Știri
Știri din categoria Externe
Franța și Slovacia au blocat prelungirea sancțiunilor UE împotriva Rusiei, forțând o extindere de avarie de doar o săptămână și readucând în prim-plan vulnerabilitatea deciziilor de politică externă luate prin unanimitate, potrivit Antena 3. Miza imediată este scoaterea oligarhului ruso-uzbek Alisher Usmanov de pe lista de sancțiuni.
Blocajul a apărut luni, cu câteva zile înainte ca sancțiunile să expire. Pentru a evita prăbușirea întregului regim, ambasadorii statelor membre au convenit o soluție temporară: prelungirea cu o săptămână, până la 22 septembrie, interval în care se caută un compromis.
„Consultările vor continua, iar alte discuții sunt așteptate la momentul potrivit”, a transmis președinția irlandeză a Consiliului UE.
Prelungirea sancțiunilor individuale necesită acordul tuturor celor 27 de state membre, iar un singur veto poate bloca decizia. Potrivit Financial Times, dacă nu s-ar fi găsit soluția de prelungire cu o săptămână, lipsa unui acord până la termenul-limită ar fi dus la eliminarea de pe listă și a celorlalte persoane și companii sancționate.
UE încearcă să prelungească sancțiunile individuale pentru 12 luni, astfel încât să fie aliniate cu sancțiunile economice împotriva Rusiei, deja prelungite pentru un an de liderii europeni în luna iunie.
Slovacia cere de mai mult timp scoaterea lui Alisher Usmanov de pe lista de sancțiuni, însă intrarea Franței în acest demers i-a surprins pe diplomații europeni, deoarece Parisul nu se alăturase anterior. Un diplomat a descris demersul Franței drept „uimitor”, conform relatării.
Oficial, Franța a invocat un motiv de „securitate națională”, fără detalii publice. Un diplomat francez a declarat pentru Euronews că Parisul are „o problemă separată legată de securitatea națională” și că dorește să răspundă pozitiv unor parteneri internaționali care au făcut demersuri în cazul lui Usmanov.
Financial Times scrie, citând persoane familiarizate cu negocierile, că poziția Franței ar putea avea legătură cu un posibil acord pentru eliberarea unor cetățeni francezi deținuți în Azerbaidjan. Potrivit FT, acordul nu este final și ar depinde de acceptul tuturor statelor membre pentru scoaterea lui Usmanov de pe lista de sancțiuni. Franța a refuzat să comenteze informațiile despre acest posibil schimb sau situația cetățenilor francezi aflați în Azerbaidjan.
Nemulțumirea unor diplomați europeni este redată de FT printr-o declarație a unui înalt diplomat european:
„Asta ar însemna nu doar o recompensă pentru Rusia, ci și o recompensă pentru încarcerarea unor europeni.”
Usmanov a fost sancționat de UE la scurt timp după invazia pe scară largă a Ucrainei, Consiliul UE susținând că are „legături deosebit de apropiate” cu Vladimir Putin și interese în sectoare importante ale economiei ruse. Omul de afaceri respinge acuzațiile și a deschis procese în state europene pentru a contesta sancțiunile.
Majoritatea statelor membre continuă să se opună scoaterii lui Usmanov de pe listă. Luxemburgul susține prelungirea sancțiunilor, dar, potrivit FT, a transmis că, dacă Usmanov va fi scos de pe listă, atunci și Mihail Fridman ar trebui să fie tratat similar.
Președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, a criticat ideea relaxării sancțiunilor, afirmând că Usmanov și Fridman sunt „exact genul de oameni de afaceri ruși” care ar trebui să facă pași concreți împotriva războiului și cerând partenerilor europeni să nu ofere noi oportunități unor oameni de afaceri apropiați sistemului de la Moscova, în timp ce economia Ucrainei este afectată de atacurile rusești.
Recomandate
UE a deschis noi capitole de negociere cu Ucraina și Republica Moldova, un pas care mută discuția spre piața internă și competitivitate , adică zone cu efect direct asupra regulilor de funcționare economică și a accesului la piața unică, potrivit Agerpres , care citează AFP. Președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen , a transmis pe X că „viitorul Ucrainei și al Republicii Moldova este în Uniunea noastră” și că cele două țări vor fi însoțite „la fiecare pas” pe drumul aderării. La rândul său, președintele ucrainean Volodimir Zelenski a salutat, tot pe X, „un nou pas important” spre UE. De ce contează: negocierile intră în capitole cu miză economică După această etapă, negocierile cu Ucraina și Republica Moldova – care avansează în paralel – urmează să se concentreze pe două grupuri de capitole: „piața internă” și „competitivitate și creștere incluzivă”. Potrivit comisarului european pentru extindere, Marta Kos , reformele din zona pieței interne ar urma să aibă efecte economice concrete pentru Ucraina, prin facilitarea comerțului și a creșterii companiilor ucrainene în Europa. În arhitectura procesului de aderare, negocierile sunt organizate în 35 de capitole, grupate în șase tematici, de la drepturi fundamentale și piața internă până la agricultură și relații externe. Pentru finalizarea aderării este necesară o decizie unanimă a celor 27 de state membre. Ce a deblocat pasul de acum: legislația privind minoritățile Deschiderea noilor capitole vine după adoptarea, de către parlamentarii ucraineni, a unei legislații pentru protejarea drepturilor minorităților naționale, măsură prezentată ca eliminând un obstacol important în calea aderării. În context, statutul minorității ungare din vestul Ucrainei a generat tensiuni cu Budapesta, care blocase cererea de aderare a Kievului, depusă oficial la câteva zile după invazia rusă din februarie 2022. Calendar și implicații pentru Republica Moldova Marta Kos a afirmat că, „din punct de vedere tehnic”, ar fi posibil ca negocierile să fie finalizate în primul sau al doilea trimestru din 2028. Pentru Republica Moldova, comisarul a legat avansul reformelor de accesul la finanțare europeană, menționând că la o reuniune recentă a Consiliului s-a discutat despre „fonduri” descrise drept cele mai mari pentru Chișinău și că reformele ar putea aduce finanțări suplimentare. Separat, UE a anunțat și progrese în discuțiile cu Albania, prin închiderea provizorie a unui capitol de negociere. [...]
Două nave cargo s-au scufundat lângă Strâmtoarea Hormuz , iar fluxul de petrol prin zonă a coborât la mai puțin de un sfert din nivelurile de dinainte de război , pe fondul intensificării atacurilor asupra transportului comercial, potrivit CNN . Evoluția reaprinde riscurile operaționale pentru lanțurile de aprovizionare și pune presiune pe prețurile energiei la nivel global. Nava container GFS Pride, înregistrată în Singapore, a fost lovită marți în timp ce traversa strâmtoarea, a luat foc și ulterior s-a scufundat, conform Autorității Maritime și Portuare din Singapore. Echipajul a fost evacuat în siguranță. CNN spune că a verificat imagini video în care se vede fum negru ridicându-se de pe navă, iar ulterior imagini satelitare indică marfă împrăștiată în apă și o mică pată de petrol. Televiziunea de stat iraniană Press TV a susținut că nava ar fi „lovit o mină marină pe o rută neautorizată”, însă experți citați de CNN contestă această variantă și consideră mai probabil un atac cu dronă. A doua navă, Cape Dao, înregistrată în Antigua și Barbuda, s-a scufundat de asemenea, potrivit datelor Organizației Maritime Internaționale (IMO), după ce fusese lovită inițial de un proiectil pe 23 septembrie. Un membru indian al echipajului a murit. Impactul asupra pieței: mai puțin petrol tranzitat, prețuri mai mari Deși mai multe nave au fost lovite în Strâmtoarea Hormuz în acest an, acestea sunt doar a doua și a treia navă scufundată în Orientul Mijlociu de la începutul războiului cu Iran, în februarie, potrivit datelor IMO. CNN notează că atacurile s-au intensificat semnificativ de la finalul lui septembrie, ceea ce a redus din nou cantitatea de petrol care tranzitează din Orientul Mijlociu și a împins în sus prețurile petrolului la nivel mondial. Datele United Kingdom Maritime Trade Operations (UKMTO) , care monitorizează incidentele de navigație, arată că de luni au fost raportate nouă atacuri în sau în apropierea Strâmtorii Hormuz, inclusiv un atac cu dronă asupra unui petrolier. Potrivit serviciului de monitorizare maritimă Kpler, luni au tranzitat cu succes Strâmtoarea Hormuz doar 4,147 milioane de barili de petrol, „mai puțin de un sfert” din nivelurile de dinainte de război. Kpler mai arată că media pe șapte zile a fluxului de petrol prin Hormuz a scăzut puternic de la începutul lui octombrie. Context operațional: escaladare și întrebări despre răspunsul internațional Charlie Brown, fost ofițer al Marinei SUA și consilier senior pentru organizația United Against Nuclear Iran, a declarat că scufundarea navei GFS Pride reprezintă o escaladare periculoasă după săptămâni de atacuri aproape zilnice asupra transportului comercial și că, deși Iranul invocă o mină navală, un atac cu dronă este mai probabil. „Mulți se întreabă ce răspuns va avea Marina SUA la atacurile tot mai intense ale Iranului asupra transportului global. Dar adevărata întrebare este ce răspuns vor avea alte națiuni.” CNN mai relatează că armata americană continuă să aplice o blocadă asupra porturilor iraniene pentru a menține presiunea economică, iar Iranul încearcă să-și recapete influența asupra strâmtorii, inclusiv pe fondul apropierii alegerilor de la mijlocul mandatului în SUA. În paralel, administrația Trump a încercat să reducă prețurile și printr-un acord controversat de relaxare a unor sancțiuni asupra Rusiei pentru a importa o cantitate relativ mică de motorină, măsură criticată bipartizan, fără garanții de efect semnificativ, potrivit CNN. [...]
Îndoielile privind calificările profesionale ale noii purtătoare de cuvânt a Casei Albe riscă să devină o problemă operațională pentru comunicarea administrației Trump , pe fondul întrebărilor publice despre statutul ei de avocat și al unei plângeri depuse la Baroul din California , potrivit News , care citează relatări The Associated Press (AP) și The Washington Post (WP). Katie Zacharia s-a prezentat de-a lungul timpului drept avocată și a încercat să se impună ca analistă în media conservatoare (Fox News și Newsmax), însă, până acum, nici ea, nici Casa Albă nu au prezentat dovezi că ar fi promovat examenul de admitere în barou în vreun stat american sau în China, unde a lucrat în trecut pentru o firmă de avocatură. Miza: credibilitatea briefingurilor și vulnerabilități de conformitate Întrebările despre CV vin într-un moment sensibil: Zacharia abia a început rolul de purtătoare de cuvânt, iar prima apariție la tribună a fost criticată, notează WP. În paralel, tema statutului ei profesional a căpătat o dimensiune de conformitate (respectarea regulilor profesiei), după ce un grup de supraveghere a cerut verificări oficiale. În California, a te prezenta drept avocat fără licență poate avea consecințe legale, iar acest risc se poate transforma într-o vulnerabilitate constantă în comunicarea publică a administrației, în condițiile în care purtătorul de cuvânt este expus zilnic întrebărilor presei. Ce spune Casa Albă despre pregătirea ei și episodul „China” După ce președintele Donald Trump a fost întrebat unde a promovat Zacharia examenul de admitere în barou, acesta s-a dat la o parte pentru a o lăsa să răspundă. Ea a început cu: „Când m-am mutat în China”, însă nu este clar ce a vrut să spună sau dacă și-a terminat propoziția, potrivit AP. AP notează că doar cetățenii chinezi pot susține Examenul Național Unificat de Calificare Profesională Juridică din China. Casa Albă a transmis într-un comunicat că Zacharia s-a mutat în China împreună cu soțul ei după absolvire, din cauza jobului acestuia la o firmă americană de capital privat, iar ea a lucrat în domeniul dreptului tranzacțiilor internaționale. În privința studiilor, Casa Albă a indicat o declarație potrivit căreia Zacharia a obținut o licență în arte la Universitatea Pepperdine (2007) și o diplomă de drept la Facultatea de Drept Caruso a Universității Pepperdine (2011), conform universității și biografiei de pe LinkedIn. Directorul de comunicare al Casei Albe, Steven Cheung, a susținut că Zacharia este „deosebit de calificată şi extrem de inteligentă” și că „va face o treabă extraordinară” ca purtător de cuvânt. Verificări în baze publice și plângere la Baroul din California Potrivit unei baze de date publice, Zacharia nu figurează ca membru al Baroului din California, statul în care locuiește în prezent. Un purtător de cuvânt al Baroului din California, Rick Coca, a declarat într-un comunicat că nu există „nicio înregistrare” pentru numele „Kate Sharon Zacharia” sau „Kate Sharon Black” ori alte variante ale numelui. Popular Information a indicat că situația ar fi similară în toate cele 50 de state analizate, precum și în Washington, DC. Ca reacție, Campaign for Accountability a depus miercuri o plângere la Baroul Statului California, cerând să fie investigat dacă Zacharia s-a prezentat în mod fals ca avocată, încălcând legea din California. Organizația a citat riscul penal asociat unei astfel de prezentări fără licență. Baroul a spus că nu poate confirma dacă a primit plângerea sau dacă desfășoară o anchetă, invocând legile privind confidențialitatea. Context: numirea, debutul la tribună și tensiunile interne Trump a anunțat numirea lui Zacharia săptămâna trecută, iar WP scrie că decizia ar fi fost luată ocolind-o inclusiv pe șefa de cabinet Susie Wiles, potrivit a patru persoane familiarizate cu discuțiile interne, care au vorbit sub condiția anonimatului. La primul briefing, Zacharia a răspuns la doar trei întrebări, apoi a citit un text pregătit, într-o apariție de 14 minute. WP notează că ea a răspuns întrebărilor venite de la Breitbart News, Fox News și Daily Mail. Tot în cadrul briefingului, potrivit materialului, Zacharia a spus că „va trebui să revină cu un răspuns” la o întrebare despre schimbul de informații de securitate cu Ucraina și a anunțat că ambasadoarei SUA în Grecia, Kimberly Guilfoyle, i s-a cerut demisia. În plus, WP menționează că Zacharia nu s-a mutat în biroul mare din Aripa de Vest eliberat de predecesoarea sa, Karoline Leavitt; acel birou este ocupat acum de Steven Cheung, iar Zacharia ar fi fost mutată într-un spațiu mai mic, un detaliu interpretat la Washington ca indicator informal al influenței interne. [...]
Ucraina va relua loviturile asupra rafinăriilor rusești , în pofida presiunilor venite din SUA pentru oprirea atacurilor, pe fondul unei deteriorări accelerate a relației dintre președintele Volodimir Zelenski și administrația Trump, potrivit Kyiv Post . Zelenski a spus că „blocajul” privind atacarea rafinăriilor „a dispărut” și că Ucraina „a terminat” cu această restricție, într-un interviu acordat Financial Times la Londra. Conform publicației, liderul ucrainean a avertizat că Washingtonul a pus în pericol vieți ucrainene prin limitarea accesului la schimbul de informații (intelligence) și la comunicațiile prin satelit Starlink , pe care forțele ucrainene le folosesc pentru comunicații pe câmpul de luptă și operațiuni cu drone. Presiunea SUA: energie, prețuri la combustibili și condiționarea sprijinului În relatarea Kyiv Post, Zelenski afirmă că oficiali militari ucraineni au fost avertizați de omologii americani că SUA ar urma să restricționeze schimbul de informații dacă Kievul continuă loviturile asupra infrastructurii energetice rusești. Miza, în interpretarea prezentată, este legată de efortul Washingtonului de a reduce prețurile la combustibili, Trump cerând Ucrainei să oprească atacurile asupra infrastructurii petroliere ruse. Publicația notează și că, săptămâna trecută, Trump a anunțat un acord prin care Rusia ar urma să furnizeze motorină către piețele din SUA și globale, decizie criticată de parlamentari americani și aliați europeni. Zelenski a numit acordul o „victorie simplă” pentru Kremlin, într-un interviu acordat lui Piers Morgan. Starlink și schimbul de informații, risc operațional pentru apărarea Ucrainei Disputa s-a amplificat după ce Ucraina a raportat restricții asupra serviciilor militare Starlink. Zelenski a avertizat că limitările pot duce la pierderi semnificative, în condițiile intensificării atacurilor rusești asupra orașelor ucrainene și a infrastructurii energetice. „Este o mare greșeală. Această decizie va aduce multe pierderi de vieți omenești… Oamenii vor muri.” Zelenski i-a cerut lui Elon Musk să restabilească serviciul, exprimând speranța că întreruperea ar fi fost cauzată de o problemă tehnică. În același context, Musk a declarat că Starshield – sistemul de sateliți de nivel militar – este deținut și controlat de guvernul SUA, care stabilește restricțiile de utilizare, și că Starlink este un serviciu comercial destinat utilizării civile și defensive, nu operațiunilor ofensive. Kyiv Post mai scrie că oficiali ucraineni au declarat pentru CNN că pierderea informațiilor ar putea oferi Rusiei un avantaj pe câmpul de luptă, iar un oficial european a pus sub semnul întrebării explicația Washingtonului potrivit căreia vremea ar fi provocat întreruperi în datele de avertizare privind rachetele. Context: atacuri rusești asupra energiei și întreruperi de curent Pe fondul acestei tensiuni, Zelenski a spus că loviturile rusești au lăsat peste 600.000 de oameni fără electricitate. Publicația notează și că, în două nopți consecutive, alertele aeriene care, de regulă, oferă timp locuitorilor din Kiev să se adăpostească au venit abia după ce rachetele balistice rusești se apropiau sau loveau capitala. Potrivit lui Zelenski, în 12-13 octombrie Rusia a lansat atacuri succesive cu rachete balistice, lovind infrastructură civilă și o centrală electrică majoră, iar Ucraina nu ar fi primit avertizare prealabilă de la partenerii occidentali. Ce urmează Din informațiile prezentate, reluarea loviturilor asupra rafinăriilor rusești indică o schimbare de linie la Kiev, cu potențial de a adânci fricțiunile cu Washingtonul, în special dacă SUA condiționează în continuare schimbul de informații și utilizarea unor servicii critice precum Starlink de limitarea atacurilor ucrainene asupra infrastructurii energetice ruse. [...]
Restricțiile de viteză impuse peste noapte rețelei Starshield a SpaceX deasupra Ucrainei riscă să afecteze direct apărarea antidrone și loviturile la distanță medie , potrivit evaluării Institute for the Study of War publicate de Kyiv Post . Oficialii ucraineni au raportat limitări „în mișcare” (adică în utilizare mobilă) în intervalul 13–14 octombrie, cu impact semnificativ asupra eforturilor de interceptare a dronelor rusești cu propulsie cu reacție și asupra campaniei de lovituri care a susținut contraofensiva din 2026. De ce contează: un blocaj operațional pe lanțul „detectare–lovire” În evaluarea ISW, restricțiile de viteză pe Starshield ar putea avea consecințe majore tocmai pentru că vizează o componentă folosită în operațiuni care depind de conectivitate stabilă în teren. Analiza notează că limitările ar „perturba semnificativ” atât interceptarea dronelor mai rapide, cât și capacitatea Ucrainei de a executa lovituri la distanță medie – tip de acțiuni descrise ca fiind un facilitator al operațiunilor de contraofensivă în sectoare-cheie ale frontului pe parcursul anului 2026. ISW subliniază și o delimitare importantă: forțele ucrainene nu au acces la servicii Starshield sau Starlink deasupra Rusiei, astfel că aceste restricții „în mișcare” nu ar afecta capacitatea Ucrainei de a lovi ținte pe teritoriul rus la distanțe mari. Legătura cu „ Operațiunea Vivaldi ” și efectele în lanț din zona Lîman Potrivit evaluării, restricțiile vin în contextul în care Corpul 3 Armată al Ucrainei a făcut publice mai multe detalii despre „Operațiunea Vivaldi” pe direcția Lîman. ISW afirmă că această operațiune s-a bazat puternic pe o campanie coordonată, derulată luni la rând, de lovituri la distanță medie pentru a facilita avansuri terestre ucrainene. Analiza mai arată că „Operațiunea Vivaldi” continuă să producă efecte în cascadă în sectoarele vecine, imediat la nord și la sud de zona Lîman – un indiciu că degradarea capacității de lovire la distanță medie poate avea impact dincolo de un singur sector. Schimburi de lovituri: rachete și drone în noaptea de 13 spre 14 octombrie În același interval, forțele ucrainene au lovit un centru de date al băncii de stat ruse Sberbank în regiunea Saratov și infrastructură industrială în regiunea Rostov, potrivit ISW. De cealaltă parte, Rusia a lansat peste noapte un atac combinat asupra Ucrainei, care a inclus: 39 de rachete balistice Iskander-M, KN-23 și S-400; rachete antinavă Zircon și Onyx; 128 de drone și muniții rătăcitoare (loitering munitions – drone care pot „patrula” înainte de a lovi o țintă). ISW notează că, pe 14 octombrie, nu au fost raportate avansuri teritoriale nici de partea rusă, nici de partea ucraineană. Ce urmează Evaluarea sugerează că miza imediată este una operațională: dacă restricțiile de viteză pe Starshield persistă, Ucraina ar putea întâmpina dificultăți sporite atât în interceptarea dronelor rusești cu reacție, cât și în menținerea ritmului loviturilor la distanță medie care, potrivit ISW, au susținut progresele din 2026 în anumite sectoare ale frontului. În lipsa unor detalii suplimentare în material despre durata sau parametrii tehnici ai limitărilor, amploarea efectului rămâne deocamdată dificil de cuantificat. [...]
Volodimir Zelenski avertizează că relaxarea restricțiilor SUA pentru motorina rusească riscă să slăbească sprijinul pentru Ucraina , într-un moment în care Moscova caută câștiguri politice fără progrese decisive pe front, potrivit Kyiv Post . Președintele ucrainean a spus că acordul descris drept „diesel deal” îi oferă lui Vladimir Putin o „victorie tactică” și poate fi folosit de Kremlin pentru a presa Kievul spre concesii. Declarațiile au fost făcute într-un interviu amplu acordat realizatorului britanic Piers Morgan , miercuri, 14 octombrie, în timpul vizitei lui Zelenski în Marea Britanie, unde a avut întâlniri cu premierul Andy Burnham și cu regele Charles al III-lea . Contextul este marcat de atacuri rusești reînnoite asupra infrastructurii energetice ucrainene și de tensiuni în creștere între Kiev și Washington. „Putin râde acum”: miza politică a acordului privind motorina Morgan a pus sub semnul întrebării decizia președintelui american Donald Trump de a relaxa restricțiile privind motorina rusească, argumentând că efectul asupra prețurilor la combustibil în SUA ar fi limitat. Zelenski a fost de acord și a descris aranjamentul ca pe un câștig pentru Kremlin. „Acum Putin râde.” Zelenski a susținut că Rusia obține concesii de la Washington fără să fie nevoită să forțeze „străpungeri” militare, iar astfel de decizii sunt exploatate pentru a împinge Ucraina spre compromisuri. El a spus că este „păcat” că Ucraina „pierde un partener puternic”, iar când Morgan a întrebat dacă se referă la pierderea Americii, Zelenski a răspuns afirmativ, adăugând că nu din vina Kievului. În același timp, Zelenski a insistat că Ucraina nu își poate sacrifica suveranitatea pentru a menține sprijinul SUA. „Nu ne vindem țara… Nu e vorba de afaceri pentru noi. E viața noastră și țara noastră.” Energie, încetări ale focului și atacuri: acuzația că Rusia „exploatează” aranjamentele În interviu, Zelenski a spus că Ucraina a susținut propunerea lui Trump privind o încetare a focului pe energie, deși Kievul nu ar fi fost informat înainte ca președintele american să o anunțe. Potrivit lui Zelenski, Ucraina s-a abținut timp de trei zile de la lovirea obiectivelor energetice rusești și nu a ripostat imediat când Rusia a reluat atacurile. El a afirmat că Rusia a lansat ulterior un nou baraj masiv, inclusiv aproximativ 40 de rachete balistice țintind infrastructura energetică ucraineană. Morgan a spus că apărarea ucraineană a interceptat doar patru dintre rachetele balistice, iar Zelenski a concluzionat că Moscova folosește astfel de aranjamente în avantajul său, nu pentru a le respecta. Starlink și avertizările de informații: impact operațional asupra apărării aeriene Zelenski a criticat și restricțiile care ar fi afectat sistemul de comunicații prin satelit Starlink în timpul atacurilor rusești, afirmând că acestea au costat vieți. El a spus că forțele ucrainene ar fi pierdut conectivitatea în jurul orei 1:00, ceea ce a afectat dronele interceptoare folosite împotriva dronelor Shahed. „Sunt sigur că au știut ce au făcut. Absolut. Pentru că era 1 dimineața.” Zelenski a declarat că militarii au încercat să contacteze SpaceX, generali americani și alți parteneri după ce au observat întreruperea. A adăugat că Starlink nu este folosit doar pentru misiuni ofensive, ci și pentru apărarea vieților, și a numit restricțiile o „greșeală serioasă”, menționând totodată că ar putea fi vorba și de o problemă tehnică majoră. El a mai spus că state europene, inclusiv Polonia, au plătit pentru serviciile Starlink utilizate de Ucraina. Publicația notează că restricțiile operaționale au fost confirmate de oficiali ucraineni, însă responsabilitatea pentru impunerea lor rămâne disputată. Separat, Zelenski a vorbit despre întreruperi ale avertizărilor de informații din partea SUA privind rachetele balistice rusești, despre care a spus că reduc timpul disponibil civililor pentru a ajunge la adăposturi. El a precizat că oficiali americani au pus aceste probleme pe seama unor dificultăți tehnice, dar că ele au continuat în timpul atacurilor. Trump a negat că ar fi suspendat schimbul de informații cu Ucraina. Ce urmează: presiune politică și negocieri, fără cedări de suveranitate Zelenski a spus că Ucraina poate să își păstreze independența „în orice fel”, dar a admis că fără sprijinul Washingtonului ar deveni mult mai dificil să fie împins Putin spre o soluție diplomatică. În același timp, a reiterat că nu va recunoaște legal teritoriile ocupate ca fiind rusești, chiar dacă a subliniat că evitarea pierderilor de vieți rămâne esențială. Interviul a inclus și o discuție despre ideea, atribuită lui Trump, că Ucraina ar trebui să aibă un alt lider „care poate face o înțelegere”. Zelenski a respins posibilitatea ca actori externi să decidă cine conduce Ucraina și a spus că alegeri sigure nu pot fi organizate cât timp țara este atacată cu rachete și drone. [...]
