Știri
Știri din categoria Externe
Volodimir Zelenski cere SUA să vină cu formate și un calendar pentru noi negocieri de pace cu Rusia, într-un moment în care Kievul încearcă să transforme avantajul de pe front și presiunea sancțiunilor într-un impuls diplomatic, potrivit Economica.
În discursul său video de vineri seara, președintele ucrainean a spus că „în acest moment trebuie făcut totul pentru a intensifica eforturile diplomatice” și că așteaptă „un răspuns din partea americană cu privire la posibile formate și la calendarul întâlnirilor”. Declarațiile au venit după o videoconferință cu liderii Marii Britanii, Franței și Germaniei.
Zelenski a susținut că evoluția situației de pe câmpul de luptă „nu este în interesul ocupantului” și că Ucraina „continuă să accelereze ritmul” în care distruge efectivele rusești. În viziunea sa, combinația dintre aceste evoluții și „sancțiunile de toate tipurile” ar urma să împingă Rusia spre diplomație.
Președintele ucrainean a afirmat că Ucraina a recâștigat controlul a 590 km² de teritoriu ocupat de ruși de la începutul anului și că i-a informat pe Emmanuel Macron, Keir Starmer și Friedrich Merz despre evoluțiile militare.
Separat, un comunicat britanic citat în articol arată că Zelenski le-a prezentat liderilor europeni „progresele înregistrate de armata ucraineană în ultimele săptămâni”, în contextul atacurilor repetate ale forțelor președintelui rus Vladimir Putin.
Potrivit aceleiași informări, cei trei lideri au confirmat că își vor „dubla sprijinul în lunile următoare” și au apreciat că rezistența în fața agresiunii ruse rămâne esențială pentru securitatea europeană și globală.
Recomandate
Kievul cere SUA să deblocheze „formatul” negocierilor de pace , în timp ce Volodimir Zelenski susține că evoluțiile de pe front și regimul de sancțiuni ar putea împinge Rusia spre diplomație, potrivit Digi24 . În discursul său video de vineri seara, președintele ucrainean a spus că „în acest moment trebuie făcut totul pentru a intensifica eforturile diplomatice” și că așteaptă „un răspuns din partea americană cu privire la posibile formate și la calendarul întâlnirilor”, potrivit Reuters , preluată de Agerpres. Mesajul vine după o videoconferință cu liderii Marii Britanii, Franței și Germaniei. Zelenski a legat direct perspectiva relansării negocierilor de situația militară și de presiunea economică asupra Moscovei, afirmând că evoluția de pe câmpul de luptă „nu este în interesul ocupantului”. „Continuăm să accelerăm ritmul în care distrugem efectivele rusești. Aceasta, împreună cu sancțiunile de toate tipurile, va obliga Rusia să opteze pentru diplomație.” Ce transmite Kievul despre situația de pe front Președintele ucrainean a declarat că i-a informat pe Emmanuel Macron, Keir Starmer și Friedrich Merz despre evoluțiile militare și a susținut că Ucraina a recâștigat controlul a 590 km² de teritoriu ocupat de ruși de la începutul anului. Într-un comunicat citat de Digi24, partea britanică arată că Zelenski le-a prezentat liderilor europeni „progresele înregistrate de armata ucraineană în ultimele săptămâni”, în contextul consolidării apărării în fața atacurilor repetate ale forțelor ruse. Sprijin european „dublat” și miza de securitate Potrivit aceluiași comunicat britanic, liderii Marii Britanii, Franței și Germaniei „au confirmat că își vor dubla sprijinul în lunile următoare” și au apreciat că rezistența în fața agresiunii ruse rămâne esențială pentru securitatea europeană și globală. Din informațiile disponibile în material nu rezultă ce ar însemna concret „dublarea sprijinului” (tipuri de ajutor, valori sau termene), iar detaliile despre eventualele formate de negocieri așteptate de la SUA nu sunt precizate. [...]
Presiunea economică și militară asupra Rusiei crește , iar această vulnerabilitate ar putea schimba calculele diplomatice ale SUA privind un eventual acord de încetare a războiului, potrivit unei analize preluate de Antena 3 , care citează CNN. Costurile războiului: pierderi mari, câștiguri mici Analiza susține că Rusia nu a reușit, până acum, să transforme avantajul numeric într-o străpungere pe front în 2026, așa cum ar fi mizat Kremlinul. În schimb, Ucraina ar fi obținut câștiguri teritoriale nete în acest an, în timp ce forțele ruse ar înregistra pierderi ridicate. Estimările occidentale citate plasează pierderile ruse la niveluri de aproximativ 30.000–40.000 de morți și răniți pe lună (sau chiar peste), iar pierderile totale de la începutul invaziei sunt evaluate „pe scară largă” la mult peste un milion, peste capacitatea Rusiei de a le înlocui. În paralel, presiunea începe să fie recunoscută și intern: un membru al „parlamentului” de la Moscova ar fi avertizat public că economia Rusiei s-ar putea să nu poată susține la nesfârșit un război prelungit, invocând cheltuieli de apărare în creștere și distorsiuni economice. În același registru, Vladimir Putin a spus recent că războiul ar putea „să se apropie de sfârșit”, o formulare neobișnuită pentru un lider care a prezentat conflictul ca pe o confruntare existențială. Dronele schimbă ecuația și împing costurile spre interiorul Rusiei Un element central al schimbării de dinamică este utilizarea dronelor: Ucraina ar fi creat de-a lungul frontului o „zonă de ucidere” de 10–15 kilometri, în care trupele ruse nu pot avansa fără expunere constantă la atacuri. Totodată, dronele ucrainene ar lovi regulat ținte în interiorul Rusiei — de la aerodromuri militare și fabrici, la infrastructură energetică, depozite de muniție și noduri logistice. Potrivit analizei, această capacitate ar fi contribuit inclusiv la interesul Moscovei pentru o încetare temporară a focului în timpul comemorărilor de „Ziua Victoriei”, pentru a reduce riscul unor atacuri care să afecteze evenimentele din capitală. Efectul operațional, cu impact economic indirect, este că Rusia ar fi obligată să-și disperseze apărarea antiaeriană, să relocheze aeronave, să fortifice infrastructura și să aloce resurse tot mai mari apărării propriului teritoriu — adică să plătească mai mult pentru a menține un război în care câștigurile pe teren rămân limitate. De ce contează: fereastră diplomatică și semnal pentru China În această logică, analiza argumentează că „pârghiile” de negociere s-ar putea muta: dacă Rusia devine mai vulnerabilă, șansele unei înțelegeri ar crește, pentru că una dintre părți nu mai poate miza credibil pe escaladare cu rezultate. Textul leagă această evoluție și de China. În timpul discuțiilor cu Donald Trump la Beijing, Xi Jinping ar fi remarcat că Vladimir Putin ar putea regreta într-o zi invazia Ucrainei. Pentru Beijing, lecția ar fi relevantă în contextul Taiwanului: deși Xi ar fi cerut armatei chineze să fie pregătită pentru o operațiune până în 2027, Ucraina ar arăta cât de dificil este să obții o prăbușire politică rapidă a unui apărător hotărât. Ce urmează, potrivit analizei Ultima rundă formală de discuții mediate de SUA ar fi avut loc în februarie, iar de atunci activitatea s-a redus, însă ar putea fi reluată. În viziunea autorului, o eventuală negociere ar presupune probabil concesii teritoriale din partea Ucrainei și o formă de garanții de securitate care să descurajeze o nouă agresiune. Ideea centrală este că o strategie diplomatică eficientă nu ar mai porni de la presupusa slăbiciune a Ucrainei, ci de la vulnerabilitatea tot mai mare a Rusiei — inclusiv pe fondul costurilor economice și al presiunii interne pe care războiul le amplifică. [...]
Ucraina a lovit în noaptea de 21 spre 22 mai mai multe ținte militare rusești, inclusiv depozite de muniții și sisteme de apărare antiaeriană , într-o serie de atacuri care vizează reducerea capacității operaționale a Rusiei pe front și în zonele ocupate, potrivit Kyiv Post , care citează Statul Major General ucrainean. Loviturile au vizat sisteme de apărare antiaeriană, puncte de comandă, centre de control pentru drone și depozite de muniții, precum și concentrări de trupe și treceri peste râuri în teritorii ocupate și pe teritoriul Rusiei, în regiunile Briansk și Kursk, conform aceleiași surse. Ținte: apărare antiaeriană, comandă și logistică Printre țintele menționate se află un sistem rusesc Osa (denumire NATO: SA-8 Gecko) în Donetsk ocupat. Sistemul, introdus în anii 1970, este descris ca unul cu rază scurtă, „all-weather” (capabil să opereze în diverse condiții meteo), iar costul este estimat la 10 milioane de dolari (aprox. 46 milioane lei) pe unitate, potrivit unui raport anterior al serviciului de informații militare al Ucrainei (HUR), citat în material. De asemenea, Ucraina ar fi lovit: puncte de comandă și observație rusești în Novopetrykivka (regiunea Donețk) și Tyotkino (regiunea Kursk, Rusia); un centru de comandă în apropiere de Voskresenka (regiunea Dnipropetrovsk) și un nod de comunicații în Verkhniy Tokmak Druhyi (regiunea Zaporijjea). Drone, depozite de muniții și concentrări de trupe Statul Major General a mai raportat lovituri asupra unor puncte de control al dronelor în Selydove, Malynivka și Vesele (toate în regiunea Donețk). În zona logistică, ar fi fost vizate un depozit de muniții în Velyka Novosilka, un depozit logistic în Donețk ocupat și un alt depozit de aprovizionare militară în Rovenky, în Luhansk ocupat. În paralel, au fost raportate atacuri asupra unor concentrări de trupe rusești în apropiere de Selydove, Ukrainka și Pokrovsk (Donețk), Malynivka (Zaporijjea) și Troebortne (Briansk, Rusia). Au fost lovite și treceri peste râurile Oskil și Bakhmutivka, în apropiere de Holubivka (regiunea Harkiv) și Siversk (Donețk). Context: lovituri și asupra infrastructurii energetice din Rusia Într-un episod separat menționat în articol, președintele Volodîmîr Zelenski a confirmat că drone ucrainene au lovit o rafinărie din regiunea Iaroslavl, în noaptea de joi spre vineri. Ținta probabilă ar fi fost rafinăria Slavneft-YANOS , descrisă ca a șasea ca mărime din Rusia, cu o capacitate anuală de circa 15 milioane de tone de petrol, după un alt atac asupra aceluiași obiectiv, marți. Publicația nu oferă o evaluare independentă a pagubelor și nici reacții din partea Rusiei în materialul citat. [...]
Volodimir Zelenski respinge ideea unui „membru asociat” al UE pentru Ucraina , avertizând că o astfel de formulă ar institui o integrare fără drepturi politice și ar complica, în loc să accelereze, traseul de aderare, potrivit G4Media . Miza este una de reglementare și guvernanță: participare la reuniunile UE fără vot ar însemna, în practică, prezență instituțională fără influență decizională. Propunerea discutată la nivel european ar permite Ucrainei să participe la reuniunile Uniunii Europene fără drept de vot, ca etapă intermediară înaintea aderării depline. Inițiativa este susținută de cancelarul german Friedrich Merz , care a spus că o asemenea soluție ar putea facilita un acord pentru încheierea războiului început odată cu invazia rusă, în urmă cu patru ani, potrivit Reuters (citată de G4Media). Într-o scrisoare consultată de Reuters și adresată liderilor europeni, Zelenski a calificat formula drept „nedreaptă”, argumentând că ar lăsa Kievul „fără voce” în cadrul blocului comunitar. „Ar fi nedrept ca Ucraina să fie prezentă în Uniunea Europeană, dar să rămână fără voce.” Cui a transmis Zelenski mesajul și ce cere Scrisoarea a fost trimisă președintelui Consiliului European, António Costa, președintei Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, și președintelui cipriot Nikos Christodoulides, a cărui țară deține președinția rotativă a Consiliului UE. Zelenski le-a cerut liderilor europeni să avanseze negocierile de aderare „într-un mod deplin și semnificativ”, susținând că momentul este favorabil pentru relansarea procesului. Context: blocajele politice din UE și „fereastra de oportunitate” În mesaj, Zelenski a indicat drept element favorabil plecarea premierului ungar Viktor Orbán , unul dintre principalii opozanți ai aderării Ucrainei la UE, după alegerile de luna trecută. Orbán a blocat în repetate rânduri inițiative europene privind apropierea Ucrainei de Uniunea Europeană și sprijinul pentru Kiev, notează materialul. Președintele ucrainean a mulțumit, totodată, pentru sprijinul acordat Ucrainei de la începutul războiului și a susținut că armata ucraineană apără securitatea întregii Europe. „Apărăm Europa complet, nu parțial și nu cu jumătăți de măsură.” Ucraina a primit statutul de țară candidată la aderarea la UE în 2022, iar negocierile oficiale au început anul trecut, însă procesul rămâne complicat de divergențele dintre statele membre și de condițiile legate de reformele interne de la Kiev. [...]
Posibila implicare directă a UE în negocierile de pace pentru Ucraina ar putea schimba arhitectura diplomatică a conflictului , după ce Moscova a transmis că este deschisă la discuții și cu europenii, potrivit Euronews . În acest context, președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski , a vorbit despre reluarea negocierilor și a susținut că trupele ucrainene „dețin inițiativa” pe front. El a mai spus că a furnizat aliaților informații detaliate obținute de servicii despre planurile „militare și politice” ale Rusiei și că Ucraina încearcă să se asigure că Europa va fi implicată în eventualele discuții. Cine ar putea reprezenta Uniunea Europeană Potrivit presei străine citate de Euronews, sunt luate în calcul trei nume pentru a reprezenta Uniunea în discuții: Kaja Kallas , actuala șefă a diplomației europene; Angela Merkel, fost cancelar al Germaniei; Alexander Stubb, președintele Finlandei. Zelenski a indicat și un cadru de consultare cu partenerii europeni, menționând discuții cu Marea Britanie, Franța și Germania în formatul E3 și posibilitatea unor „noutăți” până la finalul săptămânii privind poziția Statelor Unite. Poziția SUA și semnalul venit de la Kremlin Statele Unite transmit că nu au abandonat discuțiile, însă, „pentru moment, nu se întrevăd soluții”, conform declarațiilor secretarului de stat Marco Rubio. Acesta a spus că Washingtonul este pregătit să joace un rol dacă apare o oportunitate pentru discuții „productive”, dar că „în acest moment nu au loc astfel de discuții”. De partea rusă, purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, a afirmat că Rusia este „pregătită pentru discuții” cu europenii și a invocat faptul că, în ultimele săptămâni, au apărut în Europa declarații potrivit cărora „mai devreme sau mai târziu” va trebui discutat cu Rusia. Ce urmează și de ce contează Materialul notează că negocierile pentru pace în Ucraina au fost puse „pe pauză” din cauza războiului din Iran, un factor care, potrivit lui Zelenski, concentrează atenția Statelor Unite. În acest cadru, o eventuală intrare a europenilor în negocieri ar putea redefini rolul UE în dosarul de securitate regională, însă, pe baza informațiilor disponibile, nu este confirmat un calendar sau un format concret al discuțiilor. [...]
Kievul respinge acuzațiile Moscovei și susține că a lovit o țintă militară , într-un episod care riscă să amplifice presiunea diplomatică la ONU și să complice orice demers de negociere, potrivit Agerpres . Statul Major General ucrainean a calificat drept „manipulare” acuzațiile Rusiei potrivit cărora forțele ucrainene ar fi atacat un cămin studențesc în orașul ocupat Starobilsk , din regiunea Lugansk. Kievul afirmă că, în noaptea de joi spre vineri, a vizat un „cartier general” al unității de drone „Rubicon”, descrisă ca unitate de elită de dirijare a dronelor, localizat „în zona orașului Starobilsk”. În mesajul publicat pe Facebook, Statul Major General susține că Ucraina lovește infrastructuri și instalații militare „utilizate în scopuri militare”, cu respectarea normelor dreptului internațional umanitar. Două versiuni asupra țintei și a victimelor Președintele rus Vladimir Putin a declarat anterior că forțele ucrainene ar fi lovit căminul studențesc al Colegiului Pedagogic din Starobilsk „noaptea, în timp ce studenții dormeau”, și a avertizat că Ministerul Apărării rus va pregăti un răspuns. Autoritățile ruse au transmis un bilanț preluat de agențiile internaționale: șase persoane ucise, 15 dispărute și aproximativ 40 rănite în urma atacului în regiunea Lugansk, controlată de Moscova. Autoritățile proruse din Lugansk au mai afirmat că, în momentul atacului, în clădire se aflau 86 de tineri cu vârste între 14 și 18 ani. Miza de reglementare: Consiliul de Securitate al ONU Ministerul rus de Externe a acuzat Kievul că agravează situația și subminează eforturile diplomatice de soluționare a conflictului și a anunțat că va cere convocarea unei reuniuni de urgență a Consiliului de Securitate al ONU. Separat, publicația ucraineană Tribune a relatat că în Starobilsk s-au auzit explozii în cursul nopții, iar localnici au vorbit pe rețelele de socializare despre un atac cu drone și o lovitură asupra unei baze militare. Informațiile din teren nu sunt prezentate în material ca fiind verificate independent. [...]
