia își intensifică atacurile asupra infrastructurii portuare ucrainene de la Marea Neagră, cu potențial de a perturba fluxurile logistice din regiune , după ce a lovit pentru a doua zi consecutiv porturile Odesa și Cernomorsk, potrivit Euronews , care citează Ministerul rus al Apărării via Agerpres . Ministerul rus susține că, în cursul nopții, armata a lansat „atacuri combinate” cu rachete de „înaltă precizie” și „rază lungă de acțiune”, precum și drone. Țintele ar fi inclus infrastructura portuară folosită pentru descărcarea și depozitarea încărcăturilor militare, a combustibililor și lubrifianților, dar și nave care ar fi transportat astfel de încărcături către porturile ucrainene. Ce obiective spune Moscova că a vizat în Odesa și Cernomorsk Conform comunicatului citat, în Odesa ar fi fost lovit și centrul logistic al companiei de transport Odtrans, aflat în port. În Cernomorsk, Rusia afirmă că ar fi distrus instalațiile unui centru de transbordare utilizat pentru descărcarea și depozitarea mărfurilor militare, precum și depozite de combustibil și lubrifianți. Ce distrugeri revendică Rusia Autoritățile militare ruse susțin că, în urma atacurilor, ar fi fost distruse: două nave cargo; un feribot folosit de armata ucraineană; o ambarcațiune de patrulare a Marinei militare ucrainene. Context: a doua zi de atacuri asupra porturilor Publicația notează că, sâmbătă, Rusia a anunțat atacuri și asupra porturilor Odesa, Cernomorsk și Izmail, unde ar fi fost avariate centre logistice, debarcadere, depozite de combustibil și stații de pompare. Informațiile prezentate provin din comunicatul Ministerului rus al Apărării, citat de Agerpres, iar articolul nu menționează confirmări independente ale pagubelor sau ale țintelor. [...]
Moartea subită a senatorului Lindsey Graham riscă să complice avansarea unui pachet de sancțiuni împotriva Rusiei , pe care republicanul îl negociase recent cu administrația Trump, potrivit HotNews . Graham, una dintre vocile influente ale Partidului Republican pe teme de politică externă și securitate, a murit la 71 de ani, la scurt timp după o vizită la Kiev. Biroul său a anunțat pe X că decesul a survenit în urma unei „boli scurte și subite”, fără a oferi detalii despre cauză. Presa americană a relatat că echipaje de urgență au intervenit sâmbătă seara la reședința sa din Capitol Hill, după un apel privind un stop cardiac. Ce se poate bloca în Congres: sancțiunile și agenda de politică externă Graham tocmai anunțase vineri un acord cu administrația Trump pentru a avansa cu un pachet de sancțiuni împotriva Rusiei. În contextul în care el era un promotor constant al combinării presiunii economice (sancțiuni) cu eforturile diplomatice, dispariția sa lasă un gol într-un moment în care Washingtonul încearcă să-și calibreze poziția față de războiul din Ucraina. Senatorul se întorsese recent din Ucraina și urma să apară duminică la emisiunea „Meet the Press”, potrivit NBC News, citat în material. La Kiev, s-a întâlnit cu președintele Volodimir Zelenski, iar discuțiile au vizat nevoile Ucrainei în materie de apărare aeriană și proiectul de lege privind sancțiunile împotriva Rusiei, conform declarațiilor lui Zelenski. China, „pârghia” invocată de Graham pentru a presa Rusia Cu două zile înainte de deces, Graham susținea că Beijingul ar putea juca un rol decisiv în a presa Rusia să intre în negocieri de pace. La Kiev, el a formulat explicit această idee: „Calea către încheierea acestui război, calea către pace, trece mai mult prin Beijing decât prin Washington, Kiev sau Moscova.” El a adăugat că China are „o influență uriașă” și că și-ar dori ca aceasta să o folosească „în beneficiul lumii”, apreciind totodată că președintele rus Vladimir Putin nu ar fi „încă în acel punct”, dar „nu ar fi nevoie de mult” pentru a-l aduce acolo. Reacții și profil politic: aliat al lui Trump, dar nu fără diferențe Donald Trump l-a numit pe Graham „una dintre cele mai remarcabile persoane și senatori” pe care i-a cunoscut și „un veritabil patriot american”. Relația lor a avut însă o evoluție abruptă: Graham a fost inițial un critic dur al lui Trump, inclusiv în campania din 2016, înainte de a deveni unul dintre aliații săi loiali în Senat. Chiar și ca susținător apropiat, Graham a criticat public decizia lui Trump, după revenirea la Casa Albă, de a grația aproximativ 1.500 dintre susținătorii implicați în atacul asupra Capitoliului din 6 ianuarie 2021, avertizând că măsura ar putea alimenta violența. Pe linia politicii externe, Graham era cunoscut ca susținător al Israelului și al Ucrainei și ca oponent al Iranului. Premierul israelian Benjamin Netanyahu a transmis, într-un comunicat, că Israelul „a pierdut unul dintre cei mai mari prieteni ai săi”, iar el „un prieten drag”. Funcții și carieră: poziții-cheie în Senat Graham deținea recent funcția de președinte al Comisiei pentru buget din Senat și era membru în comisii cu greutate, inclusiv pentru alocări bugetare și justiție. Fost avocat al Forțelor Aeriene și membru al Gărzii Naționale Aeriene din Carolina de Sud, a intrat în Senat în 2002, după un mandat în Camera Reprezentanților început în 1994. Associated Press, citată de News.ro, notează că în anii 1990 a susținut politici de izolare a unei țări și de limitare a programelor sale nucleare și de rachete (fără ca materialul să detalieze numele statului vizat). [...]
Rusia a suspendat transportul maritim în Marea Azov , după o serie de atacuri cu drone ucrainene care au vizat zeci de nave într-un interval de câteva zile, potrivit Mediafax . Miza imediată este operațională și economică: blocarea unui coridor folosit de Moscova pentru exporturi, inclusiv produse petroliere. În mai puțin de o săptămână, 90 de nave ar fi fost vizate de drone ucrainene, potrivit The Guardian, citat de publicație. Șeful forțelor de drone ale Ucrainei, Robert Brovdi , a spus că unitățile sale au atacat peste noapte 10 petroliere și patru feriboturi, precum și o rafinărie de petrol din orașul Syzran. El a mai menționat atacuri asupra unor substații electrice din Crimeea ocupată. „Umilința tehnologică a imperiului [rus] continuă. Acesta va cădea din cauza Crimeei.” Brovdi a susținut, totodată, că „flota din umbră” a Moscovei – folosită pentru transportul de produse petroliere sancționate – „se micșorează considerabil” și că nu mai poate folosi strâmtoarea Kerci , care leagă Marea Azov de Marea Neagră. De ce contează: un coridor de export devine nefuncțional Marea Azov este prezentată ca o cale navigabilă vitală, cu importanță economică și militară pentru Rusia, utilizată pentru transportul de petrol, cereale și alte produse (inclusiv oțel) către piețele internaționale. Separat, Rusia a suspendat vineri transportul maritim prin canalul Don-Azov, potrivit Reuters, citat de Mediafax. Canalul face legătura cu o rețea fluvială rusească și cu Marea Caspică, iar în material se arată că ruta de export prin Kerci și strâmtoarea Bosfor din Turcia este „practic închisă”. Efecte invocate: inclusiv asupra transporturilor militare și a cerealelor Fostul ministru al apărării al Ucrainei, Andriy Zagorodnyuk, a declarat că Kremlinul a pierdut controlul asupra unui coridor maritim „critic”. El a afirmat că blocada a afectat atât nave militare, cât și nave care transportau cereale „furate din sudul ocupat al Ucrainei”, care ar fi trecut prin porturile Berdiansk și Mariupol. „Marea Caspică nu are nicio legătură cu oceanele lumii. S-a transformat într-un lac. Toate produsele sale – agricole, îngrășăminte, orice – trec prin acest canal și râu.” [...]
Moartea senatorului Lindsey Graham riscă să complice efortul de a menține sprijinul bipartizan al SUA pentru Ucraina , într-un moment în care Kievul mizează pe întărirea sancțiunilor împotriva Rusiei și pe cooperarea militară în domenii noi, precum dronele, potrivit Kyiv Post . Președintele ucrainean Volodîmîr Zelenski a transmis duminică un mesaj de condoleanțe după decesul senatorului american Lindsey Graham, care a murit pe 11 iulie, la vârsta de 71 de ani. Zelenski a spus că Graham a vizitat Ucraina de 10 ori în timpul invaziei ruse la scară largă și că cei doi au avut un „dialog continuu”, întâlnindu-se de două ori în ultima săptămână. În mesajul publicat pe Facebook, Zelenski a pus accent pe rolul lui Graham în construirea sprijinului „bipartizan și bicameral” pentru Ucraina în Congresul SUA și a menționat că senatorul lucra recent la inițiative privind extinderea sancțiunilor împotriva Rusiei. „America și lumea au pierdut un lider hotărât”, a scris Zelenski, transmițând condoleanțe familiei și colegilor senatorului. Ce se știe despre deces și contextul politic din SUA Biroul lui Graham a anunțat că acesta a murit în urma unei „boli scurte și bruște”. Senatorul reprezenta statul Carolina de Sud din 2003 și făcea campanie pentru un al cincilea mandat la alegerile de la mijlocul mandatului (midterm) din 2026. Din perspectiva Kievului, dispariția unui susținător vocal al Ucrainei ridică semne de întrebare privind continuitatea unor inițiative legislative, în special cele legate de sancțiuni, unde Graham era implicat, conform declarațiilor lui Zelenski. Ultima vizită în Ucraina: accent pe drone și cooperare militară Decesul a survenit la câteva zile după ce Graham își încheiase o vizită în Ucraina. În timpul deplasării, el a vizitat o facilitate de producție a companiei ucrainene de tehnologie pentru apărare SkyFall, care produce drone bombardier grele, drone FPV (first-person view – drone controlate cu imagine în timp real) și sisteme interceptoare. După tur, Graham a pledat pentru cooperare militară între SUA și Ucraina pe tehnologia dronelor, argumentând că ar fi o greșeală ca Washingtonul să nu colaboreze cu Kievul în acest domeniu. Publicația notează că senatorul a descris tehnologiile prezentate drept avansate și utile ca sursă de învățare pentru armata americană. [...]
Lovitura asupra portului Ciornomorsk a forțat suspendarea operațiunilor Kernel , un semnal de risc operațional pentru logistica ucraineană din zona Odesa, potrivit Agerpres , care citează Reuters. Ministerul Apărării de la Moscova a transmis că forțele ruse au lovit „infrastructura de transporturi militare” a Ucrainei, provocând daune în portul Ciornomorsk , lângă Odesa. Conform comunicatului, țintele au inclus infrastructura portuară pentru materiale militare, rezervoare de combustibili și un depozit de muniții; ar fi fost lovite și două feriboturi, precum și un portcontainer. Kernel Holding , grup agricol ucrainean, a informat că și-a suspendat operațiunile în Ciornomorsk după atacuri rusești cu rachete și drone în nopțile de 10 și 12 iulie, care ar fi produs „distrugeri semnificative”. Autoritățile ucrainene nu au comentat imediat. Context: escaladare și efecte în ambele direcții Rusia a amenințat că va escalada războiul început în urmă cu patru ani și jumătate, după ce Ucraina a atacat în ultimele săptămâni rafinării de petrol și nave rusești, atacuri despre care Moscova afirmă că au provocat penurii de carburanți în mai multe regiuni ruse și în Crimeea, peninsula ocupată de Rusia din 2014. Separat, autoritățile ruse au anunțat că atacuri ucrainene cu drone în apropiere de Moscova au ucis cel puțin trei oameni și au rănit alți cinci, după ce o dronă s-a prăbușit în satul Pionerskii (raionul Istra), la vest de capitală. Guvernatorul regiunii Moscova, Andrei Vorobiov, a declarat pe Telegram că au izbucnit incendii în cinci locuințe. Vorobiov a mai spus că apărarea antiaeriană rusă a doborât duminică noaptea 81 de drone în regiune, iar una a lovit un bloc din Solnecinogorsk, rănind două persoane. Ministerul rus al Apărării a raportat pentru aceeași noapte 342 de drone ucrainene doborâte în mai multe regiuni, fără a oferi informații despre atacuri care ar fi trecut de apărarea antiaeriană. [...]
România își împinge agenda de securitate la Marea Neagră în Consiliul UE , cu accent pe operaționalizarea unui hub de securitate maritimă la Constanța și Varna și pe protejarea infrastructurii critice, potrivit Mediafax . Ministra Afacerilor Externe, Oana Țoiu, participă luni, 13 iulie, la reuniunea Consiliului Afacerilor Externe (CAE) de la Bruxelles și la evenimentele conexe. Pe agenda reuniunii se află teme legate de securitatea europeană și de interesele economice ale Uniunii Europene și ale statelor membre, conform unui comunicat al Ministerului Afacerilor Externe (MAE). Marea Neagră: hub de securitate maritimă și rute comerciale Un punct central este regiunea Mării Negre, inclusă pe agenda CAE la solicitarea expresă a României, susținută și de alte state membre. MAE precizează că intervenția României va viza: hub-ul de securitate maritimă la Marea Neagră, care „urmează să fie operaționalizat la Constanța și Varna”; rutele comerciale; decizia României, împreună cu Turcia și Bulgaria, de a extinde colaborarea pentru protejarea infrastructurii critice. România va prezenta proiecte privind consolidarea securității maritime în regiune și dezvoltarea cooperării cu statele vecine pentru protejarea infrastructurii critice. Ucraina: finanțări pentru infrastructura energetică și susținerea sancțiunilor Reuniunea include și discuții despre războiul declanșat de Rusia împotriva Ucrainei, cu accent pe continuarea sprijinului european în domeniul energiei. Potrivit MAE, România va insista pe necesitatea finanțărilor europene pentru avansarea conectării infrastructurii de energie la graniță și pe susținerea pachetelor de sancțiuni. Întâlniri și dosare regionale pe agendă În marja vizitei, Oana Țoiu urmează să se întâlnească cu Oleksandra Matviichuk , președinta Centrului pentru Libertăți Civile și laureată a Premiului Nobel pentru Pace. MAE arată că ministra va susține sprijinul pentru eliberarea copiilor răpiți și a civililor din captivitate, inclusiv prin susținerea Tribunalului Împotriva Crimelor de Agresiune. Pe agenda CAE figurează și situația din Orientul Mijlociu (Iran, criza umanitară din Fâșia Gaza, soluția celor două state, evoluții în Cisiordania și Liban), relațiile UE–ONU, precum și situația din Bosnia și Herțegovina. Totodată, ministra participă la reuniunea UE–Consiliul de Cooperare al Golfului (CCG) și are programate întâlniri bilaterale. Din delegația MAE fac parte Mihnea Motoc (director politic), ambasadorul Iulia Matei (reprezentant permanent al României pe lângă UE) și Ileana Dinculescu (director al Direcției Orientul Mijlociu și Africa). [...]
