Știri
Știri din categoria Externe
Unități ale armatei ucrainene ar fi primit ordin să oprească luptele în intervalul 5–8 septembrie, pe fondul unei noi runde de contacte diplomatice americane, potrivit Mediafax, care citează presa ucraineană preluată de The Kyiv Independent. Miza imediată este una operațională: o eventuală „pauză” în ostilități ar urma să reducă riscul de escaladare în timpul vizitei emisarilor SUA la Kiev și Moscova.
Informația nu este confirmată oficial. Mediafax notează că nu a existat un anunț public privind un armistițiu, iar în acest moment nu este clar ce unități ar respecta ordinul invocat de presa ucraineană.
Potrivit sursei citate, oprirea ostilităților ar urma să aibă loc în perioada 5–8 septembrie, în contextul în care emisarii americani Steve Witkoff și Jared Kushner ar urma să viziteze Kievul și Moscova „în următoarele zile”.
Președintele Volodimir Zelenski a confirmat anterior că Witkoff și Kushner vor călători la Kiev pe 6 septembrie, după ce au vizitat Moscova. Întâlnirea planificată ar fi prima vizită a celor doi emisari în Ucraina, conform aceleiași surse.
Donald Trump a confirmat că cei doi emisari vor călători „în acest weekend” pentru negocieri între Ucraina și Rusia.
„Trebuie să se rezolve. Așa că i-am trimis pe Steve Witkoff și Jared Kushner.”
„I-am trimis să vadă dacă putem sau nu să facem ceva. Și ar putea exista o mare șansă să o facem.”
În paralel, Zelenski a promis că Ucraina se va abține de la atacuri aeriene împotriva Rusiei în timpul vizitei, invocând siguranța negociatorilor americani, și a cerut Moscovei să procedeze similar, potrivit sursei citate de The Kyiv Independent.
Într-un context separat, Mediafax mai arată că, pe 1 septembrie, Zelenski a avertizat companiile aeriene, asigurătorii și guvernele străine că spațiul aerian rusesc „va fi de facto închis” din cauza dronelor ucrainene, pe fondul riscurilor crescute pentru aviația civilă.
Recomandate
Prima vizită la Kiev a emisarilor lui Trump riscă să fie amânată , pe fondul evaluărilor de securitate și al intensificării atacurilor rusești asupra capitalei ucrainene, potrivit Antena 3 , care citează Kyiv Independent . Miza este una operațională: o deplasare de nivel înalt ar necesita garanții minime de siguranță și ar influența direct calendarul contactelor Washingtonului cu Kievul și Moscova. Steve Witkoff și Jared Kushner, emisari speciali ai președintelui SUA Donald Trump, intenționau să meargă la Moscova și Kiev pe 5–6 septembrie, însă, la un moment dat, Witkoff „s-a panicat”, iar oficialii administrației americane ar fi început să caute variante alternative, conform sursei ucrainene citate. O sursă citată de Kyiv Independent susține că partea rusă le-ar fi transmis celor doi că „este periculos” și că „rușii nu vor să vină aici la Kiev”, în timp ce Witkoff ar fi „sensibil la sentimentele rusești”. Contextul de securitate: atacuri consecutive asupra Kievului Informația apare la o zi după ce președintele ucrainean Volodimir Zelenski declarase public că Witkoff și Kushner confirmaseră posibilitatea unei vizite în Ucraina. În același timp, Kievul a fost ținta unui val de atacuri cu drone și rachete lansate de Rusia timp de opt zile consecutive, până pe 3 septembrie, cu doar câteva zile înaintea vizitei planificate. Ce ar putea cere Washingtonul și ce rămâne neclar Statele Unite ceruseră anterior Ucrainei să nu lovească Moscova în timpul vizitei directorului CIA, John Ratcliffe , în Rusia, pe 25 august. Potrivit informațiilor prezentate, nu este clar dacă administrația Trump ar face o solicitare similară și în cazul unei vizite a trimișilor săi la Kiev. Prezența lui Witkoff și Kushner în capitala Ucrainei ar fi prima lor vizită în țară, după mai multe deplasări la Moscova, unde s-au întâlnit cu președintele rus Vladimir Putin. Washingtonul nu a comentat planurile sau intențiile celor doi emisari privind o vizită în Ucraina. [...]
Atacurile asupra aeroporturilor din zona Kievului riscă să complice logistica vizitei emisariilor americani , după ce președintele ucrainean Volodimir Zelenski a acuzat Rusia că a lovit infrastructura aeronautică înaintea deplasării la Kiev a doi trimiși ai președintelui SUA, potrivit G4Media . Zelenski a declarat că Rusia a atacat aeroporturi din Ucraina, în capitala Kiev și în orașul apropiat Borîspil, înaintea vizitei așteptate duminică a celor doi emisari americani. Informația este relatată de Reuters și AFP și transmisă de Agerpres, conform aceleiași surse. În context, președintele ucrainean a amintit că spațiul aerian al Ucrainei este închis de la invazia Rusiei din februarie 2022 , însă oficialii ucraineni ar fi discutat posibilitatea ca negociatorii de pace americani, Steve Witkoff și Jared Kushner, să folosească un avion pentru această vizită. „Evident, aceste atacuri rusești asupra aeroporturilor sunt o reacție la discuțiile și pregătirile pentru posibilitatea ca partea americană să folosească un avion pentru a călători în Ucraina și a ateriza pe aeroportul Kiev sau pe aeroportul Borîspil”, a apreciat Zelenski pe Telegram. „(Drone) Shahed ruso-iraniene ca răspuns la diplomația americană”, a adăugat el. Vizite la Moscova și Kiev, pe fondul negocierilor blocate Potrivit lui Zelenski, cei doi trimiși speciali ai președintelui SUA, Donald Trump, Steven Witkoff și Jared Kushner, ar urma să viziteze Moscova și apoi Kievul duminică, într-o încercare „aparentă” de reluare a negocierilor pentru încheierea războiului. Nu au fost făcute publice detalii despre conținutul întâlnirilor. Totuși, un oficial american a declarat vineri pentru CNN că Witkoff și Kushner intenționează să facă presiuni pentru găsirea unei soluții diplomatice care să pună capăt războiului din Ucraina. [...]
Președintele SUA Donald Trump cere Europei să acopere retroactiv costul armelor livrate Ucrainei , ridicând miza unei dispute cu potențial bugetar și politic în relația transatlantică, potrivit Al Jazeera . În emisiunea „Inside Story”, Trump afirmă că o mare parte din armamentul și muniția oferite Kievului au fost furnizate în timpul administrației fostului președinte Joe Biden și susține că transferurile au fost făcute „gratuit”. În acest context, el spune că Europa „ar fi trebuit să acopere costul” și că SUA vor cere banii înapoi. Tema finanțării apărării Ucrainei împotriva Rusiei este prezentată ca un punct sensibil în relațiile dintre SUA și Europa, pe fondul continuării războiului și al presiunii de a menține sprijinul pentru Kiev. Întrebarea centrală ridicată de discuție este dacă cele două părți pot ajunge la o poziție comună care să permită continuarea ajutorului. Emisiunea este moderată de Scott McLean, iar invitații sunt Doug Bandow (Cato Institute), Marina Miron (King’s College London) și Charles Kupchan (Council on Foreign Relations). Materialul a fost publicat la 4 septembrie 2026. [...]
Argentina pregătește sancțiuni mai dure pentru proiectele petroliere din jurul Insulelor Falkland/Malvine , într-o mișcare care poate crește riscul juridic și politic pentru companiile implicate în exploatări în zona arhipelagului disputat cu Marea Britanie, potrivit News . Președintele Javier Milei a invocat „vânturi favorabile” pentru revendicarea suveranității, pe fondul semnalelor venite dinspre Donald Trump privind o posibilă „revizuire” a neutralității SUA. Într-un discurs televizat, Milei a anunțat un proiect de lege pentru „înăsprirea sancțiunilor și a pedepselor împotriva companiilor implicate în operațiuni neautorizate” în jurul arhipelagului din Atlanticul de Sud, administrat de facto de Regatul Unit, dar revendicat de Argentina. De ce contează: risc de reglementare pentru investițiile în petrol și gaze Mesajul Buenos Aires vizează direct proiectele de explorare și exploatare din proximitatea insulelor, într-un moment în care Ministerul de Externe argentinian a condamnat un proiect de exploatare petrolieră al unei companii britanice în largul arhipelagului. În paralel, o asociație de veterani din Insulele Malvine și apărători ai mediului a intentat o acțiune în justiție pentru a bloca un proiect promovat de compania britanică Rockhopper și de compania israeliană Navitas în nordul arhipelagului. Pentru companii, semnalul este unul de înăsprire a cadrului punitiv invocat de Argentina pentru „operațiuni neautorizate”, ceea ce poate însemna costuri suplimentare, litigii și dificultăți de finanțare sau asigurare, chiar dacă Regatul Unit administrează efectiv teritoriul. Contextul diplomatic: SUA, între neutralitate și presiune asupra Londrei Anunțul lui Milei vine la patru zile după ce președintele american Donald Trump a spus că nu exclude „revizuirea” poziției americane de neutralitate privind arhipelagul, fără să ofere detalii. Statele Unite, la fel ca majoritatea țărilor occidentale, recunosc administrarea de facto a insulelor de către Regatul Unit, dar nu se pronunță asupra suveranității „în sens strict”, subiectul fiind încadrat de o rezoluție ONU din 1965 care recunoaște existența diferendului și îndeamnă la o soluție pașnică. Milei a prezentat remarca lui Trump drept un semnal major pentru „cauza” argentiniană. „Vom mobiliza toate instrumentele statului - diplomatice, economice, judiciare - pentru a descuraja actorii statali şi nestatali care ne lezează suveranitatea.” Miza internă pentru Milei și linia dură pe suveranitate Potrivit politologului Tomas Mugica (Centrul de Studii Internaționale al Universității Catolice din Argentina), tema Falkland/Malvine poate fi pentru Milei „o oportunitate de a-și consolida poziția pe plan intern”, într-un moment în care popularitatea sa este în scădere de 3-4 luni, pe fondul austerității bugetare. Milei a reiterat poziția maximală a Buenos Aires, susținând că insulele „sunt argentiniene din punct de vedere istoric și juridic” și contestând dreptul la autodeterminare al celor aproximativ 3.500 de locuitori ai arhipelagului, pe care i-a descris drept „populație stabilită pe un teritoriu uzurpat”. În același timp, în Argentina există prudență privind efectele unei eventuale schimbări de poziție a SUA. Mugica apreciază că subiectul ar putea servi și ca instrument de presiune al lui Trump asupra Regatului Unit, inclusiv pe teme precum finanțarea NATO și colaborarea în războiul din Iran, în timp ce politologul Andrés Malamud avertizează că „Argentina este o piesă într-un joc de șah pe care alții îl joacă” (citat redat de AFP, potrivit News). [...]
Un nou atac rusesc asupra Odessei a lovit din nou zona rezidențială, cu victime, într-un oraș-port esențial pentru economia Ucrainei , potrivit Kyiv Post . Lovitura, produsă vineri dimineață, 4 septembrie, a ucis o persoană și a rănit cel puțin alte trei, iar mai multe clădiri de locuințe și vehicule au fost avariate. Șeful Administrației Militare a orașului Odesa , Serhiy Lysak, a transmis inițial că sunt trei răniți, care primesc îngrijiri medicale, iar ulterior a confirmat și decesul unei persoane. La fața locului au intervenit echipe de urgență și servicii municipale, care au evaluat zona și au documentat pagubele; autoritățile au început și organizarea unui comandament operațional pentru sprijinirea locuitorilor afectați. Presiune repetată asupra unui nod logistic și de export Atacul vine la o zi după o altă lovitură rusă asupra Odessei, în urma căreia 17 persoane au fost rănite, inclusiv trei copii, iar o clădire rezidențială cu 21 de etaje a fost avariată. Repetarea atacurilor indică o presiune constantă asupra orașului de la Marea Neagră, unde, conform aceleiași surse, Rusia a vizat în mod repetat nu doar locuințe, ci și infrastructură energetică, portuară și de export, considerată vitală pentru economia Ucrainei. Președintele Volodîmîr Zelenski a afirmat joi că Rusia și-a intensificat campania aeriană, care a produs pagube în 13 regiuni ucrainene. În acest context, atacul asupra Odessei readuce costurile războiului direct asupra populației civile, inclusiv în zone aflate departe de linia frontului. [...]
Lovirea sediului SBU din centrul Kievului ridică riscul de perturbări operaționale în aparatul de securitate ucrainean , după ce o dronă de atac rusească a vizat vineri clădirea principală a Serviciului de Securitate al Ucrainei , potrivit Agerpres , care citează relatări Reuters și AFP. Atacul a fost anunțat de președintele ucrainean Volodimir Zelenski , care a precizat că drona a lovit sediul SBU, instituție-cheie în arhitectura de securitate a Ucrainei. Din informațiile disponibile în materialul Agerpres, nu sunt oferite detalii suplimentare despre amploarea pagubelor, eventuale victime sau consecințe imediate asupra funcționării instituției. [...]
