Știri
Știri din categoria Externe
Atacurile rusești asupra aeroporturilor din Kiev și Borispil ridică riscul operațional pentru zboruri și vizite oficiale, într-un moment în care se discută posibilitatea ca o delegație americană să ajungă în Ucraina pe cale aeriană, potrivit Mediafax.
Președintele ucrainean Volodimir Zelenski a spus sâmbătă că Rusia a vizat „în mod deliberat” aeroporturile din Kiev și Borispil în atacurile din noaptea precedentă, „pentru prima dată după mult timp”, sugerând o legătură directă cu discuțiile despre o eventuală aterizare a unor oficiali americani pe aceste aeroporturi.
„Este evident că aceste atacuri ale Rusiei asupra aeroporturilor sunt o reacție la discutarea și pregătirea posibilității ca partea americană să folosească un avion pentru a veni în Ucraina și să aterizeze pe aeroportul Kiev sau pe aeroportul Borispil.”
Zelenski a afirmat că Ucraina „a consemnat această acțiune” și că săptămâna viitoare va ajusta „în mod corespunzător” operațiunea privind spațiul aerian al Rusiei, pe care îl descrie ca devenit periculos din cauza dronelor și rachetelor. În mesajul său, liderul ucrainean a insistat că, din partea Ucrainei, „nu există și nu va exista nicio amenințare la adresa diplomației” și că țara rămâne interesată de apropierea păcii.
În același mesaj, Zelenski a declarat că un atac rusesc asupra unei întreprinderi civile din Kamianske (regiunea Dnipropetrovsk) a ucis patru persoane și a rănit alte cinci. Totodată, el a spus că locuințe au fost avariate în regiunile Herson și Harkov și în orașul Borispil, iar în Sumî și Nikolaev dronele au lovit centre comerciale.
Zelenski a mai afirmat că au fost stabilite date preliminare pentru vizita emisarilor americani Steve Witkoff și Jared Kushner la Moscova și Kiev. Donald Trump a confirmat vizita, spunând că cei doi merg cu o propunere pentru încheierea războiului și că există „o șansă bună” ca negocierile să ducă la un rezultat.
Recomandate
SUA au reluat avertismentele timpurii către Ucraina privind rachetele rusești , un flux de informații pe care președintele Volodimir Zelenski spune că îl consideră esențial pentru protecția civililor și care fusese suspendat temporar, potrivit Mediafax . Zelenski a afirmat că Ucraina primește din nou notificări prealabile despre rachete balistice care se apropie, după ce atacuri recente ar fi avut loc fără avertizare, „lăsând civilii vulnerabili”. Declarațiile au fost făcute marți, după o întâlnire în Norvegia cu trimisul american Steve Witkoff , iar informația este atribuită de Mediafax publicației The Guardian. „Acum funcționează. Este minunat”, a spus Zelenski, adăugând că mișcarea SUA ar salva vieți. Context: tensiuni SUA–Ucraina și discuții despre negocieri În același context diplomatic, Witkoff urmează să se întâlnească miercuri cu președintele rus Vladimir Putin, după discuții descrise drept „constructive” de un oficial american citat de Reuters. Potrivit aceleiași surse, emisarul american ar urmări „crearea unei căi” către negocieri trilaterale directe și negocieri multilaterale mai ample. Mediafax notează că discuțiile de la Oslo au avut loc pe fondul unei crize în relațiile dintre SUA și Ucraina, în care Donald Trump l-a criticat public pe Zelenski și a sugerat că acesta ar fi un obstacol în calea unui acord de pace. Impact operațional: de la protecția civililor la capacitatea de luptă Zelenski a legat reluarea avertismentelor de reducerea riscului pentru populație, explicând că notificările permit oamenilor să știe când se apropie rachete balistice. Separat, el a spus că a discutat și despre restricțiile impuse săptămâna trecută de secretarul de stat Marco Rubio asupra Starshield , versiunea de nivel militar a serviciului de internet prin satelit al lui Elon Musk. Potrivit declarațiilor sale, încetinirea activității ar fi afectat capacitatea Ucrainei de a lansa atacuri cu drone de rază medie asupra pozițiilor rusești de pe front. Zelenski a respins ideea că Ucraina „pierde războiul”, dar a admis pierderi umane cauzate de atacurile rusești și de trecerea timpului, conform relatării Mediafax. [...]
Suspendarea zborurilor pe toate cele patru aeroporturi din zona Moscovei arată că riscul operațional pentru aviația civilă din Rusia crește pe fondul atacurilor cu drone atribuite Ucrainei, potrivit Kyiv Post . Autoritatea rusă de aviație civilă, Rosaviația , a anunțat pe 23 octombrie oprirea temporară a sosirilor și plecărilor pe aeroporturile Șeremetievo, Domodedovo, Vnukovo și Jukovski. La Șeremetievo a fost emisă alertă aeriană, iar pasagerii au fost direcționați către zone sigure și adăposturi. La Vnukovo, administrația aeroportului a avertizat că sunt posibile așteptări prelungite, inclusiv la bordul aeronavelor, precizând că restricțiile au fost impuse din motive de siguranță. Domodedovo a transmis că își ajustează programul de zbor din cauza restricțiilor temporare. Primarul Moscovei, Serghei Sobianin , a declarat că apărarea antiaeriană a interceptat cel puțin 11 drone care se apropiau de oraș, pe parcursul mai multor ore. Comunicatele aeroporturilor nu au indicat un calendar pentru reluarea operațiunilor normale. De ce contează: efecte directe asupra operațiunilor și planificării companiilor aeriene Închiderea simultană a celor patru aeroporturi din zona metropolitană a Moscovei indică un nivel de perturbare care poate afecta lanțul operațional al transportului aerian: rotația aeronavelor, conexiunile, programarea echipajelor și gestionarea pasagerilor în aeroporturi. În context, publicația notează că președintele ucrainean Volodîmîr Zelenski avertizase anterior că operațiunile cu drone vor afecta tot mai mult spațiul aerian al Rusiei. Pe 1 septembrie, Zelenski a cerut companiilor aeriene care operează deasupra Rusiei să țină cont de riscurile în creștere și a susținut că autoritățile ruse nu comunică adecvat riscurile pentru aviația civilă. Context regional: spații aeriene închise și restricții extinse Kyiv Post citează un raport „Conflict Zone and Risk Database” al Safe Airspace, potrivit căruia spațiul aerian al Ucrainei rămâne închis aviației civile din februarie 2022. Totodată, Rusia, Belarus și Moldova au închis părți din spațiul aerian, în special în apropierea granițelor cu Ucraina. Mai multe state – inclusiv SUA, Marea Britanie, Canada, Franța și Italia – au impus interdicții totale de zbor prin spațiul aerian ucrainean, invocând riscul activităților militare și riscuri de atacuri cibernetice care pot pune în pericol neintenționat civilii. Președintele rus Vladimir Putin a condamnat declarațiile lui Zelenski, calificându-le drept o amenințare cu terorism și avertizând că Moscova va răspunde dacă apar tragedii în aviație. [...]
Chișinăul escaladează disputa diplomatică cu Moscova după prăbușirea unei drone cu explozibil pe teritoriul Republicii Moldova, prin decizia de a declara persona non grata un angajat al Ambasadei Rusiei, relatează Agerpres . Rusia a anunțat că va răspunde „ferm” și susține că originea rusă a dronei nu a fost dovedită. Potrivit Ministerului Afacerilor Externe de la Chișinău, incidentul este considerat o încălcare gravă a suveranității și securității țării și o amenințare directă la adresa cetățenilor. Drona s-a prăbușit vineri în apropierea unor locuințe, în raionul Telenești . Președinta Maia Sandu a declarat că drona de atac, de tip rusesc „Gheran”, a încălcat spațiul aerian al Republicii Moldova și a căzut în apropierea unor locuințe și a unei instalații energetice, conform MOLDPRES. Reacția Moscovei și riscul de măsuri reciproce Purtătoarea de cuvânt a Ministerului rus de Externe, Maria Zaharova , a respins acuzațiile, pe care le-a numit un „pretext nefondat”, și a afirmat că originea rusă a dronei nu a fost demonstrată. Ea a acuzat autoritățile de la Chișinău de o politică „antirusă” și a avertizat că expulzarea nu va rămâne fără răspuns, potrivit France Presse. Context: încălcări repetate ale spațiului aerian Ministerul Apărării de la Chișinău a anunțat că, în perioada 16–23 octombrie, au fost înregistrate două încălcări ale spațiului aerian național. Autoritățile le cer cetățenilor să sune la 112 dacă observă drone sau fragmente suspecte și să nu atingă ori să deplaseze astfel de obiecte. [...]
Restricțiile Starlink și Starshield care afectează operațiunile cu drone ale Ucrainei sunt încă în vigoare , în pofida unor afirmații anterioare ale președintelui american Donald Trump că serviciul ar fi fost „restabilit”, potrivit Kyiv Post . Președintele Volodîmîr Zelenski a spus, totodată, că livrările convenite de rachete interceptoare din SUA întârzie în continuare, ceea ce pune presiune suplimentară pe apărarea Ucrainei înainte de iarnă. Zelenski a făcut declarațiile într-un discurs susținut vineri, 23 octombrie, la Hudson Institute , iar fragmente au fost publicate și pe Telegram, conform publicației. În același interval, Trump a afirmat că nu știe cine a ordonat limitările Starlink pentru Ucraina și că a auzit că „problema e rezolvată”. Dispută nerezolvată privind controlul asupra limitărilor Potrivit articolului, disputa privind accesul Ucrainei la serviciile prin satelit durează din 13-14 octombrie, când parametrii de funcționare ai Starlink în Ucraina au fost modificați. De atunci, Casa Albă și Elon Musk au negat fiecare responsabilitatea, indicând spre cealaltă parte. În relatarea Kyiv Post apar poziții divergente privind cine controlează efectiv serviciile: Musk ar fi susținut că Starshield este controlat de armata SUA, inclusiv de Trump; secretarul de stat Marco Rubio a insistat că SpaceX, ca firmă privată, ia deciziile operaționale pentru Starlink. În acest context, Zelenski a spus că, deși linia frontului „rezistă”, restricțiile fac luptele mai dificile, pe fondul atacurilor rusești aproape zilnice. Miza operațională: drone și apărare antirachetă înainte de iarnă Zelenski a avertizat că limitările Starlink și Starshield perturbă operațiunile cu drone. În paralel, el a afirmat că livrările convenite de rachete interceptoare – folosite pentru descurajarea rachetelor balistice rusești – sunt în continuare întârziate. Publicația nu precizează ce tipuri de interceptoare sunt vizate și nici calendarul exact al livrărilor, dincolo de faptul că întârzierile persistă. Kievul vizează discuții trilaterale în prima jumătate a lui noiembrie Pe plan diplomatic, Zelenski a spus că sunt în continuare așteptate întâlniri trilaterale cu Rusia și SUA în prima jumătate a lunii noiembrie, după discuții cu emisarul american Steve Witkoff și cu Jared Kushner despre întâlniri recente ale acestora la Oslo și Sankt Petersburg. „Suntem gata să ne întâlnim în orice zi, chiar și mâine. Dar totul depinde de ruși”, a spus Zelenski, potrivit Kyiv Post. Zelenski a mai afirmat că o întâlnire trilaterală a fost pe agendă și în octombrie, dar nu a avut loc după ce Moscova ar fi invocat „încă un motiv” pentru a evita întâlnirea. În același timp, el a susținut că progresul este improbabil fără implicarea directă a Washingtonului și presiune asupra Kremlinului, iar obiectivul Ucrainei rămâne trecerea de la negocieri tehnice la o întâlnire la nivel de lideri. În oglindă, Kremlinul a respins un armistițiu energetic cu Kievul, argumentând că își dorește un acord de pace mai amplu. Purtătorul de cuvânt Dmitri Peskov a declarat pe 21 octombrie că o soluționare completă a războiului ar fi imposibilă fără participarea oficialilor ucraineni, ceea ce Kyiv Post notează ca o schimbare față de poziții anterioare. Separat, Vladimir Putin ar fi propus, potrivit relatării, un summit trilateral cu omologii săi din SUA și China pentru a discuta un aranjament în Ucraina, fără participarea Kievului. [...]
Administrațiile SUA au intervenit repetat în funcționarea Starlink, ceea ce arată cât de mult depind decizii de politică externă și securitate de o companie privată , potrivit Mediafax , care citează Reuters. Solicitările au vizat atât activarea serviciului în țări precum Iran și Ucraina, cât și dezactivarea unor terminale despre care serviciile de informații suspectau că ar fi ajuns la grupări susținute de Iran. În mandatul lui Joe Biden, patru foști oficiali au spus că Washingtonul a cerut activarea Starlink în Iran, pentru a facilita comunicațiile în timpul protestelor, și în Ucraina, pentru a sprijini armata. În paralel, administrația a cerut SpaceX să identifice și să dezactiveze terminale suspectate că ar fi fost folosite de Hezbollah în Liban și de rebelii houthi în Yemen; cel puțin o parte dintre acestea au fost oprite, potrivit a doi foști oficiali citați de Reuters. Dependența de SpaceX, problemă de politică externă și securitate Solicitările adresate lui Elon Musk scot în evidență relația strânsă dintre guvernul american și SpaceX, compania care operează sistemul de comunicații prin satelit folosit de armata SUA și de aliații săi. Reuters notează că această dependență de o companie privată pentru atingerea unor obiective de politică externă ridică întrebări despre influența pe care o poate avea un singur actor asupra unor decizii cu implicații geopolitice și militare. Controversa s-a amplificat după restricțiile recente privind utilizarea sistemelor SpaceX de către Ucraina. În acest context, oficiali europeni și-au exprimat îngrijorarea, iar unii au susținut că Europa ar trebui să-și dezvolte propriile capacități de comunicații militare prin satelit, în condițiile în care nu ar exista, pe termen scurt, o alternativă viabilă la serviciile companiei americane. Ucraina: limitări la Starshield și efecte operaționale Președintele ucrainean Volodimir Zelenski a declarat săptămâna trecută că accesul Ucrainei la Starshield (versiunea militară a Starlink) a fost limitat intenționat, afectând performanța dronelor militare ucrainene, și că viteza serviciului Starlink a fost redusă. Ucraina folosește Starlink pentru comunicații militare și pentru anumite activități de apărare împotriva atacurilor cu rachete rusești, iar receptoarele Starshield – proiectate să reziste bruiajului radio – sunt utilizate inclusiv pe drone și în misiuni în spatele liniilor rusești. Reuters a relatat anterior că ordinul de limitare a serviciului Starshield ar fi venit din interiorul Casei Albe. Administrația Trump a recunoscut reducerea performanței serviciului, fără să confirme dacă a ordonat măsura. Casa Albă a trimis Reuters la declarațiile lui Donald Trump, care a spus că nu a discutat cu Musk despre problemele de acces ale Ucrainei și că: „dacă există o problemă, o voi rezolva” Halyna Yusypiuk, purtătoarea de cuvânt a ambasadei Ucrainei la Washington, a declarat că prioritatea Kievului este restabilirea serviciului la viteza normală, subliniind că: „viețile oamenilor noștri depind de acest lucru” SpaceX nu a răspuns solicitărilor Reuters de a comenta, însă Musk a susținut, într-o postare pe rețelele sociale, că sistemele Starshield sunt deținute și controlate de guvernul SUA, iar eventualele restricții privind viteza sau utilizarea sunt decise de armata americană și, în ultimă instanță, de președintele Statelor Unite. Iran: activări discutate în două administrații, confirmări limitate Potrivit Reuters, administrația Trump a discutat cu Musk și cu reprezentanții SpaceX despre activarea Starlink în Iran după atacurile americano-israeliene din iunie 2025 și februarie 2026, în speranța că accesul la internet ar putea ajuta protestatarii antiguvernamentali. Sursele citate au vorbit sub protecția anonimatului, iar Reuters precizează că aceste solicitări anterioare sunt dezvăluite pentru prima dată. În cazul administrației Biden, Reuters arată că activarea Starlink în Iran a fost cerută în timpul protestelor din septembrie 2022, declanșate după moartea Mahsei Amini. Un fost oficial a spus că terminale Starlink au fost transportate în Iran cu ajutorul administrației americane, fără a preciza numărul. Nici administrația Trump, nici SpaceX nu au confirmat public activarea terminalelor. The Wall Street Journal a relatat în februarie că guvernul american ar fi trimis mii de terminale Starlink în Iran, iar delegația iraniană la ONU nu a răspuns solicitării Reuters de a comenta. [...]
Apropierea lui Trump de Putin riscă să schimbe parametrii negocierilor de pace și să împingă Ucraina spre concesii care ar lăsa țara vulnerabilă la o nouă agresiune, pe fondul unor semnale că Washingtonul discută inclusiv stimulente economice pentru Moscova, potrivit Adevărul , care citează o relatare Euronews . Schimbarea de ton a președintelui american a alimentat îngrijorarea în capitalele europene: Trump s-a apropiat de Vladimir Putin, a încheiat un acord privind motorina rusească și a făcut demersuri pentru relaxarea unor sancțiuni impuse Rusiei. În paralel, criticile la adresa președintelui ucrainean Volodimir Zelenski s-au intensificat. În acest context, Kremlinul a propus proiecte economice comune și ideea unui summit trilateral Putin–Trump–Xi Jinping, pe care Trump a spus că o susține. O astfel de întâlnire ar putea întări poziția internațională a liderului rus, într-un moment în care Moscova urmărește recunoașterea statutului de „mare putere”, notează materialul. Presiune asupra Kievului și riscuri operaționale pe frontul apărării Temerile Ucrainei sunt amplificate de restricții recente privind accesul la comunicațiile prin satelit Starlink și de întârzieri neexplicate în livrarea armamentului produs în SUA. În plus, Ucraina a acuzat Washingtonul că a întârziat livrările de interceptoare Patriot finanțate de aliați europeni, că a întrerupt schimbul de informații despre rachetele balistice rusești și că a restricționat accesul la comunicațiile prin satelit. Casa Albă a negat că ar fi impus restricții din motive politice și a respins acuzațiile că emisari americani ar fi amenințat cu retragerea sprijinului militar și de informații dacă Kievul nu face concesii. În același timp, materialul precizează că sistemul de avertizare a fost restabilit, iar Zelenski a transmis senatorilor americani că „fără America, lucrurile ar fi mult mai dificile”. Europa încearcă să țină Ucraina „în joc” și să evite un acord favorabil Moscovei Șefa diplomației europene, Kaja Kallas , a avertizat în Parlamentul European că negociatorii americani ar încerca de aproape doi ani să împingă Ucraina spre capitulare. „De ce Ucraina nu a capitulat în condițiile lui Putin? Pentru că Europa a sprijinit-o.” Un oficial european de rang înalt, citat sub protecția anonimatului, a descris situația drept alarmantă și a arătat că există îngrijorări legate de idei precum deblocarea activelor rusești înghețate și reluarea livrărilor de gaze rusești către Europa ca stimulente pentru Moscova — propuneri pe care guvernele europene le-au respins. Miza politică din SUA și efectele colaterale în energie Un alt oficial european a pus declarațiile pro-ruse ale lui Trump și pe seama presiunilor politice înaintea alegerilor intermediare din SUA, programate luna viitoare, în condițiile în care republicanii riscă să piardă controlul asupra Camerei Reprezentanților și Senatului, iar nemulțumirile alegătorilor sunt alimentate de creșterea prețurilor la energie. Trump a încercat să lege o parte din scumpiri de atacurile ucrainene asupra rafinăriilor rusești, însă experți în energie citați de Euronews indică războiul din Iran drept principal factor al perturbărilor de pe piețele petroliere internaționale. Ce urmează: negocieri sub tensiune și o Europă prinsă între sprijin și pragmatism În timp ce critică abordarea Washingtonului, liderii europeni nu par pregătiți să rupă relația cu administrația Trump și încearcă să rămână la masa negocierilor, pentru a-și păstra influența asupra unui eventual acord. În acest sens, premierul Norvegiei și președintele Finlandei au organizat în grabă o nouă rundă de discuții de pace la Oslo, înainte ca emisarul american Steve Witkoff să plece la Moscova. „Din experiența mea, pacea necesită răbdare. Din păcate, războiul nu așteaptă”, a declarat președintele finlandez Alexander Stubb. [...]
