Știri
Știri din categoria Externe

Cancelarul german Friedrich Merz ridică miza financiară a sprijinului UE pentru Ucraina și avertizează că Germania ar putea bloca bugetul multianual al Uniunii pentru 2028–2034 dacă statele membre nu contribuie la un nou pachet de ajutor, potrivit Digi24. Mesajul vine pe fondul discuțiilor despre finanțarea pe termen lung a Kievului și al presiunilor bugetare care se conturează în interiorul UE.
Merz a declarat, la Forumul Economic Germano-Ucrainean, că „Rusia nu va câștiga acest război” și a promis intensificarea sprijinului pentru Ucraina, în perspectiva unei ierni pe care o consideră posibil cea mai dificilă de la începutul conflictului. Informațiile sunt atribuite de Digi24 agenției Agerpres.
În contextul în care președintele ucrainean Volodimir Zelenski a cerut Uniunii Europene un ajutor financiar suplimentar de 70 de miliarde de euro pentru anul viitor, peste împrumutul de 90 de miliarde de euro aflat în derulare pentru perioada 2026–2027, cancelarul german a avertizat că ar putea bloca bugetul multianual al UE pentru 2028–2034 dacă nu există contribuții din partea statelor membre pentru acest sprijin.
Separat, Comisia Europeană a propus în această săptămână un nou împrumut pentru Ucraina, de 45 de miliarde de euro. Conform informațiilor din articol, mecanismul ar urma să fie similar cu cel al împrumutului anterior: Ucraina ar rambursa doar dacă Rusia plătește „reparații de război”, iar în caz contrar costul ar reveni statelor europene garante.
Merz a argumentat că lunile următoare vor pune Ucraina la o încercare majoră, pe fondul intensificării atacurilor rusești asupra infrastructurii energetice, inclusiv centrale electrice și rețele de distribuție, cu scopul de a crește presiunea asupra populației în pragul iernii.
Cancelarul a spus că Germania își va consolida sprijinul pentru Ucraina atât în domeniul apărării, cât și prin ajutor umanitar și economic, pentru a ajuta Kievul să treacă peste perioada rece.
În discursul său, Merz a avertizat că agresiunea Rusiei nu vizează doar Ucraina, ci întreaga Europă, invocând intensificarea atacurilor hibride împotriva statelor europene și afirmând că Germania este deja o țintă.
„Războiul lui Putin este îndreptat împotriva Europei. Este îndreptat împotriva valorilor noastre. Este îndreptat împotriva modului nostru de viaţă: în libertate, în pace, într-un stat de drept democratic.”
În același registru, Merz a susținut că sprijinirea Kievului este și o „investiție” în viitorul Germaniei, prin stabilitate, oportunități de export, proiecte comune și creștere economică, potrivit relatării Digi24.
Recomandate

SUA testează o formulă de pace care condiționează securitatea Ucrainei de concesii teritoriale , potrivit Digi24 , care citează informații publicate de The Wall Street Journal, pe baza unor surse din cercuri diplomatice. Discuțiile ar fi avut loc în întâlniri cu ușile închise, inclusiv într-o reuniune de șase ore în Florida, cu participarea unor oficiali ucraineni și a reprezentanților Marii Britanii, Franței și Germaniei. Inițiativa ar fi fost promovată în ultimele luni de emisarii speciali ai președintelui SUA, Steve Witkoff și Jared Kushner, care ar fi abordat de mai multe ori ideea aderării Ucrainei la NATO „în schimbul unor concesii teritoriale” față de Rusia, relatează WSJ, potrivit The Moscow Times. Două scenarii discutate la Washington, potrivit surselor WSJ Conform surselor citate, SUA ar lua în calcul două variante pentru încetarea războiului: Scenariul 1: Ucraina își retrage trupele și renunță la pretențiile asupra părții din Donbas aflate încă sub controlul său, iar în schimb ar obține statut de membru cu drepturi depline în NATO . Scenariul 2: „Înghețarea” operațiunilor militare pe linia frontului și acordarea unor garanții de securitate pentru Kiev printr-un tratat internațional la care să participe SUA și aliații europeni, fără aderarea Ucrainei la NATO . Potrivit materialului, Kushner ar fi discutat ideea săptămâna trecută în întâlniri la Abu Dhabi, unde a fost prezentă și delegația rusă, și la Dublin, inclusiv cu președintele Volodimir Zelenski și cu oficiali europeni. Miza: garanții de tip Articolul 5 și reacția Moscovei Cu o zi înainte de publicarea informațiilor, Kushner a declarat că SUA ar fi convins Kremlinul că garanțiile pentru Ucraina trebuie să se bazeze pe principiul Articolului 5 din Tratatul NATO (apărare colectivă). În replică, adjunctul șefului Ministerului rus de Externe, Serghei Riabkov , a spus că pentru Moscova aderarea Ucrainei la NATO este „inacceptabilă”. „Aș dori să spun că până și ideea unei formule pentru o cvasiaderare a Ucrainei la NATO, precum și căutarea unui fel de – între ghilimele – «soluție creativă» în acest domeniu, reprezintă o opțiune inacceptabilă pentru noi.” Poziția Kievului: fără cedări, dar cu posibilă dezbatere publică La mijlocul lunii noiembrie, Zelenski a confirmat că SUA l-au întrebat dacă este dispus să se retragă din Donbas în schimbul aderării la NATO. Potrivit Digi24, liderul ucrainean a spus că Kievul nu intenționează să cedeze teritorii , dar a adăugat că tema ar putea ajunge în dezbatere publică dacă SUA și alți membri NATO ar confirma propunerea Washingtonului. În același timp, surse citate de WSJ susțin că, la negocierile de la Abu Dhabi, reprezentanții ruși ar fi cerut direct Kievului să renunțe la intenția de a adera la NATO. The New York Times a relatat anterior că Rusia ar condiționa un acord și de retragerea NATO la granițele din 1997 și de neimplicarea Ucrainei în politica comună de apărare a Alianței. Informațiile despre scenariile discutate provin din surse diplomatice citate de WSJ, iar detaliile nu sunt confirmate public de părțile implicate în materialul preluat de Digi24. [...]

Rusia încearcă să aducă Europa la masa negocierilor, dar în condiții stabilite la Moscova , după ce Washingtonul ar fi presat „destul de insistent” pentru includerea europenilor în discuțiile privind pacea în Ucraina, potrivit Digi24 . Președintele Vladimir Putin a declarat, în China, că Rusia a propus ca reprezentanții europeni să vină la Moscova pentru a-și „clarifica poziția” înainte de stabilirea formatului viitoarelor discuții. Mesajul vine în contextul în care negocierile s-au desfășurat până acum în principal între Moscova, Washington și Kiev, fără progrese semnificative. Miza: includerea Europei, dar cu „filtru” înainte de formatul negocierilor Putin a argumentat că nu are sens discutarea problemelor de securitate europeană fără participarea europenilor, însă a condiționat implicarea acestora de o etapă preliminară, la Moscova, pentru a stabili ce poziție au și „ce vor aduce” la discuții. „Nu ne opunem (participării europene), dar trebuie să înțelegem ce va aduce Europa la aceste discuții.” „Prin canale diplomatice, am propus ca reprezentanții europeni să vină la Moscova, pentru a putea stabili care este poziția lor. După aceea, vom decide în ce format vom continua dialogul cu Ucraina”. În relatarea Digi24, informațiile sunt atribuite agenției Reuters , care notează și că Putin a făcut aceste declarații după un summit în China cu președinții chinez și american. Context: discuții reluate după nouă luni, cu rezultate limitate Sursa arată că oficiali ruși, ucraineni și americani au avut discuții la Abu Dhabi săptămâna trecută, pentru prima dată în ultimele nouă luni. Părțile au convenit asupra unui schimb important de prizonieri, însă nu au existat „prea multe alte progrese concrete”. Implicarea europeană ar reprezenta, în această logică, o nouă etapă în eforturile de a opri conflictul care durează de aproape cinci ani și care a rezistat încercărilor președintelui american Donald Trump de a obține un acord de pace. Ce urmează: presiune diplomatică în paralel cu reuniunile europene În același timp, președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski , s-a aflat joi la Berlin la un summit al „Coaliției de Voință ”, găzduit de liderii Germaniei, Franței și Marii Britanii. Întâlnirea a avut loc la scurt timp după discuțiile trilaterale din China dintre Donald Trump, Vladimir Putin și Xi Jinping, menționează Digi24. [...]

Rusia condiționează reluarea dialogului cu UE pe Ucraina de excluderea Kajei Kallas , un semnal care poate bloca din start orice format de negociere și prelungește incertitudinea geopolitică ce apasă asupra economiei europene, potrivit Digi24 . Moscova spune că așteaptă un răspuns din partea Uniunii Europene la invitația lansată de președintele rus Vladimir Putin pentru discuții la Moscova despre Ucraina. În același timp, partea rusă avertizează că o eventuală implicare a șefei diplomației UE, Kaja Kallas , ar duce la „colapsul” negocierilor. Declarația a fost făcută de viceministrul rus de externe Serghei Riabkov, iar informația este relatată de Agerpres, care citează agențiile EFE și Reuters. De ce contează: un filtru politic care poate bloca negocierile Condiția formulată de Rusia ridică o problemă de funcționare pentru UE: dacă Moscova încearcă să selecteze interlocutorii europeni, orice discuție riscă să se transforme într-un test de unitate internă, nu într-un proces de negociere pe fond. Pentru mediul economic, miza este prelungirea incertitudinii legate de războiul din Ucraina, cu efecte în lanț asupra deciziilor de investiții, costurilor de finanțare și a volatilității pe piețele de energie și materii prime, în condițiile în care o dezescaladare diplomatică rămâne neclară. Ce urmează În acest moment, Rusia spune că așteaptă răspunsul UE la invitație. Nu reiese din informațiile citate dacă Bruxelles-ul a transmis deja o poziție oficială și nici ce format de discuții ar fi acceptabil pentru ambele părți. [...]

Vladimir Putin își reia mesajul de „unitate” cu Ucraina, într-un demers care urmărește să legitimeze politic războiul și să mute discuția de la costurile umane la o narațiune despre „viitor” și „partea corectă a istoriei”, potrivit Digi24 . Declarațiile apar într-un interviu acordat regizorului Emir Kusturica pentru filmul „Botezul nostru. Întâistătătorul”, realizat cu ocazia împlinirii a 80 de ani de către Patriarhul Kirill , liderul Bisericii Ortodoxe Ruse. Relatarea este atribuită de publicație The Moscow Times, care citează mesajul lui Putin către ucraineni: să „treacă de partea” Rusiei și să „uite” tragediile actuale în numele „viitorului copiilor”. „Aș vrea să le spun: treceți de partea noastră, pentru că este partea noastră comună. Treceți de partea noastră comună, de partea corectă a istoriei.” Contextul: un mesaj politic pe fondul unui bilanț uman în creștere Digi24 notează că nu este prima dată când Putin invocă „unitatea” rușilor și ucrainenilor, deși războiul declanșat de Rusia „în urmă cu aproape cinci ani” a produs pierderi masive și distrugeri extinse, cu bombardamente zilnice asupra localităților ucrainene. În același material sunt citate estimări și raportări privind victimele: potrivit unui raport ONU din 17 noiembrie, 17.994 de civili ucraineni au fost confirmați morți din februarie 2022 până în prezent, iar 57.854 au fost răniți; ONU avertizează că numărul real al deceselor este „semnificativ mai mare” din cauza lipsei de acces în teritoriile ocupate de Rusia; potrivit unui raport din iulie al Centrului pentru Studii Strategice și Internaționale (CSIS) din SUA, morții din rândul trupelor ucrainene ar putea fi între 125.000 și 150.000 , iar pierderile totale (inclusiv răniți și dispăruți) ar ajunge la 525.000 – 625.000 din 24 februarie 2022 până în prezent. „Dezbină și stăpânește”, acuzația la adresa Occidentului În interviu, Putin susține și că statele occidentale ar folosi o strategie de tip „dezbină și stăpânește” pentru a slăbi Rusia, adăugând că societatea rusă ar înțelege acest lucru. „O simt și o văd în starea societății noastre.” În lipsa unor elemente noi despre negocieri sau măsuri concrete, mesajul rămâne unul de poziționare politică: o încercare de a reîncadra războiul într-o logică de „destin comun”, în timp ce datele citate în același articol indică un cost uman care continuă să crească. [...]

Comisia Europeană a virat 7,9 miliarde de euro (aprox. 39,3 miliarde lei) către Ucraina , cea mai mare tranșă unică plătită până acum prin Mecanismul pentru Ucraina , potrivit Mediafax . Suma este prezentată ca un sprijin direct pentru stabilitatea financiară a țării și pentru continuarea reformelor legate de parcursul european. Transferul a fost făcut vineri, 20 noiembrie, iar Comisia Europeană spune că banii acoperă nevoi de finanțare curente și susțin menținerea funcționării administrației publice, în contextul războiului. „Ucraina continuă să își îndeplinească angajamentele în materie de reforme, în timp ce se apără zi de zi. Astăzi executăm un transfer de aproape 8 miliarde EUR – cea mai mare plată efectuată până în prezent”, a declarat Ursula von der Leyen , președinta Comisiei Europene. De ce contează: finanțare condiționată de reforme și continuitate bugetară Comisia leagă explicit plata de implementarea „cu succes” a unor reforme în mai multe domenii, între care: sistemul judiciar, combaterea corupției și a spălării banilor, piețele financiare, gestionarea activelor publice, mediul de afaceri, descentralizarea, energia, piața agroalimentară, transformarea digitală, tranziția verde și protecția mediului. Plata de 7,9 miliarde de euro este a noua tranșă din cadrul Mecanismului pentru Ucraina. În total, sprijinul UE prin Planul pentru Ucraina, de la mijlocul anului 2024, ajunge astfel la 40 de miliarde de euro (aprox. 199 miliarde lei), conform informațiilor din articol. Ce urmează: discuții despre un nou împrumut de 45 de miliarde de euro Separat de transferul anunțat, Comisia Europeană a propus miercuri un nou împrumut pentru Ucraina de 45 de miliarde de euro (aprox. 224 miliarde lei). Potrivit Comisiei, acesta ar urma să acopere circa două treimi din nevoile de finanțare suplimentare ale Ucrainei în 2027, estimate la 70 de miliarde de euro. [...]

Emmanuel Macron cere livrarea „imediată” de apărare antiaeriană pentru Ucraina și reluarea discuției despre aderarea la NATO , avertizând că urmează „săptămâni critice” cu impact direct asupra securității europene, potrivit Digi24 . Mesajul a fost transmis la Berlin, în cadrul reuniunii „ Coaliția de Voință ”, unde au fost prezenți aliați ai Ucrainei, inclusiv emisari ai lui Donald Trump. Macron a cerut ca statele care au capacitatea să furnizeze mijloace de protecție să o facă „acum”, cu accent pe sisteme antirachetă și interceptori. „Prioritatea priorităţilor (...) este să se instaleze noi sisteme antirachetă şi noi interceptori (...) Săptămânile următoare sunt critice pentru Ucraina, populaţia sa şi pentru întreaga Europă.” Miza: accelerarea sprijinului militar și repoziționarea discuției despre NATO Președintele Franței a legat urgența livrărilor de apărare antiaeriană de riscul extinderii efectelor războiului asupra Europei, insistând că protecția populației ucrainene trebuie tratată ca o prioritate imediată de către toți aliații care pot contribui. În paralel, Macron a cerut „redeschiderea” discuției privind aderarea Ucrainei la NATO, argumentând că subiectul nu mai este doar o temă pentru Kiev, ci „se pune inclusiv pentru noi, europenii, în ziua de mâine”, în contextul pozițiilor pe care le descrie drept maximaliste din partea Rusiei. „În faţa maximalismului poziţiilor ruseşti, cred că trebuie să redeschidem chestiunea aderării Ucrainei la NATO (...) Astăzi, această chestiune se pune inclusiv pentru noi, europenii, în ziua de mâine.” Context: reacția lui Macron la declarația Trump–Xi–Putin Macron a comentat și declarația comună Trump–Xi–Putin, afirmând că aceasta „nu duce la o reorganizare a lumii”. În material este reamintit că documentul rezultat după întâlnirea celor trei lideri la Shenzhen include direcții de cooperare și angajamente privind reducerea riscurilor nucleare, rolul ONU și stabilitatea fluxurilor energetice, precum și reafirmarea principiului că „un război nuclear nu poate fi câștigat și nu trebuie purtat niciodată”. La reuniunea de la Berlin a participat și președintele României, Nicușor Dan , potrivit aceleiași surse. [...]