Știri
Știri din categoria Externe
Franța și Slovacia au blocat prelungirea sancțiunilor UE împotriva Rusiei, forțând o extindere de avarie de doar o săptămână și readucând în prim-plan vulnerabilitatea deciziilor de politică externă luate prin unanimitate, potrivit Antena 3. Miza imediată este scoaterea oligarhului ruso-uzbek Alisher Usmanov de pe lista de sancțiuni.
Blocajul a apărut luni, cu câteva zile înainte ca sancțiunile să expire. Pentru a evita prăbușirea întregului regim, ambasadorii statelor membre au convenit o soluție temporară: prelungirea cu o săptămână, până la 22 septembrie, interval în care se caută un compromis.
„Consultările vor continua, iar alte discuții sunt așteptate la momentul potrivit”, a transmis președinția irlandeză a Consiliului UE.
Prelungirea sancțiunilor individuale necesită acordul tuturor celor 27 de state membre, iar un singur veto poate bloca decizia. Potrivit Financial Times, dacă nu s-ar fi găsit soluția de prelungire cu o săptămână, lipsa unui acord până la termenul-limită ar fi dus la eliminarea de pe listă și a celorlalte persoane și companii sancționate.
UE încearcă să prelungească sancțiunile individuale pentru 12 luni, astfel încât să fie aliniate cu sancțiunile economice împotriva Rusiei, deja prelungite pentru un an de liderii europeni în luna iunie.
Slovacia cere de mai mult timp scoaterea lui Alisher Usmanov de pe lista de sancțiuni, însă intrarea Franței în acest demers i-a surprins pe diplomații europeni, deoarece Parisul nu se alăturase anterior. Un diplomat a descris demersul Franței drept „uimitor”, conform relatării.
Oficial, Franța a invocat un motiv de „securitate națională”, fără detalii publice. Un diplomat francez a declarat pentru Euronews că Parisul are „o problemă separată legată de securitatea națională” și că dorește să răspundă pozitiv unor parteneri internaționali care au făcut demersuri în cazul lui Usmanov.
Financial Times scrie, citând persoane familiarizate cu negocierile, că poziția Franței ar putea avea legătură cu un posibil acord pentru eliberarea unor cetățeni francezi deținuți în Azerbaidjan. Potrivit FT, acordul nu este final și ar depinde de acceptul tuturor statelor membre pentru scoaterea lui Usmanov de pe lista de sancțiuni. Franța a refuzat să comenteze informațiile despre acest posibil schimb sau situația cetățenilor francezi aflați în Azerbaidjan.
Nemulțumirea unor diplomați europeni este redată de FT printr-o declarație a unui înalt diplomat european:
„Asta ar însemna nu doar o recompensă pentru Rusia, ci și o recompensă pentru încarcerarea unor europeni.”
Usmanov a fost sancționat de UE la scurt timp după invazia pe scară largă a Ucrainei, Consiliul UE susținând că are „legături deosebit de apropiate” cu Vladimir Putin și interese în sectoare importante ale economiei ruse. Omul de afaceri respinge acuzațiile și a deschis procese în state europene pentru a contesta sancțiunile.
Majoritatea statelor membre continuă să se opună scoaterii lui Usmanov de pe listă. Luxemburgul susține prelungirea sancțiunilor, dar, potrivit FT, a transmis că, dacă Usmanov va fi scos de pe listă, atunci și Mihail Fridman ar trebui să fie tratat similar.
Președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, a criticat ideea relaxării sancțiunilor, afirmând că Usmanov și Fridman sunt „exact genul de oameni de afaceri ruși” care ar trebui să facă pași concreți împotriva războiului și cerând partenerilor europeni să nu ofere noi oportunități unor oameni de afaceri apropiați sistemului de la Moscova, în timp ce economia Ucrainei este afectată de atacurile rusești.
Recomandate
Un audit al Curții Europene de Conturi avertizează că UE riscă să rateze obiectivul de independență energetică față de Rusia din cauza rețelelor și interconectorilor insuficient dezvoltați, în pofida scăderii importurilor, potrivit Antena 3 , care citează Euronews și concluziile auditului. La patru ani după lansarea planului european de reducere a dependenței de petrol și gaze rusești și de accelerare a tranziției către energie curată, auditorii Curții Europene de Conturi (ECA) spun că UE este „departe” de țintele asumate. Problema centrală indicată: infrastructura de rețea și conexiunile transfrontaliere, esențiale pentru o piață energetică integrată, nu țin pasul cu ambițiile politice. Scăderea importurilor din Rusia nu este atribuită integral planului REPowerEU Auditul notează că importurile europene de petrol și gaze din Rusia au scăzut după sancțiunile UE, însă ECA avertizează că acest rezultat nu poate fi pus doar pe seama REPowerEU (plan lansat de Comisia Europeană în 2022 pentru reducerea dependenței energetice de Moscova). Auditorii indică și alți factori care ar fi redus consumul de gaze, precum iernile blânde și diminuarea consumului de către gospodării și companii, pe fondul prețurilor ridicate la energie. În același context, materialul amintește sabotajul conductei Nord Stream din 2022 , care a accelerat eforturile de diversificare și a evidențiat vulnerabilitatea infrastructurii europene de combustibili fosili. Comisia: importurile de gaze rusești au coborât de la 152 la 36 miliarde mc Un purtător de cuvânt al Comisiei Europene a susținut că REPowerEU „a contribuit” la reducerea importurilor de gaze naturale rusești în UE de la 152 miliarde metri cubi în 2021 la 36 miliarde metri cubi în 2025, iar ponderea gazului rusesc în importurile UE ar fi scăzut de la 45% la 12%. Totodată, eliminarea completă a importurilor de GNL (gaz natural lichefiat) rusesc ar urma să intre în vigoare la 1 ianuarie 2027, iar interdicția pentru gazul rusesc livrat prin conducte ar urma să se aplice din septembrie 2027, deși Comisia a permis unele excepții la interdicțiile impuse Rusiei. „Cea mai evidentă slăbiciune”: rețelele și interconectorii ECA indică drept vulnerabilitate majoră infrastructura rețelei energetice europene, în special conexiunile electrice transfrontaliere. Deși UE a adăugat peste 200 GW de capacitate solară și eoliană între 2022 și 2024, auditorii spun că aportul de capacitate regenerabilă generată direct prin măsurile REPowerEU a fost „neglijabil” în raport cu obiectivul de 103 GW. Concluzia auditului este că UE riscă să înlocuiască o dependență energetică cu alta dacă renunță la combustibilii fosili ruși fără să construiască suficientă producție internă de energie curată și rețelele necesare pentru a o susține. Miza financiară: fonduri disponibile, utilizare redusă Auditul este prezentat ca un semnal de alarmă pentru Bruxelles, în condițiile în care UE a încercat, după invazia Rusiei în Ucraina, să reducă dependența de combustibili fosili ieftini din Rusia și să accelereze Pactul Verde, cu ținta de neutralitate climatică până în 2050. În planul investițiilor, țările UE ar fi folosit doar 54,3 miliarde de euro (aprox. 271,5 miliarde lei) din cele 300 de miliarde de euro (aprox. 1.500 miliarde lei) disponibile prin fondul de redresare al UE, adică sub o cincime din investiția considerată inițial necesară pentru atingerea obiectivelor planului. [...]
Uniunea Europeană își recalibrează strategia pentru Arctica , pe fondul creșterii mizei economice și de securitate a regiunii, iar summitul de la Rovaniemi are rolul de a influența documentul pe care Comisia Europeană ar urma să-l prezinte „în următoarele săptămâni”, potrivit Adevărul . Reuniunea are loc în perioada 13–14 septembrie, în Finlanda, cu participarea mai multor lideri europeni, inclusiv a președintelui României, Nicușor Dan. Summitul este inițiat de premierul finlandez Petteri Orpo și urmărește, în esență, „consolidarea abordării strategice comune a UE față de Arctica”, într-un moment în care importanța geopolitică și economică a regiunii este în creștere, a explicat pentru AFP consilierul premierului finlandez, Tuomas Tikkanen, conform News.ro. De ce contează: fereastră de influențare a noii strategii UE În centrul reuniunii se află viitoarea strategie a Comisiei Europene pentru Arctica, care „trebuie să definească orientările majore ale Bruxelles-ului în regiune pentru anii următori”. Potrivit aceleiași relatări, statele membre și liderii lor „au încă posibilitatea de a influența conținutul textului final”, iar Tikkanen apreciază că întâlnirea „vine la momentul potrivit”. AFP notează că prezența unor lideri precum Nicușor Dan sau ministrul francez de externe Jean-Noël Barrot indică faptul că interesul pentru Arctica a crescut semnificativ față de 2021, când UE a adoptat cea mai recentă politică dedicată regiunii. „Contextul de securitate s-a schimbat profund, iar regiunea suscită acum mult mai mult interes.” Ce se decide (și ce nu) la Rovaniemi Nu este așteptată adoptarea unor decizii oficiale în cadrul summitului. Totuși, liderii urmează să adopte luni o declarație comună și să discute o agendă largă, care include atât interese economice, cât și chestiuni de securitate. Întâlniri bilaterale: discuții România–Germania pe securitate și industrie de apărare În marja summitului, duminică, Nicușor Dan s-a întâlnit la Rovaniemi cu cancelarul Germaniei, Friedrich Merz. Potrivit informațiilor prezentate, discuțiile au vizat securitatea Flancului Estic al NATO, cooperarea în industria de apărare, bugetul UE și parcursul european al Republicii Moldova. „O întâlnire bună cu cancelarul federal al Germaniei, la Rovaniemi, în marja Summitului European pentru Arctica. Discuția noastră a reconfirmat soliditatea parteneriatului dintre România și Germania.” Președintele României a subliniat, în acest context, necesitatea consolidării Flancului Estic al NATO, pe fondul amenințărilor Rusiei. [...]
Premierul canadian Mark Carney explorează varianta unui „statut de membru asociat” al Uniunii Europene , într-o mișcare care ar putea deschide discuții despre un cadru nou de cooperare politică și, potențial, de reglementare între Canada și UE, potrivit Agerpres . Informația a fost relatată de The Wall Street Journal , iar Agerpres notează că Reuters a preluat subiectul. Concret, Carney ar urmări „legături mai strânse” cu UE și ar „explora posibilitatea” ca Canada să devină „membru asociat” al blocului comunitar. Din datele disponibile în materialul Agerpres nu reies detalii despre ce ar însemna practic acest statut, ce domenii ar acoperi sau dacă există un calendar de discuții. Articolul integral este marcat ca fiind disponibil doar abonaților Agerpres, astfel că informațiile publice rămân limitate la această formulare de principiu. [...]
Kremlinul transmite că Rusia va continua loviturile pe tot teritoriul Ucrainei , inclusiv în apropierea graniței cu Polonia, ceea ce ridică miza de securitate pe flancul estic al NATO și amplifică riscul de incidente în zonele-cheie pentru tranzitul ajutorului către Kiev, potrivit Mediafax . Declarația vine după un atac rusesc în vestul Ucrainei, la aproximativ doi kilometri de frontiera cu Polonia, unde a fost lovită o locomotivă. Varșovia a anunțat că nu au existat victime, însă a calificat lovitura drept o „escaladare” și a convocat în aceeași seară o reuniune specială a guvernului. Întrebat de AFP despre atac, purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov , a spus că este vorba despre „teritoriu ucrainean” și a indicat că operațiunile vor continua pe întreg teritoriul Ucrainei. Reacția NATO și a aliaților: sprijinul pentru Kiev, „intensificat” Lovitura a fost condamnată de aliații occidentali ai Ucrainei. Secretarul general al NATO, Mark Rutte , a declarat că atacul asupra trenului care se îndrepta spre Varșovia nu va descuraja statele occidentale să sprijine Kievul și a susținut că răspunsul va fi creșterea sprijinului. Guvernul britanic a condamnat, la rândul său, atacul, apreciind că ar fi urmărit să submineze sprijinul internațional pentru Ucraina, dar a transmis că nu va fi descurajat. De ce contează: presiune pe coridorul logistic prin Polonia Polonia este unul dintre principalii aliați ai Ucrainei și o rută importantă pentru tranzitul ajutorului către Kiev. În acest context, loviturile foarte aproape de granița de vest sunt considerate relativ rare, deși Rusia a atacat în repetate rânduri regiunile vestice ale Ucrainei de la începutul invaziei la scară largă, în februarie 2022. Trenul „diplomatic”, posibilă țintă, dar fără confirmare Ucraina a mai anunțat că Rusia a ratat la limită lovirea unui tren diplomatic care transporta oficiali occidentali de rang înalt, tren care ar fi plecat mai devreme decât era programat. Printre persoanele aflate la bord s-ar fi numărat fostul premier britanic Boris Johnson, fostul premier suedez Carl Bildt și consilieri de securitate din mai multe state europene. Compania feroviară ucraineană a transmis că este posibil ca trenul diplomatic să fi fost ținta atacului, însă acest aspect nu a fost confirmat. În aceeași zonă s-ar fi aflat și fostul director al CIA David Petraeus, într-un alt tren. [...]
Danemarca mizează pe un canal de negociere cu SUA pentru Groenlanda, în timp ce cadrul juridic existent permite deja o extindere rapidă a prezenței militare americane , potrivit Agerpres . Șefa guvernului danez, Mette Frederiksen , a spus că discuțiile din grupul de lucru înființat la începutul anului între Groenlanda, Danemarca și Statele Unite generează „un optimism prudent”, deși „este prea devreme pentru a trage concluzii”. Într-o conferință de presă la Summitul European privind Regiunea Arctică, organizat la Rovaniemi, Frederiksen a indicat că vede „semne și semnale foarte clare” și că speră într-o „modalitate de a avansa pașnic”. De ce contează: acordul din 1951 lasă loc pentru desfășurări americane cu notificare Miza practică a negocierilor este amplificată de cadrul legal deja existent. Un acord de apărare din 1951 , actualizat în 2004, oferă „practic libertate” forțelor americane să desfășoare echipamente în Groenlanda, cu condiția informării autorităților. În acest context, potrivit mai multor instituții media citate de Agerpres, Statele Unite ar intenționa să deschidă trei noi baze militare în sudul Groenlandei, peste baza Pituffik, pe care americanii o dețin deja în nordul teritoriului autonom danez. Context: Arctica a urcat pe agenda UE și NATO Frederiksen a legat evoluțiile din Groenlanda de schimbarea priorităților de securitate în regiune, afirmând că, la începutul mandatului său, Arctica nu era „cu adevărat” pe agenda Uniunii Europene sau a NATO, în timp ce „astăzi” zece aliați desfășoară exerciții împreună în Groenlanda. La începutul acestui an, președintele american Donald Trump și-a reluat cererile privind preluarea controlului asupra Groenlandei, argumentând că Danemarca nu poate apăra acest teritoriu autonom. Agerpres nu oferă detalii despre calendarul sau conținutul concret al discuțiilor din grupul de lucru, dincolo de declarațiile premierului danez și informațiile apărute în media despre posibile baze noi. [...]
Atacul cu dronă asupra infrastructurii feroviare de la granița Ucraina–Polonia indică o presiune crescândă asupra rutelor logistice către Ucraina , într-un context în care oficiali UE avertizează că Moscova urmărește să intimideze și să divizeze statele care susțin Kievul, potrivit HotNews . Ministrul francez de externe, Jean-Noel Barrot, a declarat la Summitul European al Arcticii (Finlanda) că atacul asupra unui tren în apropierea frontierei dintre Ucraina și Polonia a fost lansat cu scopul de a intimida și a diviza Europa. Un mesaj similar a transmis și șefa diplomației UE, Kaja Kallas , care a spus că atacul a urmărit să sperie țările occidentale care sprijină Ucraina. „Cred că ar trebui să acționăm exact invers. Ar trebui să arătăm că suntem alături de Ucraina și că nu ne este frică”, a declarat Kaja Kallas. Ce s-a întâmplat la granița estică a NATO O dronă rusească a lovit duminică un tren în apropierea frontierei Ucraina–Polonia, la scurt timp după ce o delegație de înalți oficiali a trecut prin zonă. Potrivit companiei feroviare ucrainene Ukrzalizniția , un „tren diplomatic” care îi transporta pe Boris Johnson, Carl Bildt și consilieri de securitate din mai multe state membre ale UE a plecat intenționat din gara Iahodin înainte de ora programată. Compania a susținut că este „foarte probabil” ca ținta dronei să fi fost, de fapt, trenul diplomatic, care plecase mai devreme decât era programat. Carl Bildt a publicat pe X un videoclip cu atacul și a afirmat că trenul lovit nu era cel în care se afla el, ci unul care a plecat la câteva minute după. El a precizat că trenul a fost evacuat pe măsură ce drona se apropia și că nu au existat răniți, invocând funcționarea unui „sistem de siguranță foarte bun”. În aceeași zonă, un alt tren în care se afla fostul director al CIA, David Petraeus, era încă în stația Iahodin în momentul loviturii, potrivit Ukrzalizniția. Boris Johnson a comentat, tot pe X, că atacul ilustrează tipul de lovituri „aleatorii și fără sens” pe care ucrainenii le suportă zilnic, inclusiv asupra căilor ferate civile. De ce contează: presiune pe nodurile de frontieră și pe fluxurile de transport Ministrul polonez de externe, Radoslaw Sikorski, a descris atacurile tot mai frecvente ale Rusiei la granițele NATO drept „o escaladare”. Separat, duminică dimineață, un camion aflat la mai puțin de un kilometru de granița Ucrainei cu Polonia a fost lovit, iar punctul de trecere Dorohusk–Iahodin și-a întrerupt temporar activitatea, potrivit grănicerilor. Ministerul Apărării din Rusia a afirmat că a vizat infrastructura care facilitează transportul de mărfuri militare din Europa către vestul Ucrainei. În ultimele săptămâni, Rusia a început să vizeze punctele de trecere a frontierei Ucrainei cu aliații occidentali, ca parte a unei campanii mai intense de subminare a infrastructurii economice a Ucrainei, notează publicația. În plan practic, astfel de atacuri cresc riscul operațional pentru transporturi (inclusiv feroviare) în proximitatea frontierelor UE și pot genera întreruperi temporare în puncte-cheie de trecere, cu efecte în lanț asupra fluxurilor logistice din regiune. [...]
