Știri
Știri din categoria Externe

Emmanuel Macron cere livrarea „imediată” de apărare antiaeriană pentru Ucraina și reluarea discuției despre aderarea la NATO, avertizând că urmează „săptămâni critice” cu impact direct asupra securității europene, potrivit Digi24.
Mesajul a fost transmis la Berlin, în cadrul reuniunii „Coaliția de Voință”, unde au fost prezenți aliați ai Ucrainei, inclusiv emisari ai lui Donald Trump. Macron a cerut ca statele care au capacitatea să furnizeze mijloace de protecție să o facă „acum”, cu accent pe sisteme antirachetă și interceptori.
„Prioritatea priorităţilor (...) este să se instaleze noi sisteme antirachetă şi noi interceptori (...) Săptămânile următoare sunt critice pentru Ucraina, populaţia sa şi pentru întreaga Europă.”
Președintele Franței a legat urgența livrărilor de apărare antiaeriană de riscul extinderii efectelor războiului asupra Europei, insistând că protecția populației ucrainene trebuie tratată ca o prioritate imediată de către toți aliații care pot contribui.
În paralel, Macron a cerut „redeschiderea” discuției privind aderarea Ucrainei la NATO, argumentând că subiectul nu mai este doar o temă pentru Kiev, ci „se pune inclusiv pentru noi, europenii, în ziua de mâine”, în contextul pozițiilor pe care le descrie drept maximaliste din partea Rusiei.
„În faţa maximalismului poziţiilor ruseşti, cred că trebuie să redeschidem chestiunea aderării Ucrainei la NATO (...) Astăzi, această chestiune se pune inclusiv pentru noi, europenii, în ziua de mâine.”
Macron a comentat și declarația comună Trump–Xi–Putin, afirmând că aceasta „nu duce la o reorganizare a lumii”. În material este reamintit că documentul rezultat după întâlnirea celor trei lideri la Shenzhen include direcții de cooperare și angajamente privind reducerea riscurilor nucleare, rolul ONU și stabilitatea fluxurilor energetice, precum și reafirmarea principiului că „un război nuclear nu poate fi câștigat și nu trebuie purtat niciodată”.
La reuniunea de la Berlin a participat și președintele României, Nicușor Dan, potrivit aceleiași surse.
Recomandate

Apropierile publice ale lui Donald Trump de Vladimir Putin alimentează temerile europene că un acord pentru Ucraina ar putea fi negociat fără Kiev și fără UE , pe fondul discuțiilor purtate de cei doi lideri în China, relatează Focus . Trump l-a salutat „demonstrativ cordial” pe Putin la o întâlnire desfășurată la Shenzhen, înaintea unui summit în trei cu liderul chinez Xi Jinping. Potrivit postului american ABC, președintele SUA a spus despre omologul rus: „Este prietenul meu”, vorbind și despre o „relație grozavă” și exprimând optimism că din discuții ar putea rezulta „lucruri minunate”. Întrevederea ar fi durat aproximativ o oră. Miza care a provocat neliniște în Europa este că Trump și Putin au discutat despre un posibil sfârșit al războiului din Ucraina fără ca un reprezentant ucrainean să fie prezent, notează publicația. Reacția Poloniei: ironie și îngrijorare de securitate Premierul polonez Donald Tusk a comentat pe platforma X: „Dumnezeu să ne ferească de astfel de prieteni.” Potrivit articolului, Varșovia a reacționat deosebit de sensibil la apropierea lui Trump de Putin deoarece Polonia se învecinează cu Ucraina și consideră Rusia o amenințare directă. Polonia sprijină Ucraina militar și politic de la începutul războiului. Și ministrul de Externe Radosław Sikorski și-a exprimat îngrijorarea, iar salutul cordial adresat lui Putin a ridicat întrebarea „de cine ar fi mai aproape Trump” într-o situație de criză. Europa cere un loc la masa negocierilor După reacția sa publică, Tusk a participat la o reuniune la Berlin a așa-numitei „Coaliții a celor dispuși”, alături de susținători europeni ai Ucrainei, secretarul general al NATO Mark Rutte și președintele ucrainean Volodîmîr Zelenski. Conform relatării, emisarul special al SUA Steve Witkoff și Jared Kushner, ginerele lui Trump, i-au informat pe participanți despre discuțiile din China. Cancelarul german Friedrich Merz a avertizat că un „pace” negociată fără Europa și Ucraina nu ar funcționa și a spus, citat de revista Time, că un acord în stilul conferinței de la Ialta „nu va aduce pace”. Zelenski a reiterat că deciziile despre Ucraina nu pot fi luate fără participarea țării sale, iar statele europene au transmis că vor continua sprijinul pentru Kiev și vor să aibă un rol ferm în discuțiile viitoare privind garanțiile de securitate și ordinea postbelică. Ce spune Trump despre concesii și care este poziția Moscovei Trump a afirmat înaintea întâlnirii că Putin ar deveni mai flexibil în cereri: „Cred că cedează”, potrivit Focus. În același timp, date de sondaj citate de National Security Journal arată că aproximativ două treimi dintre americani dezaprobă modul în care Trump gestionează războiul din Ucraina, iar circa un sfert dintre respondenți cred că Trump ar favoriza Rusia. Pe de altă parte, potrivit ABC, Putin ar rămâne la cererile sale anterioare, inclusiv solicitarea ca Ucraina să cedeze teritorii. Imaginea „prietenoasă” de la summit nu ar fi schimbat, cel puțin deocamdată, această poziție. [...]

Donald Trump ar putea accepta garanții de securitate pentru Ucraina după modelul Articolului 5 din NATO , potrivit Al Jazeera , care îl citează pe trimisul special Jared Kushner . Miza este una de arhitectură de securitate: o astfel de formulă ar apropia Ucraina de protecția colectivă a NATO fără a confirma, cel puțin deocamdată, o aderare propriu-zisă. Kushner a spus că președintele SUA este „deschis” la oferirea unor garanții „bazate pe Articolul 5” – clauza de apărare mutuală a NATO, care prevede că un atac asupra unui stat membru este considerat un atac asupra tuturor. În material nu sunt oferite detalii despre forma juridică sau despre mecanismul concret prin care ar funcționa aceste garanții pentru Ucraina. Tot Kushner a susținut că Rusia ar fi „confortabilă” cu propunerea. Afirmația nu este însoțită de dovezi sau de o reacție oficială din partea Moscovei în conținutul publicat de Al Jazeera , astfel că gradul de confirmare rămâne neclar. Dacă o astfel de opțiune ar fi urmărită în negocieri, implicația principală ar fi creșterea nivelului de angajament al SUA față de securitatea Ucrainei, cu potențiale consecințe asupra riscului de escaladare și asupra modului în care ar fi calibrate viitoare aranjamente de încetare a focului sau de pace. Materialul nu precizează un calendar sau pași următori. [...]

Jared Kushner spune că Donald Trump urmărește un acord cu Ucraina cu implicarea Europei. Potrivit Agerpres , emisarul american a declarat joi că președintele SUA i-a sunat pe liderii reuniți la Berlin în cadrul „ Coaliției Voinței ” și că vrea să ajungă la un acord cu Ucraina „cu Europa alături”. Informația este relevantă prin semnalul de coordonare transatlantică pe dosarul ucrainean, în condițiile în care Kushner indică faptul că Trump ar urmări o formulă de înțelegere care să includă explicit partea europeană, nu doar un aranjament bilateral SUA–Ucraina. Articolul Agerpres citează AFP și menționează că discuția telefonică a avut loc în contextul reuniunii de la Berlin a „Coaliției Voinței”. Materialul integral este însă disponibil doar abonaților, astfel că nu sunt oferite detalii suplimentare despre conținutul propunerii sau despre calendarul unor eventuale negocieri. [...]

Statele Unite iau în calcul o garanție de securitate pentru Ucraina „de tip Articolul 5”, dar condiționată de interesul american , potrivit declarațiilor emisarului Jared Kushner , făcute la Berlin, relatează Agerpres . Mesajul indică o posibilă schimbare de calibru în discuțiile despre arhitectura de securitate post-război, fără a echivala însă cu aderarea Ucrainei la NATO. Ce înseamnă „protecție de tip NATO” și care este condiția-cheie Kushner a spus că acordarea unei garanții de securitate similare cu cea prevăzută în Articolul 5 din Tratatul Atlanticului de Nord (principiul apărării colective) este „o decizie cu adevărat importantă”. El a precizat că președintele Donald Trump este „deschis acestei idei”, dar numai în măsura în care „trebuie să servească intereselor Statelor Unite”. Declarațiile au fost făcute după participarea lui Kushner, alături de Steve Witkoff, la reuniunea de la Berlin a aliaților Kievului , în prezența liderilor Germaniei, Ucrainei, Franței și Regatului Unit. Unde se leagă discuția: un eventual acord de pace În contextul unui posibil acord de pace, Ucraina cere garanții de securitate suficient de solide pentru a descuraja un nou atac al Rusiei, după invazia începută în februarie 2022. Kushner a susținut că Rusia ar fi acceptat „conceptul” ca orice garanție de securitate pentru Ucraina să se bazeze pe Articolul 5, pe care l-a numit „piatra de temelie” a apărării colective a NATO. Semnal politic către Europa: „nu impunem nimic unilateral” Emisarul american a mai afirmat că Donald Trump i-a sunat pe liderii reuniți la Berlin și că vrea să ajungă la un acord cu Ucraina „cu Europa alături”. În același cadru, Kushner a insistat că Washingtonul urmărește un demers „coerent” și că nu încearcă să impună o soluție unilaterală. În plus, el a spus că pozițiile Statelor Unite și ale Europei privind Ucraina „converg din ce în ce mai mult”, fără a oferi detalii suplimentare despre pașii următori sau despre forma concretă a garanțiilor discutate. [...]

Mesajul atribuit lui Donald Trump despre oprirea finanțării Ucrainei riscă să mute o parte din costul războiului pe bugetele europene , într-un moment în care liderii UE se tem că sunt împinși în afara negocierilor dintre marile puteri, potrivit Digi24 . Informația apare după o reuniune la care Trump a participat la câteva ore de la întâlnirea sa cu Vladimir Putin și Xi Jinping, în China, însă Casa Albă contestă interpretarea că președintele american ar fi cerut oprirea ajutorului pentru Kiev. Potrivit unor oficiali europeni citați de presa internațională, Trump le-ar fi transmis liderilor europeni că ar trebui să oprească finanțarea Ucrainei. În același timp, un oficial american citat de Politico susține că „nu este corect” să se afirme că Trump a cerut oprirea finanțării, iar un purtător de cuvânt al Casei Albe a descris discuția drept una cu ton „mai degrabă pozitiv”, axată pe ideea încheierii războiului și a costurilor acestuia. Ce s-a discutat și de ce contează pentru Europa Întâlnirea trilaterală Trump–Putin–Xi a avut loc la Shenzhen și a durat 90 de minute, iar cei trei lideri au convenit asupra unui plan în patru puncte pentru „reformarea ordinii mondiale”, notează Digi24, citând presa internațională. În paralel, liderii europeni au urmărit evoluțiile de la un summit organizat la Berlin „în semn de solidaritate cu Ucraina”, pe fondul îngrijorărilor legate de apropierea afișată de Trump față de Putin și de faptul că europenii au fost ținuți la distanță de discuțiile marilor puteri. Trump ar fi ridicat, în discuția cu europenii, tema ajutorului financiar „de miliarde de euro” acordat Ucrainei, sugerând că statele ar putea economisi bani dacă războiul s-ar încheia, potrivit unor oficiali europeni citați de Politico și The Telegraph. Reacții: avertismente despre efectul de încurajare a Rusiei În Europa, liderii i-au transmis lui Trump că Putin „nu este prietenul nostru și nu va fi niciodată”, iar premierul danez Mette Frederiksen a spus, la reuniunea „Coaliției celor dispuși” de la Berlin, că liderul rus ar putea deveni „și mai îndrăzneț” după întâlnire. Contextul de securitate: amenințările lui Putin și atacul asupra podului din Crimeea Temerile europenilor au fost amplificate de declarațiile lui Putin după întâlnirea trilaterală. Liderul de la Kremlin a afirmat că Rusia va răspunde la atacurile asupra podului din Crimeea și a avertizat că reacția va fi „mult mai dureroasă” decât pagubele provocate podului. Armata ucraineană a confirmat că a lovit podul rutier și feroviar pentru a treia oară în această săptămână, potrivit Digi24. Putin a invocat și îngrijorări legate de posibilitatea desfășurării unor trupe europene în Ucraina și a acuzat Europa și Kievul că refuză „concesii” pentru încheierea războiului. Declarația comună și mizele economice: energie și instituții internaționale Cei trei lideri au emis o „declarație de pace” care include angajamente privind reformarea ONU, creșterea aprovizionării cu combustibili fosili, susținerea imunității oficialilor de stat în fața instanțelor internaționale și discuții despre prevenirea proliferării nucleare. În declarația comună, au convenit și că Curtea Penală Internațională (CPI) și „organisme similare” nu ar trebui să „abuzeze” de jurisdicție, iar Trump a descris CPI drept „scăpată de sub control”. Documentul mai menționează intenția de a asigura „fluxuri stabile de energie” și de a intensifica producția de produse petroliere rafinate, pe fondul scumpirii petrolului din acest an, în contextul războaielor menționate în articol. Ce urmează: incertitudine asupra poziției SUA și presiune pe capitalele europene Din informațiile prezentate, rămâne neclar dacă Trump a cerut explicit oprirea finanțării Ucrainei sau dacă discuția a vizat, mai general, costurile războiului și presiunea pentru un acord. Cert este că, pe fondul excluderii europenilor din discuțiile marilor puteri, orice semnal de reducere a sprijinului american sau de reorientare a responsabilității financiare poate crește presiunea asupra bugetelor europene și asupra coeziunii politice privind continuarea sprijinului pentru Kiev. Sursă secundară citată în material: The Independent . [...]

SUA testează o formulă de pace care condiționează securitatea Ucrainei de concesii teritoriale , potrivit Digi24 , care citează informații publicate de The Wall Street Journal, pe baza unor surse din cercuri diplomatice. Discuțiile ar fi avut loc în întâlniri cu ușile închise, inclusiv într-o reuniune de șase ore în Florida, cu participarea unor oficiali ucraineni și a reprezentanților Marii Britanii, Franței și Germaniei. Inițiativa ar fi fost promovată în ultimele luni de emisarii speciali ai președintelui SUA, Steve Witkoff și Jared Kushner, care ar fi abordat de mai multe ori ideea aderării Ucrainei la NATO „în schimbul unor concesii teritoriale” față de Rusia, relatează WSJ, potrivit The Moscow Times. Două scenarii discutate la Washington, potrivit surselor WSJ Conform surselor citate, SUA ar lua în calcul două variante pentru încetarea războiului: Scenariul 1: Ucraina își retrage trupele și renunță la pretențiile asupra părții din Donbas aflate încă sub controlul său, iar în schimb ar obține statut de membru cu drepturi depline în NATO . Scenariul 2: „Înghețarea” operațiunilor militare pe linia frontului și acordarea unor garanții de securitate pentru Kiev printr-un tratat internațional la care să participe SUA și aliații europeni, fără aderarea Ucrainei la NATO . Potrivit materialului, Kushner ar fi discutat ideea săptămâna trecută în întâlniri la Abu Dhabi, unde a fost prezentă și delegația rusă, și la Dublin, inclusiv cu președintele Volodimir Zelenski și cu oficiali europeni. Miza: garanții de tip Articolul 5 și reacția Moscovei Cu o zi înainte de publicarea informațiilor, Kushner a declarat că SUA ar fi convins Kremlinul că garanțiile pentru Ucraina trebuie să se bazeze pe principiul Articolului 5 din Tratatul NATO (apărare colectivă). În replică, adjunctul șefului Ministerului rus de Externe, Serghei Riabkov , a spus că pentru Moscova aderarea Ucrainei la NATO este „inacceptabilă”. „Aș dori să spun că până și ideea unei formule pentru o cvasiaderare a Ucrainei la NATO, precum și căutarea unui fel de – între ghilimele – «soluție creativă» în acest domeniu, reprezintă o opțiune inacceptabilă pentru noi.” Poziția Kievului: fără cedări, dar cu posibilă dezbatere publică La mijlocul lunii noiembrie, Zelenski a confirmat că SUA l-au întrebat dacă este dispus să se retragă din Donbas în schimbul aderării la NATO. Potrivit Digi24, liderul ucrainean a spus că Kievul nu intenționează să cedeze teritorii , dar a adăugat că tema ar putea ajunge în dezbatere publică dacă SUA și alți membri NATO ar confirma propunerea Washingtonului. În același timp, surse citate de WSJ susțin că, la negocierile de la Abu Dhabi, reprezentanții ruși ar fi cerut direct Kievului să renunțe la intenția de a adera la NATO. The New York Times a relatat anterior că Rusia ar condiționa un acord și de retragerea NATO la granițele din 1997 și de neimplicarea Ucrainei în politica comună de apărare a Alianței. Informațiile despre scenariile discutate provin din surse diplomatice citate de WSJ, iar detaliile nu sunt confirmate public de părțile implicate în materialul preluat de Digi24. [...]