Știri
Știri din categoria Externe

Mesajul transmis de Jared Kushner sugerează o posibilă convergență SUA–Europa pe „garanțiile de securitate” pentru Ucraina, un element-cheie care poate influența atât arhitectura de securitate a continentului, cât și costurile politice și bugetare ale sprijinului occidental, potrivit Digi24.
Jared Kushner, emisar american, a declarat la Berlin că Donald Trump i-a sunat pe liderii reuniți în cadrul „Coaliției Voinței” și că își propune un acord privind Ucraina „cu Europa alături”, fără a „impune nimic unilateral”. Declarațiile au fost făcute într-o conferință de presă, în contextul discuțiilor despre încheierea războiului din Ucraina.
„Aș dori să reiterez că președintele Trump dorește să ajungă la un acord cu Europa alături. Nu încearcă să impună nimic unilateral.”
Kushner a mai spus că pozițiile Statelor Unite și ale Europei în privința Ucrainei „converg din ce în ce mai mult”. În același timp, el a indicat că Trump este deschis la oferirea unor garanții de securitate pentru Ucraina, ca parte a unui acord de pace cu Rusia, menționând că acestea ar trebui integrate într-un „pachet de securitate mai amplu”.
Potrivit lui Kushner, discuțiile purtate de SUA la Berlin cu lideri europeni și cu președintele ucrainean Volodimir Zelenski au înregistrat „progrese semnificative” privind forma pe care ar putea să o ia garanțiile de securitate pentru Kiev. El a legat aceste discuții și de un „plan de prosperitate” pentru perioada de după război, fără a oferi detalii suplimentare despre conținut sau calendar.
În lipsa unor elemente concrete despre angajamente, mecanisme sau finanțare, mesajul rămâne, deocamdată, unul de poziționare: Washingtonul încearcă să transmită că o eventuală formulă de pace ar fi negociată împreună cu europenii, iar tema garanțiilor de securitate este tratată ca piesă centrală a pachetului post-conflict.
Recomandate

Emmanuel Macron cere livrarea „imediată” de apărare antiaeriană pentru Ucraina și reluarea discuției despre aderarea la NATO , avertizând că urmează „săptămâni critice” cu impact direct asupra securității europene, potrivit Digi24 . Mesajul a fost transmis la Berlin, în cadrul reuniunii „ Coaliția de Voință ”, unde au fost prezenți aliați ai Ucrainei, inclusiv emisari ai lui Donald Trump. Macron a cerut ca statele care au capacitatea să furnizeze mijloace de protecție să o facă „acum”, cu accent pe sisteme antirachetă și interceptori. „Prioritatea priorităţilor (...) este să se instaleze noi sisteme antirachetă şi noi interceptori (...) Săptămânile următoare sunt critice pentru Ucraina, populaţia sa şi pentru întreaga Europă.” Miza: accelerarea sprijinului militar și repoziționarea discuției despre NATO Președintele Franței a legat urgența livrărilor de apărare antiaeriană de riscul extinderii efectelor războiului asupra Europei, insistând că protecția populației ucrainene trebuie tratată ca o prioritate imediată de către toți aliații care pot contribui. În paralel, Macron a cerut „redeschiderea” discuției privind aderarea Ucrainei la NATO, argumentând că subiectul nu mai este doar o temă pentru Kiev, ci „se pune inclusiv pentru noi, europenii, în ziua de mâine”, în contextul pozițiilor pe care le descrie drept maximaliste din partea Rusiei. „În faţa maximalismului poziţiilor ruseşti, cred că trebuie să redeschidem chestiunea aderării Ucrainei la NATO (...) Astăzi, această chestiune se pune inclusiv pentru noi, europenii, în ziua de mâine.” Context: reacția lui Macron la declarația Trump–Xi–Putin Macron a comentat și declarația comună Trump–Xi–Putin, afirmând că aceasta „nu duce la o reorganizare a lumii”. În material este reamintit că documentul rezultat după întâlnirea celor trei lideri la Shenzhen include direcții de cooperare și angajamente privind reducerea riscurilor nucleare, rolul ONU și stabilitatea fluxurilor energetice, precum și reafirmarea principiului că „un război nuclear nu poate fi câștigat și nu trebuie purtat niciodată”. La reuniunea de la Berlin a participat și președintele României, Nicușor Dan , potrivit aceleiași surse. [...]

SUA testează o formulă de pace care condiționează securitatea Ucrainei de concesii teritoriale , potrivit Digi24 , care citează informații publicate de The Wall Street Journal, pe baza unor surse din cercuri diplomatice. Discuțiile ar fi avut loc în întâlniri cu ușile închise, inclusiv într-o reuniune de șase ore în Florida, cu participarea unor oficiali ucraineni și a reprezentanților Marii Britanii, Franței și Germaniei. Inițiativa ar fi fost promovată în ultimele luni de emisarii speciali ai președintelui SUA, Steve Witkoff și Jared Kushner, care ar fi abordat de mai multe ori ideea aderării Ucrainei la NATO „în schimbul unor concesii teritoriale” față de Rusia, relatează WSJ, potrivit The Moscow Times. Două scenarii discutate la Washington, potrivit surselor WSJ Conform surselor citate, SUA ar lua în calcul două variante pentru încetarea războiului: Scenariul 1: Ucraina își retrage trupele și renunță la pretențiile asupra părții din Donbas aflate încă sub controlul său, iar în schimb ar obține statut de membru cu drepturi depline în NATO . Scenariul 2: „Înghețarea” operațiunilor militare pe linia frontului și acordarea unor garanții de securitate pentru Kiev printr-un tratat internațional la care să participe SUA și aliații europeni, fără aderarea Ucrainei la NATO . Potrivit materialului, Kushner ar fi discutat ideea săptămâna trecută în întâlniri la Abu Dhabi, unde a fost prezentă și delegația rusă, și la Dublin, inclusiv cu președintele Volodimir Zelenski și cu oficiali europeni. Miza: garanții de tip Articolul 5 și reacția Moscovei Cu o zi înainte de publicarea informațiilor, Kushner a declarat că SUA ar fi convins Kremlinul că garanțiile pentru Ucraina trebuie să se bazeze pe principiul Articolului 5 din Tratatul NATO (apărare colectivă). În replică, adjunctul șefului Ministerului rus de Externe, Serghei Riabkov , a spus că pentru Moscova aderarea Ucrainei la NATO este „inacceptabilă”. „Aș dori să spun că până și ideea unei formule pentru o cvasiaderare a Ucrainei la NATO, precum și căutarea unui fel de – între ghilimele – «soluție creativă» în acest domeniu, reprezintă o opțiune inacceptabilă pentru noi.” Poziția Kievului: fără cedări, dar cu posibilă dezbatere publică La mijlocul lunii noiembrie, Zelenski a confirmat că SUA l-au întrebat dacă este dispus să se retragă din Donbas în schimbul aderării la NATO. Potrivit Digi24, liderul ucrainean a spus că Kievul nu intenționează să cedeze teritorii , dar a adăugat că tema ar putea ajunge în dezbatere publică dacă SUA și alți membri NATO ar confirma propunerea Washingtonului. În același timp, surse citate de WSJ susțin că, la negocierile de la Abu Dhabi, reprezentanții ruși ar fi cerut direct Kievului să renunțe la intenția de a adera la NATO. The New York Times a relatat anterior că Rusia ar condiționa un acord și de retragerea NATO la granițele din 1997 și de neimplicarea Ucrainei în politica comună de apărare a Alianței. Informațiile despre scenariile discutate provin din surse diplomatice citate de WSJ, iar detaliile nu sunt confirmate public de părțile implicate în materialul preluat de Digi24. [...]

Apropierile publice ale lui Donald Trump de Vladimir Putin alimentează temerile europene că un acord pentru Ucraina ar putea fi negociat fără Kiev și fără UE , pe fondul discuțiilor purtate de cei doi lideri în China, relatează Focus . Trump l-a salutat „demonstrativ cordial” pe Putin la o întâlnire desfășurată la Shenzhen, înaintea unui summit în trei cu liderul chinez Xi Jinping. Potrivit postului american ABC, președintele SUA a spus despre omologul rus: „Este prietenul meu”, vorbind și despre o „relație grozavă” și exprimând optimism că din discuții ar putea rezulta „lucruri minunate”. Întrevederea ar fi durat aproximativ o oră. Miza care a provocat neliniște în Europa este că Trump și Putin au discutat despre un posibil sfârșit al războiului din Ucraina fără ca un reprezentant ucrainean să fie prezent, notează publicația. Reacția Poloniei: ironie și îngrijorare de securitate Premierul polonez Donald Tusk a comentat pe platforma X: „Dumnezeu să ne ferească de astfel de prieteni.” Potrivit articolului, Varșovia a reacționat deosebit de sensibil la apropierea lui Trump de Putin deoarece Polonia se învecinează cu Ucraina și consideră Rusia o amenințare directă. Polonia sprijină Ucraina militar și politic de la începutul războiului. Și ministrul de Externe Radosław Sikorski și-a exprimat îngrijorarea, iar salutul cordial adresat lui Putin a ridicat întrebarea „de cine ar fi mai aproape Trump” într-o situație de criză. Europa cere un loc la masa negocierilor După reacția sa publică, Tusk a participat la o reuniune la Berlin a așa-numitei „Coaliții a celor dispuși”, alături de susținători europeni ai Ucrainei, secretarul general al NATO Mark Rutte și președintele ucrainean Volodîmîr Zelenski. Conform relatării, emisarul special al SUA Steve Witkoff și Jared Kushner, ginerele lui Trump, i-au informat pe participanți despre discuțiile din China. Cancelarul german Friedrich Merz a avertizat că un „pace” negociată fără Europa și Ucraina nu ar funcționa și a spus, citat de revista Time, că un acord în stilul conferinței de la Ialta „nu va aduce pace”. Zelenski a reiterat că deciziile despre Ucraina nu pot fi luate fără participarea țării sale, iar statele europene au transmis că vor continua sprijinul pentru Kiev și vor să aibă un rol ferm în discuțiile viitoare privind garanțiile de securitate și ordinea postbelică. Ce spune Trump despre concesii și care este poziția Moscovei Trump a afirmat înaintea întâlnirii că Putin ar deveni mai flexibil în cereri: „Cred că cedează”, potrivit Focus. În același timp, date de sondaj citate de National Security Journal arată că aproximativ două treimi dintre americani dezaprobă modul în care Trump gestionează războiul din Ucraina, iar circa un sfert dintre respondenți cred că Trump ar favoriza Rusia. Pe de altă parte, potrivit ABC, Putin ar rămâne la cererile sale anterioare, inclusiv solicitarea ca Ucraina să cedeze teritorii. Imaginea „prietenoasă” de la summit nu ar fi schimbat, cel puțin deocamdată, această poziție. [...]

Șeful NATO încearcă să reducă riscul de escaladare prin normalizarea contactelor la vârf dintre puterile nucleare, după întâlnirea Trump–Putin–Xi din China, potrivit Digi24 . Mark Rutte a spus că reuniunea este „absolut normală” și că nu vede motive de îngrijorare sau de critică la adresa președintelui american. Rutte a făcut declarațiile la sosirea la summitul „ Coaliției Voinței ”, organizat la Berlin, unde au participat aproximativ 40 de țări aliate ale Ucrainei. Întâlnirea dintre Donald Trump, Vladimir Putin și Xi Jinping a avut loc joi, în marja summitului APEC, desfășurat în orașul chinez Shenzhen. De ce contează: semnal de stabilitate strategică, nu de ruptură în alianță Mesajul central transmis de secretarul general al NATO este că dialogul între liderii marilor puteri – în special între state cu arsenale nucleare – trebuie tratat ca un instrument de gestionare a riscurilor, nu ca o concesie politică. Rutte a insistat că este „important ca liderii puterilor nucleare să se întâlnească” și că astfel de întrevederi sunt firești. În același timp, șeful NATO l-a lăudat pe Donald Trump pentru „efortul său herculean de a obține pacea în Ucraina”, afirmând că președintele SUA lucrează constant în acest sens și că, pentru acest efort, „nu poate fi decât lăudat”. Ce urmează: sprijin pentru Ucraina și pregătiri pentru negocieri La reuniunea de la Berlin, agenda a inclus: necesitatea continuării sprijinului militar și de altă natură pentru Ucraina pe durata războiului; pregătiri pentru negocierile de pace, reluate săptămâna trecută la Abu Dhabi, în format trilateral, cu medierea Statelor Unite. Potrivit informațiilor prezentate, după întâlnirea din China, cei trei lideri au consemnat puncte de consens într-o „ declarație de pace ”, care include promovarea reformei ONU, creșterea producției de petrol și inițierea unui dialog pentru prevenirea proliferării armelor nucleare. [...]

Rusia încearcă să aducă Europa la masa negocierilor, dar în condiții stabilite la Moscova , după ce Washingtonul ar fi presat „destul de insistent” pentru includerea europenilor în discuțiile privind pacea în Ucraina, potrivit Digi24 . Președintele Vladimir Putin a declarat, în China, că Rusia a propus ca reprezentanții europeni să vină la Moscova pentru a-și „clarifica poziția” înainte de stabilirea formatului viitoarelor discuții. Mesajul vine în contextul în care negocierile s-au desfășurat până acum în principal între Moscova, Washington și Kiev, fără progrese semnificative. Miza: includerea Europei, dar cu „filtru” înainte de formatul negocierilor Putin a argumentat că nu are sens discutarea problemelor de securitate europeană fără participarea europenilor, însă a condiționat implicarea acestora de o etapă preliminară, la Moscova, pentru a stabili ce poziție au și „ce vor aduce” la discuții. „Nu ne opunem (participării europene), dar trebuie să înțelegem ce va aduce Europa la aceste discuții.” „Prin canale diplomatice, am propus ca reprezentanții europeni să vină la Moscova, pentru a putea stabili care este poziția lor. După aceea, vom decide în ce format vom continua dialogul cu Ucraina”. În relatarea Digi24, informațiile sunt atribuite agenției Reuters , care notează și că Putin a făcut aceste declarații după un summit în China cu președinții chinez și american. Context: discuții reluate după nouă luni, cu rezultate limitate Sursa arată că oficiali ruși, ucraineni și americani au avut discuții la Abu Dhabi săptămâna trecută, pentru prima dată în ultimele nouă luni. Părțile au convenit asupra unui schimb important de prizonieri, însă nu au existat „prea multe alte progrese concrete”. Implicarea europeană ar reprezenta, în această logică, o nouă etapă în eforturile de a opri conflictul care durează de aproape cinci ani și care a rezistat încercărilor președintelui american Donald Trump de a obține un acord de pace. Ce urmează: presiune diplomatică în paralel cu reuniunile europene În același timp, președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski , s-a aflat joi la Berlin la un summit al „Coaliției de Voință ”, găzduit de liderii Germaniei, Franței și Marii Britanii. Întâlnirea a avut loc la scurt timp după discuțiile trilaterale din China dintre Donald Trump, Vladimir Putin și Xi Jinping, menționează Digi24. [...]

Prima întâlnire trilaterală Xi–Trump–Putin a fost construită ca un exercițiu de putere într-un cadru economic , iar semnalele nonverbale au întărit ierarhia dintre cei trei lideri, inclusiv prin raportarea la greutatea economică a fiecărei țări, potrivit unei analize citate de Digi24 . Reuniunea a avut loc joi, la Shenzhen , în sudul Chinei, în marja summitului anual APEC (Cooperarea Economică pentru Asia-Pacific) , la care au participat aproximativ 20 de lideri, notează AFP, citată de News.ro. Discuțiile au fost „orchestrate cu minuțiozitate”, însă fiecare dintre cei trei a abordat întâlnirea diferit, potrivit lui Gabor Holch, consultant în management intercultural cu sediul în Shanghai, intervievat de AFP. Puterea economică, tradusă în „respect” și autoritate la masă Holch susține că întâlnirea a avut loc „în cadrul unui summit economic”, iar „respectul și autoritatea” acordate fiecărui lider corespund și puterii economice a țării sale. În această logică, Rusia apare drept „de departe cel mai puțin puternic partener” dintre cei trei, în evaluarea specialistului. Declarațiile introductive au fost făcute în fața camerelor, înainte ca jurnaliștii să părăsească sala pentru discuțiile cu ușile închise, un format care a lăsat publicului mai ales secvențele atent controlate de protocol și limbaj corporal. Stiluri diferite: contact vizual la Trump, disciplină la Putin, subtilitate la Xi În analiza citată, Donald Trump este descris ca fiind în largul său în discuții informale și ca având un comportament mai „deschis” în fața camerelor: s-ar fi abătut uneori de la textul pregătit, căutând contact vizual și adresându-se direct celorlalți doi lideri. În contrast, Vladimir Putin ar fi rămas concentrat pe discursul citit, până la gestul de a-și scoate căștile în timp ce vorbea, pentru a se concentra „100%” pe text, potrivit lui Holch. Xi Jinping este caracterizat drept un „om de stat asiatic tipic”, care transmite semnale nonverbale „extrem de subtile”, precum un zâmbet schițat sau o încruntare. Gesturi simbolice și scenografie: de la aeroport la masa rotundă În spațiul public au circulat și alte momente care au alimentat interpretări: o îmbrățișare scurtă între Xi și Trump la aeroportul din Shenzhen, ajutorul oferit de Trump omologului chinez pe o scară rulantă și salutul către Putin cu „prietenul meu” în timpul strângerii de mână. În timpul discuțiilor, cei trei au stat în jurul unei mese rotunde din lemn închis, cu flori roz în centru. Holch explică alegerea prin importanța formelor rotunde în cultura chineză, asociate cu ideea de armonie, și apreciază elementul natural din centrul mesei ca fiind „extrem de simbolic”. În ansamblu, lectura propusă de specialist indică faptul că, dincolo de declarațiile oficiale, întâlnirea a funcționat și ca o demonstrație de poziționare într-un cadru economic, în care gesturile și protocolul au transmis mesaje despre raportul de forțe dintre cele trei puteri. [...]