Știri
Știri din categoria Externe
Reluarea negocierilor de aderare pentru Ucraina și Moldova deblochează un proces de reglementare care poate remodela relațiile UE cu vecinătatea estică, după ce Ungaria și-a retras veto-ul, potrivit Al Jazeera. Ambasadorii celor 27 de state membre au convenit la Bruxelles ca discuțiile să fie reluate oficial luni, la Luxemburg, iar „procesul de aderare” să fie lansat săptămâna viitoare.
Decizia vine după ce negocierile au fost puse pe pauză din cauza opoziției Ungariei, condusă la acel moment de premierul pro-rus Viktor Orban, față de candidatura Ucrainei. Noul guvern de la Budapesta, instalat în mai, a acceptat să renunțe la veto, ceea ce permite reluarea calendarului de extindere pentru cele două state candidate.
Într-o postare comună pe rețelele sociale, președintele Consiliului European, Antonio Costa, și președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, au transmis că „toate statele membre au fost de acord să deschidă primul grup de negocieri de aderare cu Ucraina și Moldova”. Cei doi au descris extinderea drept „o alegere strategică”, argumentând că, într-un context de „incertitudine în creștere”, o Uniune Europeană mai mare este „în interesul comun”.
Negocierile încep cu deschiderea secțiunii „fundamentals” („fundamente”), care acoperă principiile de bază pe care candidații trebuie să le respecte, inclusiv statul de drept. Este, în esență, un pas de reglementare: fixează cadrul și condiționalitățile care vor ghida întregul proces de aderare.
Al Jazeera amintește că liderii UE au fost de acord să deschidă discuțiile de aderare cu Ucraina și Moldova în decembrie 2023, iar negocierile cu Kievul au fost „deschise formal” în iunie 2024, într-un proces complex care, de regulă, durează ani și acoperă domenii de la agricultură la statul de drept. Mișcarea a avut și o componentă simbolică, ca semnal de sprijin pentru Ucraina după invazia pe scară largă a Rusiei din 2022.
Un element-cheie al deblocării a fost un acord recent între Kiev și noul premier ungar, Peter Magyar, privind drepturile minorității maghiare din Ucraina, subiect care a fost mult timp un punct de fricțiune între cele două țări vecine.
Totuși, Magyar a spus că Ungaria nu susține o procedură accelerată pentru aderarea Ucrainei. Potrivit aceleiași surse, Budapesta ar urma să organizeze un referendum privind aderarea Ucrainei dacă aceasta „reușește să închidă toate cele 33 de capitole de aderare în următorii 10-15 ani”.
Ucraina și Moldova văd aderarea la UE ca pe o garanție suplimentară de securitate în fața agresiunii ruse, în timp ce Moscova insistă că menținerea controlului asupra „vecinătății apropiate” (statele post-sovietice) este esențială pentru securitatea sa națională.
Recomandate
Ucraina a schimbat cadrul legal de aplicare a Cartei europene, eliminând limba rusă din lista limbilor minoritare protejate , după ce președintele Volodîmîr Zelenski a promulgat o lege în acest sens, potrivit Kyiv Post . Miza este una de reglementare și politică publică: Kievul restrânge explicit protecțiile pentru limba asociată statului agresor, în plin război cu Rusia. Legea, identificată ca nr. 14120 , modifică modul în care Ucraina aplică intern Carta europeană pentru limbile regionale sau minoritare (un tratat al Consiliului Europei care stabilește măsuri de protecție pentru limbile minorităților). Conform informațiilor citate de publicație din Parlamentul ucrainean (Verkhovna Rada), schimbarea reflectă o repoziționare mai amplă a politicilor lingvistice în contextul invaziei ruse. Ce se schimbă în practică Președintele Parlamentului ucrainean, Ruslan Stefanciuk, a numit măsura o „decizie corectă”, argumentând că limba „statului agresor” nu ar trebui să beneficieze de instrumente create pentru a sprijini limbile comunităților naționale și ale popoarelor indigene. „Ucraina protejează limba de stat, respectă diversitatea lingvistică și culturală și privează influența imperială rusă de privilegiile pe care le-a abuzat ani la rând.” Ce limbi rămân protejate și ce se adaugă Aplicarea Cartei europene este menținută pentru celelalte limbi care erau acoperite anterior, inclusiv: belarusă, bulgară, găgăuză, tătară crimeeană, germană, poloneză, română, slovacă, maghiară, cehă, ebraică și greacă modernă. În plus, protecția este extinsă și către alte limbi, între care: romani, urum, rumeika, krymchak, karaim și idiș. Ministerul Culturii a indicat că lista actualizată cuprinde 18 limbi în total, notează aceeași sursă. Context: limbile, ca temă de negociere în război În același material este menționată și reacția ministrului rus de externe, Serghei Lavrov, care a acuzat Ucraina de „rusofobie” și a cerut restabilirea drepturilor vorbitorilor de rusă ca o condiție pentru o eventuală înțelegere de pace pe termen lung. Lavrov a spus că protecția celor pentru care rusa este limbă maternă ar fi o „prioritate” pentru Moscova și a susținut că Rusia va urmări „cu siguranță” restabilirea acestor drepturi. Pentru Ucraina, noua lege fixează în legislație o linie mai dură: rusa nu mai este tratată ca limbă minoritară protejată în cadrul Cartei, în timp ce protecțiile pentru alte comunități lingvistice sunt păstrate și, parțial, extinse. [...]
Atacurile nocturne cu drone ale Rusiei au lovit infrastructură civilă în nord-estul și sudul Ucrainei , provocând un deces și mai mulți răniți, într-un tipar care continuă să pună presiune pe funcționarea comunităților și pe capacitatea locală de intervenție, potrivit Kyiv Post . În regiunea Sumî, forțele ruse au lansat un atac masiv cu drone peste noapte asupra unui obiectiv de infrastructură civilă din comunitatea Șostka, conform lui Oleh Hryhorov, șeful Administrației Militare Regionale Sumî. O femeie de 44 de ani a fost ucisă, iar o altă femeie, de 33 de ani, a suferit răni grave. Lovitura a produs distrugeri și avarii importante unei clădiri nerezidențiale cu trei etaje. Autoritățile au transmis că împrejurările și consecințele complete ale atacului sunt încă în curs de clarificare. Răniți și pagube în Mikolaiv, după un atac cu drone Shahed În orașul Mikolaiv, trei persoane au fost rănite într-un atac cu drone Shahed, potrivit lui Vitalii Kim, șeful Administrației Militare Regionale Mikolaiv. Toți răniții au fost internați. Au fost avariate și locuințe private, precum și vehicule. Context: lovituri repetate asupra zonelor locuite Publicația notează că atacurile vin în contextul continuării loviturilor rusești asupra orașelor și comunităților ucrainene cu drone, cu efecte asupra infrastructurii civile, locuințelor și vehiculelor. Tot în regiunea Sumî, anterior, o femeie de 67 de ani a fost ucisă în comunitatea Znob-Novhorodske, după ce o dronă rusească a lovit o clădire rezidențială. [...]
Disputa privind repatrierea copiilor evacuați din Ucraina riscă să se transforme într-un blocaj juridic de durată , pe fondul deciziilor unor instanțe din Italia care împiedică revenirea minorilor, potrivit Adevărul , care citează CNN. Potrivit ombudsmanului ucrainean pentru drepturile omului, Dmitro Lubineț , peste 300 de copii ucraineni se află în situații în care autorități locale din state europene le blochează întoarcerea în Ucraina, cele mai multe cazuri fiind în Italia, Germania și Austria. Kievul susține că evacuarea din 2022 a fost o măsură temporară de protecție și că, între timp, au fost identificate zone mai sigure în vestul Ucrainei unde copiii ar putea locui. Italia, în centrul unui conflict între protecția minorilor și cererile Kievului Tensiunile au crescut după ce autoritățile ucrainene au anunțat că un adolescent de 15 ani, evacuat în Italia în 2022, a fost adoptat legal de o familie italiană. Conform CNN , băiatul fusese într-un centru de plasament din Ucraina înainte de război și are o mamă care cere întoarcerea lui; două dintre surorile sale s-au întors deja în Ucraina, însă instanțele italiene au decis că el poate rămâne în Italia. În paralel, Kievul spune că, odată cu trecerea timpului, crește riscul ca minorii evacuați să-și piardă legăturile cu țara de origine și să fie mai puțin dispuși să revină. Dimensiunea evacuărilor și problema accesului la informații Datele citate de CNN arată că peste 4.800 de copii din centre rezidențiale și case de copii din Ucraina au fost evacuați în mai multe state europene în 2022. Unii erau orfani, iar alții se aflau în grija statului din motive familiale. Lubineț a declarat pentru CNN că una dintre problemele majore este lipsa accesului autorităților ucrainene la informații despre situația unor copii evacuați: Kievul ar fi cerut repetat date și posibilitatea de a verifica situația minorilor, dar ar fi primit răspunsuri limitate. Instituțiile italiene contactate de CNN au refuzat să comenteze cazuri individuale, invocând legislația privind protecția minorilor și dreptul la viață privată. Reprezentanții ucraineni mai susțin că, în unele situații, copiii au fost tratați ca minori neînsoțiți și au primit tutori desemnați local, ceea ce ar fi complicat procedurile de repatriere. De cealaltă parte, un purtător de cuvânt al Agenției ONU pentru Refugiați (UNHCR) a spus pentru CNN că întoarcerea copiilor în Ucraina ar trebui să aibă loc doar voluntar și numai dacă autoritățile din țara gazdă consideră că aceasta este în interesul superior al copilului. [...]
Vladimir Putin susține că peste 700.000 de soldați ruși luptă acum în Ucraina , o cifră care, potrivit Libertatea , nu este confirmată din surse independente și vine în același timp cu un mesaj de intensificare a războiului și cu apeluri la „unitate” pe fondul presiunilor interne. Putin a făcut declarația vineri, de Ziua Națională a Rusiei, în cadrul unei întâlniri cu persoane prezentate drept participanți la invazia din Ucraina. El a evidențiat rolul „unităților de asalt”, într-o intervenție citată de publicația rusă Kommersant . Cifra de 700.000, fără confirmare independentă, dar cu miză operațională Dincolo de imposibilitatea verificării independente a numărului avansat, mesajul are o componentă operațională: Kremlinul încearcă să proiecteze imaginea unei capacități militare mari, în condițiile în care Putin a vorbit și despre nevoia de consolidare a apărării antiaeriene, după atacuri cu drone pe teritoriul Rusiei. În același registru, liderul rus a susținut că atacurile ucrainene cu drone urmăresc să afecteze economia și să „semene dezbinare”, dar a admis că Rusia trebuie să-și întărească sistemul de apărare antiaeriană. Presiune internă: apel la patriotism, pe fond de cereri pentru oprirea războiului Putin a reluat tema „unității și patriotismului”, însă Libertatea notează că mesajul vine într-un context în care, potrivit agenției EFE, două treimi dintre ruși ar cere încetarea imediată a ostilităților și începerea negocierilor de pace. În același cadru sunt menționate nemulțumiri legate de întreruperile de internet și de recesiunea economică. Amenințări cu intensificarea loviturilor și planuri pentru „veterani” Putin a avertizat că Rusia ar putea intensifica „loviturile de ripostă”, prezentate ca măsură de descurajare a atacurilor asupra unor obiective militare și industriale, pe care le-a numit „obiective civile”. Totodată, el a spus că Guvernul rus se gândește la găsirea de locuri de muncă pentru un număr mare de veterani după încheierea agresiunii militare din Ucraina și a vorbit despre dezvoltarea de drone cu inteligență artificială, precum și despre o constelație de sateliți de internet „mai bună” decât Starlink. Context: atacuri cu drone și anularea concertului din Piața Roșie Sărbătoarea Zilei Rusiei a fost marcată de un atac cu drone atribuit Ucrainei. Ministerul rus al Apărării a susținut că a doborât 231 de drone în 15 regiuni, iar autoritățile de la Moscova au anulat, pentru prima dată din 2003, concertul tradițional din Piața Roșie. [...]
O declarație a șefei diplomației UE riscă să slăbească și mai mult coeziunea politicii externe europene , după ce Kaja Kallas a comparat tratamentul aplicat palestinienilor de către Israel cu regimul de apartheid din Africa de Sud, potrivit Digi24 . Episodul adâncește controversele privind eficiența Serviciului European de Acțiune Externă (SEAE) , instituția care gestionează diplomația Uniunii. Remarca a fost făcută în timpul discuțiilor cu reprezentanți ai guvernului mexican, în contextul unei deplasări la Ciudad de Mexico (20–22 mai), unde Kallas a condus delegația UE la un summit, notează Agerpres. Potrivit Euractiv, oficiali și diplomați – inclusiv unii prezenți la întâlnire – au spus că șefa diplomației europene a invocat și o vizită anterioară în Africa de Sud, unde a fost la Muzeul Apartheidului din Johannesburg. De ce contează: mandatul UE cere „o singură voce”, dar controlul politic e limitat În interiorul instituțiilor europene, declarația a fost tratată ca o problemă de reprezentare și de mandat: un diplomat european citat de Euractiv afirmă că, deși UE este critică la adresa Israelului și sprijină o soluție cu două state, „comparația cu apartheid este inacceptabilă și nu este politica UE”, adăugând că devine „o mare problemă” când astfel de poziții sunt exprimate „în timp ce reprezintă oficial UE pe scena mondială”. Un funcționar de rang înalt din Comisia Europeană a susținut, potrivit aceleiași surse, că „afirmațiile neînțelepte” ale Kajei Kallas în mai multe ocazii au amplificat criticile din partea unui număr tot mai mare de state membre, între care sunt menționate Franța, Germania, Suedia, Finlanda și Irlanda. Context: poziția oficială a UE și tensiunile din jurul ei În linie cu politica UE, Kallas a recunoscut dreptul Israelului la autoapărare, dar a spus că răspunsul ar trebui să fie proporționat și că politica de colonizare israeliană în Cisiordania subminează posibilitatea unei soluții cu două state, potrivit informațiilor citate de Digi24. Miza internă ține și de arhitectura instituțională: funcționarul citat a atras atenția că, spre deosebire de un ministru de externe național, care poate fi tras la răspundere direct de premier, în sistemul UE acest tip de control politic nu funcționează la fel, deși Înaltul Reprezentant „vorbește în numele celor 27 de state membre”. Kaja Kallas deține simultan funcția de Înalt Reprezentant al UE pentru afaceri externe și politică de securitate și pe cea de vicepreședinte al Comisiei Europene. [...]
Ucraina a redus cu 71% traficul militar rusesc pe ruta R-280 , după ce a intensificat atacurile cu drone asupra „coridorului Novorossiya”, o arteră logistică esențială pentru trupele ruse din sud, potrivit Daily Mail . Efectul operațional imediat este blocarea aprovizionării pe uscat către zonele ocupate de-a lungul Mării Azov și către Crimeea, într-un moment în care Rusia se bazează pe această rută ca alternativă la Podul Kerci, considerat vulnerabil. Drumul R-280 leagă Rostov-pe-Don (Rusia) de Mariupol, Melitopol și Crimeea, iar în ultimele săptămâni ar fi devenit ținta unei campanii ucrainene de drone care „vânează” convoaie militare zi și noapte. Publicația notează că imagini video filmate de șoferi arată vehicule arse și pagube, uneori surprinzând chiar loviturile. „Blocaj logistic” și restricții pentru civili Din cauza riscurilor de securitate, autoritățile ar fi închis aproape complet drumul pentru traficul civil la finalul lunii mai, iar forțele ucrainene l-au redenumit „autostrada morții”, conform materialului. Regimentul 1 Separat de Asalt al Ucrainei a transmis marți că urmărește mișcările și lucrările de reparații ale Rusiei: „Vedem toate mișcările și controlăm total lucrările de reparații ale inamicului. Suntem gata să facem ajustările noastre pe rază lungă în orice moment.” Ministrul ucrainean al apărării, Mykhailo Fedorov, a descris la final de mai intenția drept un „blocaj logistic”, adică o încercare de a întrerupe sistematic transporturile și rețelele de aprovizionare ale Rusiei. Ce tactici și ce drone sunt menționate Potrivit articolului, operatori ucraineni de drone din brigada 412 „Nemesis” susțin că au distrus „zeci” de camioane și cisterne în cadrul unei campanii intensificate numite „middle strike campaign”, care vizează rețelele rusești de aprovizionare la 20–200 km în spatele liniei frontului. Daily Mail menționează și tipuri de drone folosite, cu atribuiri distincte: drone „Hornet”, de producție americană, despre care The Guardian ar fi relatat că au o rază de aproximativ 150 km; o dronă ucraineană produsă local, „Morrigan”, descrisă ca având circa doi metri lungime și putând fi lansată de pe o șină sau cu o praștie. În același context, Yevgeny Balitsky , șeful instalat de Kremlin în partea ocupată a regiunii Zaporojie, a avertizat șoferii să își limiteze deplasările, invocând pericolul atacurilor. El a vorbit despre un „sistem cuprinzător de minare la distanță” care ar detona la mișcare, în declarații citate de publicația independentă Meduza. De ce contează: presiune directă pe logistica Rusiei Indicatorul central invocat de Daily Mail este scăderea traficului de marfă militară pe această rută. Robert Brovdi, comandant al Forțelor ucrainene de Sisteme fără Pilot, a afirmat marți că traficul de cargo militar de pe „autostrada” R-280 a scăzut cu 71% în ultimele două săptămâni. În paralel, publicația leagă această presiune asupra logisticii de o intensificare mai largă a loviturilor cu drone: președintele Volodîmîr Zelenski a spus pe 5 mai că atacurile la distanțe de peste 20 km s-au dublat față de martie și au fost de patru ori mai multe decât în februarie, adăugând că „vor fi și mai multe”, pentru că este o zonă prioritară. Context: evaluări despre evoluția frontului și discuții diplomatice Materialul mai notează că o analiză bazată pe date ale Institute for the Study of War arată că Ucraina ar fi recucerit în mai mai mult teritoriu decât a pierdut pentru a doua lună consecutiv, cu un câștig net de 282 km², după ce Rusia ar fi cedat aproximativ 120 km² în aprilie. ISW apreciază că aceste campanii cu drone limitează capacitatea Rusiei de a transporta personal și de a aproviziona pozițiile de pe front. Separat, ambasadorii Marii Britanii, Franței și Germaniei la Moscova au cerut discuții directe între Moscova și Kiev, după o întâlnire cu adjunctul ministrului rus de externe, Mihail Galuzin. Rusia ar fi respins anterior propunerea lui Zelenski pentru o întâlnire față în față și ar prefera discuții cu administrația președintelui american Donald Trump, fără implicarea statelor europene, potrivit articolului. [...]
