Știri
Știri din categoria Externe

Volodimir Zelenski condiționează o întâlnire cu Putin și Trump de o invitație oficială la G20, mizând pe formatul summitului de la Miami ca pe o acoperire diplomatică pentru o discuție la nivel înalt, potrivit Libertatea. Președintele ucrainean spune că Ucraina nu a primit, deocamdată, o invitație din partea SUA pentru reuniunea G20 programată pe 14-15 decembrie.
Zelenski afirmă că mai mulți lideri i-au confirmat că au sugerat părții americane să invite oficial Ucraina la summitul de la Miami, însă „nu am primit încă o invitație oficială din partea Americii”, relatează Ukrainska Pravda.
În acest context, liderul de la Kiev s-a declarat dispus să participe la o reuniune trilaterală cu Donald Trump și Vladimir Putin, dacă va exista invitația. El susține că o astfel de întâlnire „ar putea” avea loc în marja G20 și că, în opinia sa, ar beneficia de sprijinul celorlalți lideri prezenți, dacă Ucraina este invitată oficial.
Zelenski a mai spus că unii congresmeni americani au condamnat faptul că Donald Trump l-a invitat pe Vladimir Putin la summitul G20. În viziunea sa, includerea Ucrainei ar schimba datele problemei, deoarece o întâlnire trilaterală în cadrul G20 ar avea o legitimitate mai mare.
Potrivit declarațiilor citate, Zelenski a afirmat că emisarii lui Trump i-au transmis la o reuniune la Berlin că și-ar dori „un rezultat până la Crăciun”. Președintele ucrainean spune că a răspuns că un astfel de termen este acceptabil și că, dacă se poate ajunge mai repede la un rezultat, „cu atât mai bine” pentru protejarea populației.
În același timp, Zelenski a reiterat că îl consideră pe Vladimir Putin un „dușman” și un „criminal”, în contrast cu modul în care Trump îl descrie pe liderul rus drept „prietenul” său, conform articolului.
Recomandate

Reacția lui Zelenski la etichetarea lui Putin drept „prieten” de către Trump ridică din nou miza diplomatică pentru orice discuție despre Ucraina , într-un moment în care liderii marilor puteri au avut un summit neobișnuit SUA–Rusia–China , potrivit CNN . Președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, a comentat declarația președintelui american Donald Trump, care l-a numit pe președintele rus Vladimir Putin un „prieten”, în primul său interviu după summitul de joi dintre Statele Unite, Rusia și China. În discuția cu jurnalistul CNN Jim Sciutto, Zelenski a respins explicit această caracterizare. „Pentru noi, el este un criminal.” De ce contează: semnalul politic pentru negocieri și sprijin Declarația lui Zelenski indică o linie roșie de percepție pentru Kiev: orice încercare de apropiere personală sau de reîncadrare a relației cu Vladimir Putin riscă să intre în conflict direct cu narațiunea ucraineană despre responsabilitatea Rusiei în război . În termeni practici, astfel de mesaje pot influența climatul politic în care se discută sprijinul pentru Ucraina și eventuale formule de negociere. Contextul imediat Potrivit CNN, reacția vine după un summit descris drept „fără precedent” între Statele Unite, Rusia și China, desfășurat joi. Materialul nu oferă detalii suplimentare despre conținutul discuțiilor de la summit sau despre eventuale decizii rezultate. [...]

Prima întâlnire trilaterală Xi–Trump–Putin a fost construită ca un exercițiu de putere într-un cadru economic , iar semnalele nonverbale au întărit ierarhia dintre cei trei lideri, inclusiv prin raportarea la greutatea economică a fiecărei țări, potrivit unei analize citate de Digi24 . Reuniunea a avut loc joi, la Shenzhen , în sudul Chinei, în marja summitului anual APEC (Cooperarea Economică pentru Asia-Pacific) , la care au participat aproximativ 20 de lideri, notează AFP, citată de News.ro. Discuțiile au fost „orchestrate cu minuțiozitate”, însă fiecare dintre cei trei a abordat întâlnirea diferit, potrivit lui Gabor Holch, consultant în management intercultural cu sediul în Shanghai, intervievat de AFP. Puterea economică, tradusă în „respect” și autoritate la masă Holch susține că întâlnirea a avut loc „în cadrul unui summit economic”, iar „respectul și autoritatea” acordate fiecărui lider corespund și puterii economice a țării sale. În această logică, Rusia apare drept „de departe cel mai puțin puternic partener” dintre cei trei, în evaluarea specialistului. Declarațiile introductive au fost făcute în fața camerelor, înainte ca jurnaliștii să părăsească sala pentru discuțiile cu ușile închise, un format care a lăsat publicului mai ales secvențele atent controlate de protocol și limbaj corporal. Stiluri diferite: contact vizual la Trump, disciplină la Putin, subtilitate la Xi În analiza citată, Donald Trump este descris ca fiind în largul său în discuții informale și ca având un comportament mai „deschis” în fața camerelor: s-ar fi abătut uneori de la textul pregătit, căutând contact vizual și adresându-se direct celorlalți doi lideri. În contrast, Vladimir Putin ar fi rămas concentrat pe discursul citit, până la gestul de a-și scoate căștile în timp ce vorbea, pentru a se concentra „100%” pe text, potrivit lui Holch. Xi Jinping este caracterizat drept un „om de stat asiatic tipic”, care transmite semnale nonverbale „extrem de subtile”, precum un zâmbet schițat sau o încruntare. Gesturi simbolice și scenografie: de la aeroport la masa rotundă În spațiul public au circulat și alte momente care au alimentat interpretări: o îmbrățișare scurtă între Xi și Trump la aeroportul din Shenzhen, ajutorul oferit de Trump omologului chinez pe o scară rulantă și salutul către Putin cu „prietenul meu” în timpul strângerii de mână. În timpul discuțiilor, cei trei au stat în jurul unei mese rotunde din lemn închis, cu flori roz în centru. Holch explică alegerea prin importanța formelor rotunde în cultura chineză, asociate cu ideea de armonie, și apreciază elementul natural din centrul mesei ca fiind „extrem de simbolic”. În ansamblu, lectura propusă de specialist indică faptul că, dincolo de declarațiile oficiale, întâlnirea a funcționat și ca o demonstrație de poziționare într-un cadru economic, în care gesturile și protocolul au transmis mesaje despre raportul de forțe dintre cele trei puteri. [...]

Armistițiul comercial SUA–China intră într-o zonă de risc pe fondul noilor restricții americane la cipuri pentru IA , în timp ce Beijingul câștigă timp și pârghii de negociere prin concesii acordate „pas cu pas”, potrivit unei analize publicate de Digi24 , care citează Reuters. Deși Donald Trump a prezentat fastul întâlnirii cu Xi Jinping de la Shenzhen (în marja summitului APEC) drept o „victorie”, analiștii consultați de Reuters susțin că, în plan concret, președintele SUA are puține rezultate de arătat după cele trei summituri Trump–Xi din acest an. În schimb, Xi își consolidează poziția internațională, inclusiv prin găzduirea primei întâlniri trilaterale din istorie cu Vladimir Putin și Donald Trump. Ce a cerut Washingtonul și ce a livrat Beijingul Pe agenda discuțiilor, Trump a indicat teme precum inteligența artificială, comerțul și fluxurile de petrol prin Strâmtoarea Ormuz. SUA cer Chinei, între altele, să cumpere mai multe produse agricole americane, să relaxeze restricțiile privind pământurile rare (materii prime critice pentru industrii-cheie) și să elibereze doi americani despre care Washingtonul spune că sunt reținuți pe nedrept. Potrivit materialului, Ministerul de Externe al Chinei a anunțat doar că părțile au convenit să elaboreze un plan de acțiune pentru o „relație constructivă de stabilitate strategică”, fără detalii sau calendar. În plus, comunicarea Beijingului nu a menționat armistițiul comercial, angajamentele agricole, pământurile rare, controalele asupra cipurilor, cazul Nvidia sau cetățenii americani reținuți. În plan practic, Reuters notează câteva repere care sugerează o implementare lentă a promisiunilor: China este „pe cale” să-și îndeplinească angajamentul privind soia pentru 2026, dar a livrat doar o mică parte din celelalte achiziții agricole promise; livrările de pământuri rare rămân mult sub nivelurile de dinaintea escaladării războiului comercial de anul trecut; niciunul dintre cetățenii americani reținuți nu a fost eliberat. Restricțiile la cipuri pentru IA apasă pe negocieri În ziua întâlnirii Trump–Xi, a intrat în vigoare o reglementare americană care restricționează și mai mult accesul Chinei la cipuri avansate pentru inteligență artificială de la companii precum Nvidia. Administrația SUA ar lua în calcul și o regulă care să oblige companiile americane să dezvăluie utilizarea modelelor chineze de IA. Contextul este amplificat de presiunea politică internă din SUA: un raport al unei comisii a Camerei Reprezentanților a cerut restricționarea investițiilor în sectorul aerospațial al Chinei, iar un senator a introdus un proiect de lege pentru revocarea statutului comercial normal al Chinei și a tratamentului tarifar favorabil. Beijingul, care încearcă să stabilizeze relația bilaterală fără să-și expună industriile, ar fi promis măsuri de retorsiune și, potrivit analiștilor citați, nu se grăbește să răspundă cererilor SUA. Un fost oficial chinez, Shen Weizhong, afirmă că partea chineză nu își va îndeplini promisiunile „dintr-o dată”, ci gradual. Miza imediată: prelungirea armistițiului până la G20 Armistițiul comercial, încheiat la o reuniune din Coreea de Sud anul trecut și prelungit în timpul vizitei lui Xi la Washington din septembrie, expiră pe 10 ianuarie. Reuters relatează că o decizie privind prelungirea ar putea fi amânată până la reuniunea G20 de luna viitoare, la Miami, unde se așteaptă o nouă întâlnire Trump–Xi. Analiștii anticipează că a patra întâlnire din acest an va pune din nou accent pe imagine, dar cu progrese limitate în substanță: obiectivul realist ar rămâne „stabilitatea”, nu un acord major. [...]

Declarațiile lui Donald Trump despre relația „fantastică” cu Vladimir Putin și Xi Jinping, în ciuda lipsei unor progrese concrete pe dosare-cheie, ridică semne de întrebare privind direcția diplomatică a SUA și predictibilitatea negocierilor pe securitate și conflicte majore , potrivit Digi24 . Trump a spus că cei care îi critică relațiile cu liderii Rusiei și Chinei sunt „proști”, reacționând la criticile primite din ambele partide după ce l-a numit pe Putin „prietenul” său. Declarațiile au fost făcute la o conferință de presă de bilanț a deplasării sale în Asia și a unei întâlniri trilaterale la Shenzhen, pe care a descris-o drept una dintre cele mai reușite vizite prezidențiale în Asia „din istoria Americii”. Întâlnirea de la Shenzhen: ton optimist, rezultate limitate În pofida evaluării foarte favorabile făcute de președintele american (a spus că ar da întâlnirii nota 12 din 10), discuțiile cu Xi Jinping și Vladimir Putin nu ar fi produs „progrese semnificative” pe subiectele anunțate sau așteptate: reducerea armelor nucleare (tema prevăzută a discuțiilor); conflictele din Iran și Ucraina; inteligența artificială. Trump a insistat însă că o relație bună cu Rusia și China este un avantaj, afirmând că „America este respectată” și invocând, ca exemplu, primirea de către Xi Jinping la scara avionului prezidențial. Mesajul despre Rusia și Ucraina: „șanse foarte mari”, urmate de noi atacuri Trump a declarat că a avut o întâlnire bilaterală cu Putin, în care liderul rus și-ar fi exprimat „clar dorința” de a pune capăt războiului dintre Rusia și Ucraina pe cale diplomatică. Președintele american a adăugat că există „discuții foarte bune” și că ar fi „șanse foarte mari” de reușită. În același timp, articolul notează că, după plecarea lui Putin din China, Rusia a lansat noi atacuri asupra Ucrainei, în pofida afirmației lui Trump că Moscova ar dori să încheie războiul. Trump a mai spus că războiul nu s-a încheiat încă deoarece Volodimir Zelenski și Vladimir Putin „nutresc o ură imensă reciprocă”, ceea ce ar îngreuna o soluție. Retorică internă și revendicări controversate În cadrul conferinței, Trump a reluat afirmația că pierderea alegerilor din 2020 ar fi fost factorul declanșator al războiului început în 2022, susținând că Putin i-ar fi spus că nu ar fi invadat Ucraina dacă el ar fi fost președinte. Totodată, a repetat regretul că nu a primit Premiul Nobel pentru Pace, deși susține că a „rezolvat opt războaie”. CBS News este citată de Digi24 cu precizarea că aceasta a fost prima conferință de presă oficială a lui Trump după înfrângerea republicanilor în alegerile de la jumătatea mandatului. De ce contează Dincolo de formulările dure la adresa criticilor și de accentul pus pe „chimie” între lideri, relatarea indică o discrepanță între tonul optimist al Casei Albe și lipsa unor rezultate tangibile pe dosare cu impact global ( controlul armelor nucleare , Ucraina, Iran, inteligență artificială). Pentru mediul economic și pentru piețe, astfel de semnale pot însemna volatilitate mai mare și o vizibilitate redusă asupra direcției politicii externe americane, în special când conflictul din Ucraina rămâne activ, iar relațiile dintre marile puteri nucleare sunt prezentate ca un atu în sine, fără progrese concrete anunțate. [...]

Mesajul transmis de Jared Kushner sugerează o posibilă convergență SUA–Europa pe „garanțiile de securitate” pentru Ucraina , un element-cheie care poate influența atât arhitectura de securitate a continentului, cât și costurile politice și bugetare ale sprijinului occidental, potrivit Digi24 . Jared Kushner, emisar american, a declarat la Berlin că Donald Trump i-a sunat pe liderii reuniți în cadrul „Coaliției Voinței” și că își propune un acord privind Ucraina „cu Europa alături”, fără a „impune nimic unilateral”. Declarațiile au fost făcute într-o conferință de presă, în contextul discuțiilor despre încheierea războiului din Ucraina. „Aș dori să reiterez că președintele Trump dorește să ajungă la un acord cu Europa alături. Nu încearcă să impună nimic unilateral.” Kushner a mai spus că pozițiile Statelor Unite și ale Europei în privința Ucrainei „converg din ce în ce mai mult”. În același timp, el a indicat că Trump este deschis la oferirea unor garanții de securitate pentru Ucraina, ca parte a unui acord de pace cu Rusia, menționând că acestea ar trebui integrate într-un „pachet de securitate mai amplu”. Ce s-a discutat la Berlin și de ce contează Potrivit lui Kushner, discuțiile purtate de SUA la Berlin cu lideri europeni și cu președintele ucrainean Volodimir Zelenski au înregistrat „progrese semnificative” privind forma pe care ar putea să o ia garanțiile de securitate pentru Kiev. El a legat aceste discuții și de un „plan de prosperitate” pentru perioada de după război, fără a oferi detalii suplimentare despre conținut sau calendar. În lipsa unor elemente concrete despre angajamente, mecanisme sau finanțare, mesajul rămâne, deocamdată, unul de poziționare: Washingtonul încearcă să transmită că o eventuală formulă de pace ar fi negociată împreună cu europenii, iar tema garanțiilor de securitate este tratată ca piesă centrală a pachetului post-conflict. [...]

Cancelarul german Friedrich Merz ridică miza financiară a sprijinului UE pentru Ucraina și avertizează că Germania ar putea bloca bugetul multianual al Uniunii pentru 2028–2034 dacă statele membre nu contribuie la un nou pachet de ajutor, potrivit Digi24 . Mesajul vine pe fondul discuțiilor despre finanțarea pe termen lung a Kievului și al presiunilor bugetare care se conturează în interiorul UE. Merz a declarat, la Forumul Economic Germano-Ucrainean , că „Rusia nu va câștiga acest război” și a promis intensificarea sprijinului pentru Ucraina, în perspectiva unei ierni pe care o consideră posibil cea mai dificilă de la începutul conflictului. Informațiile sunt atribuite de Digi24 agenției Agerpres. Presiune pe bugetul UE: cereri de zeci de miliarde de euro În contextul în care președintele ucrainean Volodimir Zelenski a cerut Uniunii Europene un ajutor financiar suplimentar de 70 de miliarde de euro pentru anul viitor, peste împrumutul de 90 de miliarde de euro aflat în derulare pentru perioada 2026–2027, cancelarul german a avertizat că ar putea bloca bugetul multianual al UE pentru 2028–2034 dacă nu există contribuții din partea statelor membre pentru acest sprijin. Separat, Comisia Europeană a propus în această săptămână un nou împrumut pentru Ucraina, de 45 de miliarde de euro. Conform informațiilor din articol, mecanismul ar urma să fie similar cu cel al împrumutului anterior: Ucraina ar rambursa doar dacă Rusia plătește „reparații de război”, iar în caz contrar costul ar reveni statelor europene garante. De ce insistă Berlinul: iarna și infrastructura energetică Merz a argumentat că lunile următoare vor pune Ucraina la o încercare majoră, pe fondul intensificării atacurilor rusești asupra infrastructurii energetice, inclusiv centrale electrice și rețele de distribuție, cu scopul de a crește presiunea asupra populației în pragul iernii. Cancelarul a spus că Germania își va consolida sprijinul pentru Ucraina atât în domeniul apărării, cât și prin ajutor umanitar și economic, pentru a ajuta Kievul să treacă peste perioada rece. Mesajul politic: războiul, prezentat ca risc direct pentru Europa În discursul său, Merz a avertizat că agresiunea Rusiei nu vizează doar Ucraina, ci întreaga Europă, invocând intensificarea atacurilor hibride împotriva statelor europene și afirmând că Germania este deja o țintă. „Războiul lui Putin este îndreptat împotriva Europei. Este îndreptat împotriva valorilor noastre. Este îndreptat împotriva modului nostru de viaţă: în libertate, în pace, într-un stat de drept democratic.” În același registru, Merz a susținut că sprijinirea Kievului este și o „investiție” în viitorul Germaniei, prin stabilitate, oportunități de export, proiecte comune și creștere economică, potrivit relatării Digi24. [...]