Știri
Știri din categoria Externe
Rusia nu a obținut la Beijing acordul energetic de care are nevoie, iar lipsa unui rezultat concret pe exporturile de petrol și gaze către China a fost urmată de un gest neobișnuit al lui Vladimir Putin: anularea conferinței de presă de la finalul vizitei, potrivit Stirile Pro TV.
Miza principală a Moscovei a fost creșterea exporturilor de petrol și gaze către China, însă vizita s-a încheiat fără un acord în acest sens. Publicația notează că anularea conferinței de presă – pe care Putin o susține, de regulă, după deplasări externe – sugerează frustrare și lipsă de rezultate „tangibile”.
În contextul sancțiunilor occidentale după declanșarea războiului din Ucraina, Kremlinul și-a reorientat exporturile de materii prime, iar China a devenit o destinație-cheie. Conform articolului, Rusia și-a dublat exporturile de materii prime către Beijing după 2022, în timp ce China a rămas principalul furnizor de tehnologie pentru Moscova, pe fondul restricțiilor impuse de Occident.
Pe aceeași linie, importanța Chinei și a Indiei ca piețe pentru exporturile energetice rusești a crescut după suspendarea importurilor europene.
Deși Putin și Xi Jinping au prezidat semnarea a peste 20 de acorduri și au semnat o declarație comună cu poziții politice (inclusiv apel la dialog în Iran și condamnarea atacurilor SUA și ale Israelului), Rusia nu a obținut ceea ce urmărea în energie.
Potrivit materialului, nu există un acord privind:
Putin a insistat că Rusia este dispusă să garanteze „o aprovizionare sigură și neîntreruptă” de hidrocarburi și cărbune, în condițiile în care o blocadă asupra Strâmtorii Ormuz a afectat o parte din importurile chineze de gaze lichefiate.
Pe plan politic, Rusia a reiterat sprijinul pentru principiul „unei singure Chine” și reunificarea cu Taiwanul, iar China a răspuns susținând „eliminarea rădăcinilor” conflictului din Ucraina, menționând extinderea NATO și apropierea Alianței de granița rusă, conform articolului.
Kremlinul a recunoscut, de asemenea, că Moscova și Beijingul au discutat despre cum să coopereze mai bine cu Casa Albă, în contextul vizitei recente în China a președintelui american Donald Trump. Putin este așteptat din nou în China în noiembrie, la summitul APEC, unde ar putea avea loc o întâlnire cu Donald Trump, mai notează sursa.
Recomandate
Rusia susține că a doborât peste 500 de drone ucrainene într-o singură noapte, un nivel care indică o presiune operațională tot mai mare asupra apărării aeriene și a infrastructurii energetice , potrivit Economica , care citează Agerpres . Atacurile cu drone au avut loc în contextul în care bombardamentele rusești s-au soldat luni cu cel puțin zece morți în regiunea Kiev, unde jurnaliști AFP au relatat zeci de explozii, conform Agerpres. Zonele vizate și bilanțuri locale raportate Potrivit autorităților locale citate, atacurile ucrainene au vizat în special: regiunea Moscova, unde 11 drone care se îndreptau spre capitala rusă ar fi fost doborâte; regiunea Leningrad (nord-vest), unde ar fi fost doborâte 56 de drone; regiunea Iaroslavl (la 300 km nord-est de Moscova), unde guvernatorul Mihail Ievraiev a vorbit pe Telegram despre un „atac masiv”, în care peste 70 de drone ar fi fost doborâte și două persoane au fost rănite; Peninsula Crimeea, anexată ilegal de Rusia în 2014, unde ar fi fost doborâte drone ucrainene. Impactul asupra infrastructurii energetice În Crimeea, Sevastopol , oraș la Marea Neagră, a rămas fără electricitate „din cauza unui atac” ucrainean asupra infrastructurilor energetice din apropiere, potrivit guvernatorului local instalat de ocupantul rus, Mihail Razvoiadiev. În articol se arată că Ucraina lansează cu regularitate drone asupra Rusiei, vizând în principal infrastructurile energetice care permit Moscovei să își finanțeze efortul de război, în timp ce Rusia lovește zilnic Ucraina de la declanșarea invaziei la scară largă, în februarie 2022. Negocierile mediate de americani pentru încetarea conflictului sunt, deocamdată, în impas, mai notează aceeași sursă. [...]
Atacul rusesc asupra Kievului a evidențiat o vulnerabilitate critică a apărării aeriene ucrainene , după ce toate rachetele balistice lansate au lovit țintele, într-un context de deficit global de interceptoare Patriot, potrivit NPR . În urma loviturilor, autoritățile au raportat cel puțin 12 morți și încă 60 de răniți. Rusia a lansat în noaptea de duminică spre luni valuri de drone și rachete asupra capitalei Ucrainei, iar forțele aeriene ucrainene au precizat că au fost folosite 351 de drone și 68 de rachete, ținta principală fiind Kievul. Conform aceleiași surse, toate cele 29 de rachete balistice au ajuns la ținte. Deficitul de interceptoare Patriot devine miza imediată Faptul că rachetele balistice nu au fost interceptate întărește, în evaluarea autorităților ucrainene, nevoia de interceptoare Patriot (muniția sistemelor americane de apărare antiaeriană folosite pentru doborârea rachetelor balistice). NPR notează că președintele Volodîmîr Zelenski ar urma să reia acest mesaj la summitul NATO de săptămâna aceasta, la Ankara, în Turcia. Purtătorul de cuvânt al forțelor aeriene, Iurii Ihnat, a spus la televiziunea națională că există „un deficit serios” de rachete interceptoare „acum, în Ucraina și în lume”, iar rușii profită de această situație. Într-o postare pe X, Zelenski a afirmat că Ucraina s-a descurcat mai bine împotriva dronelor și rachetelor de croazieră, dar nu și împotriva rachetelor balistice, pe fondul insuficienței interceptoarelor. El a cerut partenerilor din SUA și Europa „decizii puternice” pentru întărirea apărării aeriene și protejarea civililor. Ținte civile și reacții: „clădiri rezidențiale” Șeful Administrației Militare a Kievului, Tymur Tkachenko, a declarat pe Telegram că au fost lovite clădiri rezidențiale. Un imobil din districtul Podilskîi s-a prăbușit parțial, iar în districtul Darnîția mai multe clădiri au fost avariate, existând temeri că oameni au rămas prinși sub dărâmături. „Acestea sunt clădiri rezidențiale. Locuri unde oamenii dormeau și își trăiau viața obișnuită”, a spus Tymur Tkachenko. Context: escaladare și presiune pe lanțul de aprovizionare Atacul a avut loc la câteva zile după un alt bombardament rusesc asupra Kievului, care a ucis 31 de persoane, cel mai sângeros pentru capitală în acest an, potrivit NPR . Ministerul rus al Apărării a susținut că actualul bombardament a vizat fabrici de armament din Kiev și infrastructură de reparații pentru apărarea aeriană, precum și infrastructură energetică; afirmațiile nu au putut fi verificate independent. NPR mai arată că războiul din Orientul Mijlociu a tensionat oferta globală de interceptoare Patriot, produse în număr limitat, iar acest deficit se resimte „cel mai mult” în Ucraina. În paralel, Rusia își adaptează tactica pentru a exploata aceste breșe, în timp ce Ucraina încearcă să obțină sprijin suplimentar la nivel NATO. [...]
Zelenski cere aliaților să trimită rapid interceptoare Patriot din stocuri, susținând că deficitul actual lasă Ucraina vulnerabilă la rachetele balistice și permite Rusiei să provoace pierderi civile mari la Kiev, potrivit Kyiv Post . Într-un mesaj publicat pe Telegram luni, 6 iulie, președintele ucrainean a spus că Rusia a lansat peste noapte un atac de amploare asupra Kievului și a zonei din jur, cu 68 de rachete și 351 de drone. Bilanțul indicat de Zelenski: cel puțin 14 morți (11 în Kiev și trei în regiunea Kiev) și aproximativ 76 de răniți (circa 60 în capitală și 16 în regiune). Miza: apărarea antiaeriană împotriva rachetelor balistice Zelenski a afirmat că apărarea aeriană ucraineană a avut rezultate bune în doborârea dronelor și a rachetelor de croazieră, dar nu a reușit să intercepteze toate rachetele balistice din cauza lipsei de interceptoare Patriot (muniția folosită de sistemele antiaeriene Patriot). „Militarii noștri au arătat rezultate bune în doborârea dronelor și a rachetelor de croazieră astăzi, dar, din păcate, nu și a rachetelor balistice rusești. Motivul este aprovizionarea insuficientă cu rachete interceptoare.” În același mesaj, liderul ucrainean a susținut că, atâta timp cât rachetele Patriot „rămân în depozitele aliaților”, Rusia va continua să lovească zone rezidențiale, adăugând că SUA și Europa ar avea capacitatea de a opri aceste atacuri. Presiune înaintea summitului NATO Zelenski a cerut adoptarea unor „decizii puternice” privind întărirea apărării aeriene a Ucrainei la summitul NATO care urmează să aibă loc la Ankara, conform aceleiași surse. Operațiuni de salvare și amploarea pagubelor După atac, autoritățile au continuat operațiunile de intervenție pe parcursul zilei. La Kiev, echipele de urgență au salvat 64 de persoane, inclusiv doi copii, din clădiri avariate, iar pagube au fost raportate în peste 10 locații din oraș, inclusiv la imobile rezidențiale. În regiunea Kiev, Zelenski a menționat un incendiu în desfășurare la locul unei lovituri cu rachetă în suburbia Vișneve, unde se făceau evacuări din locuințele din apropiere. În total, peste 400 de salvatori și polițiști au fost implicați în intervenție. Context: atacuri aeriene combinate tot mai mari Kyiv Post notează că Rusia a extins în ultimele luni amploarea atacurilor aeriene combinate, folosind tot mai des rachete balistice împreună cu sute de drone într-un singur atac nocturn. Oficialii ucraineni avertizează că, deși Ucraina și-a îmbunătățit capacitatea de a intercepta drone și rachete de croazieră, sisteme Patriot suplimentare și interceptoare rămân esențiale pentru apărarea orașelor împotriva rachetelor balistice. [...]
Valul de căldură împinge UE spre importuri mai mari de aer condiționat din China , exact în momentul în care Bruxelles încearcă să reducă deficitul comercial record cu Beijingul, potrivit HotNews . Creșterea bruscă a cererii scoate în evidență cât de greu este pentru Uniune să-și diminueze dependența de produse chinezești, mai ales în segmente unde producția europeană este slabă. UE și China au publicat luni o declarație comună prin care își propun să „reechilibreze” relațiile comerciale și să abordeze dispute legate de accesul pe piață, controale la export și proprietate intelectuală. Comisarul european pentru Comerț, Maros Sefcovic , a spus că părțile și-au fixat termen până în octombrie pentru „rezultate concrete” și vor crea un grup de lucru care să monitorizeze fluxurile comerciale. Beijingul a dat asigurări că restricțiile la export pentru pământurile rare și magneții permanenți nu vor afecta lanțurile europene de aprovizionare. „Exporturile Chinei către Uniunea Europeană continuă să crească, în timp ce cota noastră de piaţă din China continuă să scadă. Această evoluţie nu este sustenabilă”, a declarat Sefcovic. Deficitul comercial rămâne mare, iar cererea de aparate crește rapid Deficitul comercial al UE cu China a crescut anul trecut cu 15%, până la 360 de miliarde de euro, iar în primul trimestru din 2026 a ajuns la 98 de miliarde de euro, cel mai ridicat nivel din 2022. Echipamentele electrice și utilajele sunt printre cele mai importate produse. În paralel, temperaturile de peste 40°C au accelerat achizițiile de aparate de aer condiționat, o piață dominată aproape integral de producători asiatici. Agenția Internațională pentru Energie estimează că doar aproximativ 20% dintre locuințele europene au aer condiționat, față de aproape 90% în Statele Unite, ceea ce indică un potențial de creștere semnificativ pentru furnizorii din Asia. Producătorii chinezi domină piața și își adaptează produsele la regulile europene Conform Euromonitor International, niciuna dintre cele mai bine vândute cinci mărci de aparate de aer condiționat din Europa nu aparține unei companii din UE. Primele trei poziții sunt ocupate de Haier, Gree și Midea, care controlează împreună aproximativ 32% din piața europeană; urmează Beko (Turcia) și Daikin (Japonia). Midea a anunțat că comenzile pentru modelul PortaSplit, proiectat pentru piața europeană, au depășit 200.000 de unități în acest an, dublu față de ritmul din 2025. În Germania, un site care urmărește stocurile în timp real a devenit viral după ce a indicat epuizarea majorității produselor. Modelul PortaSplit este prezentat ca exemplu de adaptare la constrângerile locale: unitatea exterioară poate fi montată fără găurirea fațadei și este clasificată drept mobilier, nu instalație fixă, ceea ce o ajută să respecte reguli stricte în orașe precum Paris. Totodată, cantitatea de agent frigorific este menținută sub limita impusă de legislația franceză. Presiune pentru măsuri mai dure, dar cu risc de escaladare Analiștii citați în material avertizează că situația evidențiază slăbiciunea industrială a Europei în domenii tehnologice importante. „Jumătate din importurile europene din China sunt produse tehnologice, de la automobile până la echipamente industriale sofisticate. Este o inversare a tendinţei din ultimele decenii şi reprezintă un motiv de îngrijorare pentru industria europeană”, a declarat Denis Depoux, director global la Roland Berger. Economista Alicia García Herrero (Natixis) consideră că progresele din negocieri sunt limitate și că Beijingul nu și-a asumat angajamente reale privind reducerea dezechilibrului comercial sau mecanisme de implementare. Comisia Europeană a transmis că „status quo-ul nu mai este o opțiune” și a început să aplice măsuri mai ferme, inclusiv restricționarea finanțării proiectelor solare care folosesc componente fabricate în China și eliminarea scutirilor fiscale pentru coletele de mică valoare utilizate de platforme precum Temu și Shein. În același timp, Bruxelles încearcă să păstreze un echilibru între protejarea industriei europene și accesul consumatorilor la produse mai ieftine, evitând declanșarea unui război comercial de amploare cu Beijingul. [...]
Kievul cere accelerarea livrărilor de apărare antiaeriană, pe fondul unui deficit de interceptoare , după un nou atac rusesc soldat cu 11 morți, iar miza imediată se mută pe deciziile politice și logistice pe care aliații le pot lua la summitul NATO de la Ankara , relatează HotNews . Volodimir Zelenski a cerut NATO „decizii ferme” la reuniunea din această săptămână, argumentând că Ucraina reușește să intercepteze drone și rachete de croazieră, dar are dificultăți în fața rachetelor balistice din cauza „stocului insuficient de rachete de interceptare”. Într-un mesaj publicat pe X, președintele ucrainean a legat direct protecția populației de întărirea apărării aeriene. Potrivit forțelor aeriene ucrainene, Rusia a lansat în noaptea de duminică spre luni 68 de rachete și 351 de drone asupra Ucrainei, iar sistemele de apărare aeriană au doborât sau neutralizat 37 de rachete și 326 de drone. În acest context, Zelenski a insistat că sprijinul aliat trebuie să se traducă în livrări concrete de armament pentru a susține rezistența la atacuri. „Atâta timp cât rachetele Patriot rămân în stocurile aliaților noștri, Rusia nu face decât să fie încurajată să continue să «distrugă» clădiri rezidențiale. Statele Unite și Europa au suficientă putere pentru a pune capăt acestei terori.” Reacția UE: bani pentru drone și un nou pachet de sancțiuni Președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen , a susținut public apelul pentru înzestrare și a transmis că UE va continua să crească presiunea asupra Rusiei. Ea a anunțat că săptămâna trecută a fost acordată prima tranșă de 4 miliarde de euro dintr-un împrumut de 90 de miliarde de euro, destinat consolidării apărării Ucrainei cu tehnologie avansată de drone, și că „urmează și alte tranșe în curând”. Totodată, von der Leyen a precizat că se lucrează la finalizarea acordului privind al 21-lea pachet de sancțiuni „în zilele următoare”. Ce urmează la Ankara Summitul NATO are loc pe 7-8 iulie, la Ankara. În marja reuniunii, Zelenski și Donald Trump sunt așteptați să aibă o discuție bilaterală, într-un moment în care Kievul încearcă să transforme sprijinul politic în decizii operaționale rapide privind apărarea antiaeriană. [...]
Valul de arestări și restricțiile pentru presă din Turcia pun presiune politică pe Summitul NATO de la Ankara , după ce secretarul general al alianței, Mark Rutte, a fost întrebat public despre măsurile luate de autoritățile turce împotriva disidenților, relatează HotNews , citând Reuters. Summitul NATO, la care sunt așteptați liderii celor 32 de state aliate și oficiali din țări partenere, este programat marți și miercuri, la Ankara. Înaintea reuniunii, autoritățile turce au intensificat acțiunile împotriva protestatarilor și a unor grupuri de opoziție. Duminică, peste 100 de persoane au fost reținute după marșuri organizate de partide și grupuri de stânga, iar alte 103 persoane au fost arestate în cadrul unor operațiuni antitero la Ankara. Întrebat despre rețineri și arestări – care, potrivit relatării, i-au vizat inclusiv pe unii jurnaliști și pe comediantul Deniz Göktaș – Mark Rutte a spus că dreptul de a protesta și libertatea presei sunt esențiale într-o democrație și că democrația „înseamnă mai mult decât organizarea de alegeri”. „Și, bineînțeles, democrația înseamnă ca oamenii să organizeze demonstrații dacă doresc acest lucru. Deci este mult mai mult decât alegeri libere, iar când vine vorba de mass-media”, a declarat secretarul general al NATO. Presiune pe accesul presei la summit Declarația lui Rutte vine în contextul în care mai multor jurnaliști turci independenți le-a fost refuzată acreditarea pentru summit, iar șeful NATO a insistat că pentru alianță este important ca presa să poată participa personal la evenimente majore. Autoritățile turce susțin că operațiunile vizează „activitățile militante” și nu au legătură cu summitul. De ce contează pentru NATO Potrivit relatării, în ultimii ani țările occidentale – aliate ale Ankarei – au evitat să insiste pe acuzațiile privind drepturile omului în Turcia. Critici ai regimului condus de Recep Tayyip Erdogan afirmă că această atitudine a slăbit opoziția și a trecut cu vederea principii pe care NATO le invocă drept fundament, precum democrația și statul de drept. Context suplimentar despre reuniune: HotNews . [...]
