Știri
Știri din categoria Externe

Volodimir Zelenski respinge ideea unui „membru asociat” fără vot în UE și cere accelerarea negocierilor de aderare, argumentând că un astfel de statut ar fi „nedrept” pentru Ucraina, potrivit Digi24, care citează Reuters. Miza este una de reglementare: formula propusă ar crea o integrare „pe jumătate”, cu participare la reuniuni, dar fără drept de vot în deciziile Uniunii.
Propunerea a fost avansată de cancelarul german Friedrich Merz, care a sugerat ca Ucraina să poată participa la întâlnirile UE fără drept de vot, ca etapă intermediară înaintea aderării depline. Merz a prezentat această variantă ca un instrument care ar putea facilita un acord pentru încheierea războiului declanșat de Rusia în urmă cu peste patru ani.
În scrisoarea trimisă vineri seara liderilor europeni și analizată de Reuters, Zelenski susține că excluderea Ucrainei de la vot ar fi incompatibilă cu ideea de apartenență la UE.
„Ar fi nedrept ca Ucraina să facă parte din Uniunea Europeană, dar să nu aibă drept de vot.”
Poziția Kievului indică faptul că Ucraina nu acceptă o soluție instituțională care i-ar limita influența în procesul decizional european, chiar dacă i-ar oferi acces la discuții. Zelenski cere, în schimb, „un progres substanțial” în negocierile de aderare și afirmă că „a sosit momentul” ca procesul să avanseze „cu adevărat”.
În același mesaj, liderul ucrainean le mulțumește oficialilor europeni pentru sprijinul acordat în război și descrie Ucraina drept un „bastion” împotriva agresiunii ruse pentru întregul bloc comunitar.
„Apărăm pe deplin Europa, nu parțial și nu cu jumătăți de măsură.”
Scrisoarea este adresată către:
Zelenski mai afirmă că schimbarea de la Budapesta după alegerile de luna trecută, prin îndepărtarea premierului ungar Viktor Orban (opozant al aderării Ucrainei), ar fi creat o oportunitate pentru avansarea negocierilor.
Recomandate

Posibila implicare directă a UE în negocierile de pace pentru Ucraina ar putea schimba arhitectura diplomatică a conflictului , după ce Moscova a transmis că este deschisă la discuții și cu europenii, potrivit Euronews . În acest context, președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski , a vorbit despre reluarea negocierilor și a susținut că trupele ucrainene „dețin inițiativa” pe front. El a mai spus că a furnizat aliaților informații detaliate obținute de servicii despre planurile „militare și politice” ale Rusiei și că Ucraina încearcă să se asigure că Europa va fi implicată în eventualele discuții. Cine ar putea reprezenta Uniunea Europeană Potrivit presei străine citate de Euronews, sunt luate în calcul trei nume pentru a reprezenta Uniunea în discuții: Kaja Kallas , actuala șefă a diplomației europene; Angela Merkel, fost cancelar al Germaniei; Alexander Stubb, președintele Finlandei. Zelenski a indicat și un cadru de consultare cu partenerii europeni, menționând discuții cu Marea Britanie, Franța și Germania în formatul E3 și posibilitatea unor „noutăți” până la finalul săptămânii privind poziția Statelor Unite. Poziția SUA și semnalul venit de la Kremlin Statele Unite transmit că nu au abandonat discuțiile, însă, „pentru moment, nu se întrevăd soluții”, conform declarațiilor secretarului de stat Marco Rubio. Acesta a spus că Washingtonul este pregătit să joace un rol dacă apare o oportunitate pentru discuții „productive”, dar că „în acest moment nu au loc astfel de discuții”. De partea rusă, purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, a afirmat că Rusia este „pregătită pentru discuții” cu europenii și a invocat faptul că, în ultimele săptămâni, au apărut în Europa declarații potrivit cărora „mai devreme sau mai târziu” va trebui discutat cu Rusia. Ce urmează și de ce contează Materialul notează că negocierile pentru pace în Ucraina au fost puse „pe pauză” din cauza războiului din Iran, un factor care, potrivit lui Zelenski, concentrează atenția Statelor Unite. În acest cadru, o eventuală intrare a europenilor în negocieri ar putea redefini rolul UE în dosarul de securitate regională, însă, pe baza informațiilor disponibile, nu este confirmat un calendar sau un format concret al discuțiilor. [...]

Kievul cere SUA să deblocheze „formatul” negocierilor de pace , în timp ce Volodimir Zelenski susține că evoluțiile de pe front și regimul de sancțiuni ar putea împinge Rusia spre diplomație, potrivit Digi24 . În discursul său video de vineri seara, președintele ucrainean a spus că „în acest moment trebuie făcut totul pentru a intensifica eforturile diplomatice” și că așteaptă „un răspuns din partea americană cu privire la posibile formate și la calendarul întâlnirilor”, potrivit Reuters , preluată de Agerpres. Mesajul vine după o videoconferință cu liderii Marii Britanii, Franței și Germaniei. Zelenski a legat direct perspectiva relansării negocierilor de situația militară și de presiunea economică asupra Moscovei, afirmând că evoluția de pe câmpul de luptă „nu este în interesul ocupantului”. „Continuăm să accelerăm ritmul în care distrugem efectivele rusești. Aceasta, împreună cu sancțiunile de toate tipurile, va obliga Rusia să opteze pentru diplomație.” Ce transmite Kievul despre situația de pe front Președintele ucrainean a declarat că i-a informat pe Emmanuel Macron, Keir Starmer și Friedrich Merz despre evoluțiile militare și a susținut că Ucraina a recâștigat controlul a 590 km² de teritoriu ocupat de ruși de la începutul anului. Într-un comunicat citat de Digi24, partea britanică arată că Zelenski le-a prezentat liderilor europeni „progresele înregistrate de armata ucraineană în ultimele săptămâni”, în contextul consolidării apărării în fața atacurilor repetate ale forțelor ruse. Sprijin european „dublat” și miza de securitate Potrivit aceluiași comunicat britanic, liderii Marii Britanii, Franței și Germaniei „au confirmat că își vor dubla sprijinul în lunile următoare” și au apreciat că rezistența în fața agresiunii ruse rămâne esențială pentru securitatea europeană și globală. Din informațiile disponibile în material nu rezultă ce ar însemna concret „dublarea sprijinului” (tipuri de ajutor, valori sau termene), iar detaliile despre eventualele formate de negocieri așteptate de la SUA nu sunt precizate. [...]

NATO își deschide summitul de la Ankara către parteneri non-membri , iar invitația transmisă președintelui ucrainean Volodimir Zelenski indică faptul că Alianța pregătește o formulă de participare mai largă, în pofida reticențelor exprimate anterior de SUA față de prezența liderilor din afara NATO, potrivit Politico . Secretarul general al NATO, Mark Rutte , a declarat la Helsingborg (Suedia), în marja reuniunii miniștrilor de externe ai Alianței, că l-a invitat deja pe Zelenski și că acesta „va fi acolo”. Totuși, participarea nu este încă formal confirmată: un oficial european familiarizat cu invitația a spus că prezența liderului ucrainean „nu este clară încă” și că „totul este încă în curs de decizie”, pe fondul unei așteptări generale privind formatul final. Summitul NATO este programat la Ankara în perioada 7–8 iulie și, pe lângă reuniunea liderilor, ar urma să includă și un forum de industrie, la care ar participa și capitale din afara NATO. În același timp, Alianța analizează și invitarea unor state din Golf — Bahrain, Kuweit, Qatar și Emiratele Arabe Unite — la solicitarea Turciei, țara gazdă. Contextul este unul sensibil în interiorul Alianței: Politico notează că invitația vine după ce SUA au rezistat anterior extinderii invitațiilor către parteneri non-NATO, inclusiv Ucraina, dar și Australia, Noua Zeelandă, Japonia și Coreea de Sud. Pentru Ankara, un format mai larg ar consolida profilul summitului și ar crește miza diplomatică a reuniunii, în timp ce pentru NATO rămâne de văzut cum va fi calibrată participarea partenerilor în raport cu discuțiile interne ale liderilor. [...]

Uniunea Europeană pregătește extinderea regimului de sancțiuni împotriva Iranului, cu efect direct asupra companiilor europene , după ce Teheranul a blocat Strâmtoarea Ormuz , un coridor maritim prin care tranzitează în mod obișnuit circa 20% din hidrocarburile mondiale, potrivit HotNews . Decizia de vineri „deschide calea” pentru instituirea de sancțiuni care să vizeze „persoane” și „entități” din Iran implicate în acțiuni ce amenință libertatea de navigație în Orientul Mijlociu, relatează AFP, citată de publicație. Bruxellesul susține, într-un comunicat, că acțiunile Iranului împotriva navelor care tranzitează Strâmtoarea Ormuz contravin dreptului internațional. Blocajul este în vigoare de la sfârșitul lunii februarie, iar Iranul îl prezintă ca ripostă la războiul declanșat de Statele Unite și Israel, conform informațiilor din articol. Ce tip de sancțiuni sunt avute în vedere UE are deja mai multe regimuri de sancțiuni împotriva Iranului, iar acum a decis să le extindă astfel încât să poată include persoane și entități implicate în acțiuni care afectează navigația. Printre măsurile posibile menționate: interdicția de a călători în spațiul UE sau de a tranzita zona UE; înghețarea activelor. Impactul pentru mediul de afaceri din UE Dincolo de măsurile individuale, extinderea listelor de sancțiuni are o consecință operațională imediată pentru companii: cetățenilor și firmelor europene le este interzis să facă afaceri cu oricine ajunge pe lista neagră, notează aceeași sursă. În practică, asta poate însemna blocarea unor relații comerciale, plăți sau contracte cu parteneri care ar putea fi desemnați ulterior în cadrul noului cadru de sancțiuni. [...]

Ucraina a lovit în noaptea de 21 spre 22 mai mai multe ținte militare rusești, inclusiv depozite de muniții și sisteme de apărare antiaeriană , într-o serie de atacuri care vizează reducerea capacității operaționale a Rusiei pe front și în zonele ocupate, potrivit Kyiv Post , care citează Statul Major General ucrainean. Loviturile au vizat sisteme de apărare antiaeriană, puncte de comandă, centre de control pentru drone și depozite de muniții, precum și concentrări de trupe și treceri peste râuri în teritorii ocupate și pe teritoriul Rusiei, în regiunile Briansk și Kursk, conform aceleiași surse. Ținte: apărare antiaeriană, comandă și logistică Printre țintele menționate se află un sistem rusesc Osa (denumire NATO: SA-8 Gecko) în Donetsk ocupat. Sistemul, introdus în anii 1970, este descris ca unul cu rază scurtă, „all-weather” (capabil să opereze în diverse condiții meteo), iar costul este estimat la 10 milioane de dolari (aprox. 46 milioane lei) pe unitate, potrivit unui raport anterior al serviciului de informații militare al Ucrainei (HUR), citat în material. De asemenea, Ucraina ar fi lovit: puncte de comandă și observație rusești în Novopetrykivka (regiunea Donețk) și Tyotkino (regiunea Kursk, Rusia); un centru de comandă în apropiere de Voskresenka (regiunea Dnipropetrovsk) și un nod de comunicații în Verkhniy Tokmak Druhyi (regiunea Zaporijjea). Drone, depozite de muniții și concentrări de trupe Statul Major General a mai raportat lovituri asupra unor puncte de control al dronelor în Selydove, Malynivka și Vesele (toate în regiunea Donețk). În zona logistică, ar fi fost vizate un depozit de muniții în Velyka Novosilka, un depozit logistic în Donețk ocupat și un alt depozit de aprovizionare militară în Rovenky, în Luhansk ocupat. În paralel, au fost raportate atacuri asupra unor concentrări de trupe rusești în apropiere de Selydove, Ukrainka și Pokrovsk (Donețk), Malynivka (Zaporijjea) și Troebortne (Briansk, Rusia). Au fost lovite și treceri peste râurile Oskil și Bakhmutivka, în apropiere de Holubivka (regiunea Harkiv) și Siversk (Donețk). Context: lovituri și asupra infrastructurii energetice din Rusia Într-un episod separat menționat în articol, președintele Volodîmîr Zelenski a confirmat că drone ucrainene au lovit o rafinărie din regiunea Iaroslavl, în noaptea de joi spre vineri. Ținta probabilă ar fi fost rafinăria Slavneft-YANOS , descrisă ca a șasea ca mărime din Rusia, cu o capacitate anuală de circa 15 milioane de tone de petrol, după un alt atac asupra aceluiași obiectiv, marți. Publicația nu oferă o evaluare independentă a pagubelor și nici reacții din partea Rusiei în materialul citat. [...]

Ucraina își consolidează pozițiile pe front după ce a recuperat circa 590 km² de teritoriu de la începutul lui 2026 , iar Kievul mizează tot mai mult pe lovituri la distanță împotriva infrastructurii petroliere ruse pentru a crește costurile războiului și presiunea pentru negocieri, potrivit Kyiv Post . Președintele Volodîmîr Zelenski a spus, în discursul său de seară, că „pozițiile ucrainene sunt mai puternice acum decât în anii precedenți” și că eliberarea celor aproximativ 590 km² a readus teritoriul „sub control”. În paralel, el a susținut că Ucraina „crește ritmul” de distrugere a efectivelor ruse, iar această dinamică, împreună cu sancțiunile, ar împinge Moscova spre diplomație. Lovituri la distanță asupra rafinăriilor, ca instrument de presiune Zelenski a indicat că Ucraina continuă atacurile asupra infrastructurii militare și energetice a Rusiei, cu accent pe capacitățile de rafinare și export de petrol. El a menționat o lovitură asupra rafinăriei din Iaroslavl , la aproximativ 700 km de granița Ucrainei, prezentând aceste operațiuni drept o formă de „sancțiuni” aplicate prin mijloace militare. În logica economică a conflictului, astfel de atacuri vizează reducerea veniturilor și a capacității logistice a Rusiei, într-un moment în care Kievul încearcă să combine presiunea de pe câmpul de luptă cu cea diplomatică. Diplomație și coordonare cu partenerii Președintele ucrainean a mai spus că Ucraina și partenerii săi internaționali se concentrează pe intensificarea eforturilor diplomatice și că Kievul așteaptă un răspuns din partea SUA privind posibile formate și calendare pentru viitoare negocieri. Totodată, Zelenski a afirmat că serviciile de informații ucrainene monitorizează planurile militare și politice ale Rusiei și transmit informații relevante partenerilor. Pierderi rusești raportate: cifre diferite, surse diferite În același context, Zelenski a declarat că pierderile de trupe ale Rusiei de la începutul lui 2026 au depășit 145.000 de militari. După o informare primită de la comandantul-șef al forțelor armate ucrainene, Oleksandr Sîrski, el a indicat că aproape 86.000 de militari ruși ar fi fost uciși, cel puțin 59.000 grav răniți, iar peste 800 ar fi fost capturați. Separat, Statul Major General al Ucrainei a estimat pierderile totale ale Rusiei de la începutul invaziei la scară largă la aproximativ 1.353.860 de militari, la data de 22 mai, inclusiv 880 de victime în ziua precedentă. În paralel, o investigație comună a BBC Russian Service și Mediazona a identificat 217.808 decese militare ruse confirmate până la 9 mai. Ce urmează Mesajul transmis de Zelenski sugerează o dublă direcție: menținerea inițiativei pe front prin consolidarea pozițiilor și extinderea loviturilor la distanță asupra infrastructurii petroliere ruse, în timp ce Kievul încearcă să avanseze discuțiile despre un cadru de negocieri, în coordonare cu partenerii occidentali. [...]