Reluarea negocierilor de aderare pentru Ucraina și Moldova deblochează un proces de reglementare care poate remodela relațiile UE cu vecinătatea estică, după ce Ungaria și-a retras veto-ul, potrivit Al Jazeera. Ambasadorii celor 27 de state membre au convenit la Bruxelles ca discuțiile să fie reluate oficial luni, la Luxemburg, iar „procesul de aderare” să fie lansat săptămâna viitoare.

Decizia vine după ce negocierile au fost puse pe pauză din cauza opoziției Ungariei, condusă la acel moment de premierul pro-rus Viktor Orban, față de candidatura Ucrainei. Noul guvern de la Budapesta, instalat în mai, a acceptat să renunțe la veto, ceea ce permite reluarea calendarului de extindere pentru cele două state candidate.

Într-o postare comună pe rețelele sociale, președintele Consiliului European, Antonio Costa, și președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, au transmis că „toate statele membre au fost de acord să deschidă primul grup de negocieri de aderare cu Ucraina și Moldova”. Cei doi au descris extinderea drept „o alegere strategică”, argumentând că, într-un context de „incertitudine în creștere”, o Uniune Europeană mai mare este „în interesul comun”.

Ce se deschide luni: capitolul „fundamentals”

Negocierile încep cu deschiderea secțiunii „fundamentals” („fundamente”), care acoperă principiile de bază pe care candidații trebuie să le respecte, inclusiv statul de drept. Este, în esență, un pas de reglementare: fixează cadrul și condiționalitățile care vor ghida întregul proces de aderare.

Al Jazeera amintește că liderii UE au fost de acord să deschidă discuțiile de aderare cu Ucraina și Moldova în decembrie 2023, iar negocierile cu Kievul au fost „deschise formal” în iunie 2024, într-un proces complex care, de regulă, durează ani și acoperă domenii de la agricultură la statul de drept. Mișcarea a avut și o componentă simbolică, ca semnal de sprijin pentru Ucraina după invazia pe scară largă a Rusiei din 2022.

Miza politică a deblocării: Ungaria și condițiile puse

Un element-cheie al deblocării a fost un acord recent între Kiev și noul premier ungar, Peter Magyar, privind drepturile minorității maghiare din Ucraina, subiect care a fost mult timp un punct de fricțiune între cele două țări vecine.

Totuși, Magyar a spus că Ungaria nu susține o procedură accelerată pentru aderarea Ucrainei. Potrivit aceleiași surse, Budapesta ar urma să organizeze un referendum privind aderarea Ucrainei dacă aceasta „reușește să închidă toate cele 33 de capitole de aderare în următorii 10-15 ani”.

Ucraina și Moldova văd aderarea la UE ca pe o garanție suplimentară de securitate în fața agresiunii ruse, în timp ce Moscova insistă că menținerea controlului asupra „vecinătății apropiate” (statele post-sovietice) este esențială pentru securitatea sa națională.