Știri
Știri din categoria Externe

Zelenski spune că aderarea la NATO rămâne cea mai ieftină garanție de securitate pentru Ucraina, în condițiile în care Kievul nu a primit încă oferte scrise privind garanții colective de tip Articolul 5, potrivit Kyiv Post.
Într-un briefing cu jurnaliștii, președintele ucrainean a afirmat, citat de Ukrinform, că tema aderării a fost ridicată în mod repetat în cadrul „Coaliției celor dispuși” și este discutată și cu SUA. Zelenski a susținut că Franța și alți aliați înțeleg că „cele mai clare garanții de securitate” pentru Ucraina ar fi integrarea în NATO, inclusiv prin aportul unei armate „ca cea ucraineană” în cadrul alianței.
Zelenski a argumentat că, dintr-o perspectivă practică, integrarea Ucrainei în NATO ar fi un model „mai ieftin” pentru parteneri decât scenariul în care Ucraina ar rămâne să se apere singură, fără umbrela alianței. În acest caz, a spus el, armata ucraineană ar avea nevoie nu doar de o forță de un milion de militari, ci și de capabilități extinse – aviație, artilerie, un număr corespunzător de rachete și capacitatea de a apăra spațiul aerian independent, fără aliați.
Totodată, Zelenski a precizat că este prea devreme pentru a anticipa un rezultat final, deoarece aderarea depinde de momentul și modul în care se va încheia războiul.
Pe fondul discuțiilor despre angajamente bilaterale sau multilaterale care ar putea înlocui temporar aderarea, Zelenski a spus că Ucraina nu a văzut garanții concrete „de tip Articolul 5” puse pe hârtie. El a insistat că astfel de angajamente trebuie codificate în documente obligatorii, nu în declarații.
„Articolul 5 este apărare colectivă. Pentru Ucraina, acest lucru este neclar pentru că nu există încă un răspuns complet. Ce este acest «colectiv»? Cum va apăra și va fi acest «colectiv» pregătit să respingă un agresor?”
Zelenski a comentat și summitul trilateral din 19 noiembrie, la Shenzhen (China), între președintele SUA Donald Trump, președintele Rusiei Vladimir Putin și liderul chinez Xi Jinping. Potrivit lui, Putin a eșuat în tentativa de a negocia o împărțire globală a sferelor de influență sau modificări ale granițelor internaționale, iar China ar fi refuzat să fie atrasă într-un astfel de aranjament. Zelenski a adăugat că nu au apărut acorduri publice privind Ucraina sau revizuiri de frontieră.
În același briefing, Zelenski a mai spus că Rusia a urmat summitului cu un nou atac masiv cu rachete asupra Ucrainei, menționând un baraj nocturn de 111 rachete.
Președintele ucrainean a indicat că așteaptă un raport final privind rotația diplomatică de la ministrul de externe Andrii Sybiha, inclusiv pentru postul de ambasador în SUA. El a enumerat mai mulți candidați considerați calificați, între care Oksana Markarova, Yulia Svyrydenko, Sergiy Kyslytsya, Dmytro Kuleba, Pavlo Klimkin și Andrii Sybiha, menționând și varianta unui ofițer militar cu nivel ridicat de engleză.
Separat, Zelenski a prezentat o listă actualizată de localități temporar ocupate din regiunile Herson și Zaporijjea, transmisă Ombudsmanului ucrainean și SUA, pentru posibile misiuni de evacuare umanitară a civililor, listă care ar urma să fie actualizată în funcție de evaluările autorităților.
Recomandate

Volodimir Zelenski condiționează o întâlnire cu Putin și Trump de o invitație oficială la G20 , mizând pe formatul summitului de la Miami ca pe o acoperire diplomatică pentru o discuție la nivel înalt, potrivit Libertatea . Președintele ucrainean spune că Ucraina nu a primit, deocamdată, o invitație din partea SUA pentru reuniunea G20 programată pe 14-15 decembrie. Zelenski afirmă că mai mulți lideri i-au confirmat că au sugerat părții americane să invite oficial Ucraina la summitul de la Miami, însă „nu am primit încă o invitație oficială din partea Americii”, relatează Ukrainska Pravda . În acest context, liderul de la Kiev s-a declarat dispus să participe la o reuniune trilaterală cu Donald Trump și Vladimir Putin, dacă va exista invitația. El susține că o astfel de întâlnire „ar putea” avea loc în marja G20 și că, în opinia sa, ar beneficia de sprijinul celorlalți lideri prezenți, dacă Ucraina este invitată oficial. Presiune politică în SUA și miza formatului G20 Zelenski a mai spus că unii congresmeni americani au condamnat faptul că Donald Trump l-a invitat pe Vladimir Putin la summitul G20. În viziunea sa, includerea Ucrainei ar schimba datele problemei, deoarece o întâlnire trilaterală în cadrul G20 ar avea o legitimitate mai mare. „Un rezultat până la Crăciun”, discutat cu emisarii lui Trump Potrivit declarațiilor citate, Zelenski a afirmat că emisarii lui Trump i-au transmis la o reuniune la Berlin că și-ar dori „un rezultat până la Crăciun”. Președintele ucrainean spune că a răspuns că un astfel de termen este acceptabil și că, dacă se poate ajunge mai repede la un rezultat, „cu atât mai bine” pentru protejarea populației. În același timp, Zelenski a reiterat că îl consideră pe Vladimir Putin un „dușman” și un „criminal”, în contrast cu modul în care Trump îl descrie pe liderul rus drept „prietenul” său, conform articolului. [...]

Reacția lui Zelenski la etichetarea lui Putin drept „prieten” de către Trump ridică din nou miza diplomatică pentru orice discuție despre Ucraina , într-un moment în care liderii marilor puteri au avut un summit neobișnuit SUA–Rusia–China , potrivit CNN . Președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, a comentat declarația președintelui american Donald Trump, care l-a numit pe președintele rus Vladimir Putin un „prieten”, în primul său interviu după summitul de joi dintre Statele Unite, Rusia și China. În discuția cu jurnalistul CNN Jim Sciutto, Zelenski a respins explicit această caracterizare. „Pentru noi, el este un criminal.” De ce contează: semnalul politic pentru negocieri și sprijin Declarația lui Zelenski indică o linie roșie de percepție pentru Kiev: orice încercare de apropiere personală sau de reîncadrare a relației cu Vladimir Putin riscă să intre în conflict direct cu narațiunea ucraineană despre responsabilitatea Rusiei în război . În termeni practici, astfel de mesaje pot influența climatul politic în care se discută sprijinul pentru Ucraina și eventuale formule de negociere. Contextul imediat Potrivit CNN, reacția vine după un summit descris drept „fără precedent” între Statele Unite, Rusia și China, desfășurat joi. Materialul nu oferă detalii suplimentare despre conținutul discuțiilor de la summit sau despre eventuale decizii rezultate. [...]

Emmanuel Macron cere livrarea „imediată” de apărare antiaeriană pentru Ucraina și reluarea discuției despre aderarea la NATO , avertizând că urmează „săptămâni critice” cu impact direct asupra securității europene, potrivit Digi24 . Mesajul a fost transmis la Berlin, în cadrul reuniunii „ Coaliția de Voință ”, unde au fost prezenți aliați ai Ucrainei, inclusiv emisari ai lui Donald Trump. Macron a cerut ca statele care au capacitatea să furnizeze mijloace de protecție să o facă „acum”, cu accent pe sisteme antirachetă și interceptori. „Prioritatea priorităţilor (...) este să se instaleze noi sisteme antirachetă şi noi interceptori (...) Săptămânile următoare sunt critice pentru Ucraina, populaţia sa şi pentru întreaga Europă.” Miza: accelerarea sprijinului militar și repoziționarea discuției despre NATO Președintele Franței a legat urgența livrărilor de apărare antiaeriană de riscul extinderii efectelor războiului asupra Europei, insistând că protecția populației ucrainene trebuie tratată ca o prioritate imediată de către toți aliații care pot contribui. În paralel, Macron a cerut „redeschiderea” discuției privind aderarea Ucrainei la NATO, argumentând că subiectul nu mai este doar o temă pentru Kiev, ci „se pune inclusiv pentru noi, europenii, în ziua de mâine”, în contextul pozițiilor pe care le descrie drept maximaliste din partea Rusiei. „În faţa maximalismului poziţiilor ruseşti, cred că trebuie să redeschidem chestiunea aderării Ucrainei la NATO (...) Astăzi, această chestiune se pune inclusiv pentru noi, europenii, în ziua de mâine.” Context: reacția lui Macron la declarația Trump–Xi–Putin Macron a comentat și declarația comună Trump–Xi–Putin, afirmând că aceasta „nu duce la o reorganizare a lumii”. În material este reamintit că documentul rezultat după întâlnirea celor trei lideri la Shenzhen include direcții de cooperare și angajamente privind reducerea riscurilor nucleare, rolul ONU și stabilitatea fluxurilor energetice, precum și reafirmarea principiului că „un război nuclear nu poate fi câștigat și nu trebuie purtat niciodată”. La reuniunea de la Berlin a participat și președintele României, Nicușor Dan , potrivit aceleiași surse. [...]

Prima întâlnire trilaterală Xi–Trump–Putin a fost construită ca un exercițiu de putere într-un cadru economic , iar semnalele nonverbale au întărit ierarhia dintre cei trei lideri, inclusiv prin raportarea la greutatea economică a fiecărei țări, potrivit unei analize citate de Digi24 . Reuniunea a avut loc joi, la Shenzhen , în sudul Chinei, în marja summitului anual APEC (Cooperarea Economică pentru Asia-Pacific) , la care au participat aproximativ 20 de lideri, notează AFP, citată de News.ro. Discuțiile au fost „orchestrate cu minuțiozitate”, însă fiecare dintre cei trei a abordat întâlnirea diferit, potrivit lui Gabor Holch, consultant în management intercultural cu sediul în Shanghai, intervievat de AFP. Puterea economică, tradusă în „respect” și autoritate la masă Holch susține că întâlnirea a avut loc „în cadrul unui summit economic”, iar „respectul și autoritatea” acordate fiecărui lider corespund și puterii economice a țării sale. În această logică, Rusia apare drept „de departe cel mai puțin puternic partener” dintre cei trei, în evaluarea specialistului. Declarațiile introductive au fost făcute în fața camerelor, înainte ca jurnaliștii să părăsească sala pentru discuțiile cu ușile închise, un format care a lăsat publicului mai ales secvențele atent controlate de protocol și limbaj corporal. Stiluri diferite: contact vizual la Trump, disciplină la Putin, subtilitate la Xi În analiza citată, Donald Trump este descris ca fiind în largul său în discuții informale și ca având un comportament mai „deschis” în fața camerelor: s-ar fi abătut uneori de la textul pregătit, căutând contact vizual și adresându-se direct celorlalți doi lideri. În contrast, Vladimir Putin ar fi rămas concentrat pe discursul citit, până la gestul de a-și scoate căștile în timp ce vorbea, pentru a se concentra „100%” pe text, potrivit lui Holch. Xi Jinping este caracterizat drept un „om de stat asiatic tipic”, care transmite semnale nonverbale „extrem de subtile”, precum un zâmbet schițat sau o încruntare. Gesturi simbolice și scenografie: de la aeroport la masa rotundă În spațiul public au circulat și alte momente care au alimentat interpretări: o îmbrățișare scurtă între Xi și Trump la aeroportul din Shenzhen, ajutorul oferit de Trump omologului chinez pe o scară rulantă și salutul către Putin cu „prietenul meu” în timpul strângerii de mână. În timpul discuțiilor, cei trei au stat în jurul unei mese rotunde din lemn închis, cu flori roz în centru. Holch explică alegerea prin importanța formelor rotunde în cultura chineză, asociate cu ideea de armonie, și apreciază elementul natural din centrul mesei ca fiind „extrem de simbolic”. În ansamblu, lectura propusă de specialist indică faptul că, dincolo de declarațiile oficiale, întâlnirea a funcționat și ca o demonstrație de poziționare într-un cadru economic, în care gesturile și protocolul au transmis mesaje despre raportul de forțe dintre cele trei puteri. [...]

Mesajul transmis de Jared Kushner sugerează o posibilă convergență SUA–Europa pe „garanțiile de securitate” pentru Ucraina , un element-cheie care poate influența atât arhitectura de securitate a continentului, cât și costurile politice și bugetare ale sprijinului occidental, potrivit Digi24 . Jared Kushner, emisar american, a declarat la Berlin că Donald Trump i-a sunat pe liderii reuniți în cadrul „Coaliției Voinței” și că își propune un acord privind Ucraina „cu Europa alături”, fără a „impune nimic unilateral”. Declarațiile au fost făcute într-o conferință de presă, în contextul discuțiilor despre încheierea războiului din Ucraina. „Aș dori să reiterez că președintele Trump dorește să ajungă la un acord cu Europa alături. Nu încearcă să impună nimic unilateral.” Kushner a mai spus că pozițiile Statelor Unite și ale Europei în privința Ucrainei „converg din ce în ce mai mult”. În același timp, el a indicat că Trump este deschis la oferirea unor garanții de securitate pentru Ucraina, ca parte a unui acord de pace cu Rusia, menționând că acestea ar trebui integrate într-un „pachet de securitate mai amplu”. Ce s-a discutat la Berlin și de ce contează Potrivit lui Kushner, discuțiile purtate de SUA la Berlin cu lideri europeni și cu președintele ucrainean Volodimir Zelenski au înregistrat „progrese semnificative” privind forma pe care ar putea să o ia garanțiile de securitate pentru Kiev. El a legat aceste discuții și de un „plan de prosperitate” pentru perioada de după război, fără a oferi detalii suplimentare despre conținut sau calendar. În lipsa unor elemente concrete despre angajamente, mecanisme sau finanțare, mesajul rămâne, deocamdată, unul de poziționare: Washingtonul încearcă să transmită că o eventuală formulă de pace ar fi negociată împreună cu europenii, iar tema garanțiilor de securitate este tratată ca piesă centrală a pachetului post-conflict. [...]

Cancelarul german Friedrich Merz ridică miza financiară a sprijinului UE pentru Ucraina și avertizează că Germania ar putea bloca bugetul multianual al Uniunii pentru 2028–2034 dacă statele membre nu contribuie la un nou pachet de ajutor, potrivit Digi24 . Mesajul vine pe fondul discuțiilor despre finanțarea pe termen lung a Kievului și al presiunilor bugetare care se conturează în interiorul UE. Merz a declarat, la Forumul Economic Germano-Ucrainean , că „Rusia nu va câștiga acest război” și a promis intensificarea sprijinului pentru Ucraina, în perspectiva unei ierni pe care o consideră posibil cea mai dificilă de la începutul conflictului. Informațiile sunt atribuite de Digi24 agenției Agerpres. Presiune pe bugetul UE: cereri de zeci de miliarde de euro În contextul în care președintele ucrainean Volodimir Zelenski a cerut Uniunii Europene un ajutor financiar suplimentar de 70 de miliarde de euro pentru anul viitor, peste împrumutul de 90 de miliarde de euro aflat în derulare pentru perioada 2026–2027, cancelarul german a avertizat că ar putea bloca bugetul multianual al UE pentru 2028–2034 dacă nu există contribuții din partea statelor membre pentru acest sprijin. Separat, Comisia Europeană a propus în această săptămână un nou împrumut pentru Ucraina, de 45 de miliarde de euro. Conform informațiilor din articol, mecanismul ar urma să fie similar cu cel al împrumutului anterior: Ucraina ar rambursa doar dacă Rusia plătește „reparații de război”, iar în caz contrar costul ar reveni statelor europene garante. De ce insistă Berlinul: iarna și infrastructura energetică Merz a argumentat că lunile următoare vor pune Ucraina la o încercare majoră, pe fondul intensificării atacurilor rusești asupra infrastructurii energetice, inclusiv centrale electrice și rețele de distribuție, cu scopul de a crește presiunea asupra populației în pragul iernii. Cancelarul a spus că Germania își va consolida sprijinul pentru Ucraina atât în domeniul apărării, cât și prin ajutor umanitar și economic, pentru a ajuta Kievul să treacă peste perioada rece. Mesajul politic: războiul, prezentat ca risc direct pentru Europa În discursul său, Merz a avertizat că agresiunea Rusiei nu vizează doar Ucraina, ci întreaga Europă, invocând intensificarea atacurilor hibride împotriva statelor europene și afirmând că Germania este deja o țintă. „Războiul lui Putin este îndreptat împotriva Europei. Este îndreptat împotriva valorilor noastre. Este îndreptat împotriva modului nostru de viaţă: în libertate, în pace, într-un stat de drept democratic.” În același registru, Merz a susținut că sprijinirea Kievului este și o „investiție” în viitorul Germaniei, prin stabilitate, oportunități de export, proiecte comune și creștere economică, potrivit relatării Digi24. [...]