Știri
Știri din categoria Externe
Kremlinul transmite că Rusia va continua loviturile pe tot teritoriul Ucrainei, inclusiv în apropierea graniței cu Polonia, ceea ce ridică miza de securitate pe flancul estic al NATO și amplifică riscul de incidente în zonele-cheie pentru tranzitul ajutorului către Kiev, potrivit Mediafax.
Declarația vine după un atac rusesc în vestul Ucrainei, la aproximativ doi kilometri de frontiera cu Polonia, unde a fost lovită o locomotivă. Varșovia a anunțat că nu au existat victime, însă a calificat lovitura drept o „escaladare” și a convocat în aceeași seară o reuniune specială a guvernului.
Întrebat de AFP despre atac, purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, a spus că este vorba despre „teritoriu ucrainean” și a indicat că operațiunile vor continua pe întreg teritoriul Ucrainei.
Lovitura a fost condamnată de aliații occidentali ai Ucrainei. Secretarul general al NATO, Mark Rutte, a declarat că atacul asupra trenului care se îndrepta spre Varșovia nu va descuraja statele occidentale să sprijine Kievul și a susținut că răspunsul va fi creșterea sprijinului.
Guvernul britanic a condamnat, la rândul său, atacul, apreciind că ar fi urmărit să submineze sprijinul internațional pentru Ucraina, dar a transmis că nu va fi descurajat.
Polonia este unul dintre principalii aliați ai Ucrainei și o rută importantă pentru tranzitul ajutorului către Kiev. În acest context, loviturile foarte aproape de granița de vest sunt considerate relativ rare, deși Rusia a atacat în repetate rânduri regiunile vestice ale Ucrainei de la începutul invaziei la scară largă, în februarie 2022.
Ucraina a mai anunțat că Rusia a ratat la limită lovirea unui tren diplomatic care transporta oficiali occidentali de rang înalt, tren care ar fi plecat mai devreme decât era programat. Printre persoanele aflate la bord s-ar fi numărat fostul premier britanic Boris Johnson, fostul premier suedez Carl Bildt și consilieri de securitate din mai multe state europene.
Compania feroviară ucraineană a transmis că este posibil ca trenul diplomatic să fi fost ținta atacului, însă acest aspect nu a fost confirmat. În aceeași zonă s-ar fi aflat și fostul director al CIA David Petraeus, într-un alt tren.
Recomandate
Rusia ar fi importat proteze de circa 158,6 milioane de dolari (aprox. 713,7 milioane lei) în S1 2026, inclusiv din state NATO , o evoluție care indică atât dimensiunea costurilor umane ale războiului, cât și persistența unor fluxuri comerciale sensibile cu produse medicale din Occident, potrivit Adevărul . Datele prezentate în articol, atribuite publicației britanice The Sun, arată că Rusia ar fi importat proteze și articulații artificiale în valoare de aproximativ 87,9 milioane de dolari (aprox. 395,6 milioane lei) din Germania în primele șase luni ale anului 2026. Alte livrări ar fi venit din Țările de Jos, în valoare de 38,7 milioane de dolari (aprox. 174,2 milioane lei), și din Belgia, de aproximativ 28 de milioane de dolari (aprox. 126,0 milioane lei), toate țări membre NATO. Importuri în creștere și dependență de produse occidentale Potrivit informațiilor citate, valoarea importurilor din Germania ar fi de cinci ori mai mare decât înainte de invazia pe scară largă a Ucrainei , declanșată de Rusia în februarie 2022. Articolul mai menționează că Rusia ar cumpăra produse protetice și din afara Uniunii Europene, inclusiv din țări asiatice. În Ucraina, aceste date au atras atenția, iar oficialii ucraineni au pus sub semnul întrebării faptul că Rusia continuă să achiziționeze produse medicale din state occidentale în timp ce poartă un război împotriva Ucrainei, susținută de aceleași state. Dimensiunea economică: ce ar fi putut finanța sumele invocate Autoritățile ucrainene susțin, conform estimărilor citate de The Sun, că banii cheltuiți de Rusia pentru proteze reprezintă doar o mică parte din costurile totale ale invaziei, dar folosesc comparații pentru a ilustra ordinul de mărime al cheltuielilor. Printre exemplele invocate: construirea a aproximativ 1.000 de școli și 200 de spitale; majorarea pensiilor și extinderea sprijinului pentru familii; construirea a aproximativ 10.000 de kilometri de autostradă. Informațiile sunt prezentate ca estimări și nu sunt însoțite, în textul citat, de o metodologie detaliată de calcul. [...]
O posibilă întâlnire Trump–Putin–Zelenski ar putea debloca negocierile de pace , într-un moment în care se conturează și primele discuții trilaterale la nivel de experți între SUA, Rusia și Ucraina, preconizate pentru începutul lunii noiembrie, potrivit Euronews . Donald Trump a declarat în fața jurnaliștilor că „în curând” va avea loc o întâlnire cu Vladimir Putin și Volodimir Zelenski și că ar exista „progrese semnificative” privind posibilitatea de a pune capăt războiului dintre Rusia și Ucraina, care durează de patru ani și jumătate. „Facem progrese semnificative în ceea ce privește situația din Ucraina. În curând va avea loc o întâlnire și, cred, sunt progrese semnificative.” Întrebat explicit cu cine ar urma să se întâlnească, Trump a precizat că este vorba despre președinții Rusiei și Ucrainei. „Cu președintele Putin și președintele Zelenski. Cred că sunt înregistrate progrese semnificative.” De ce contează: semnal politic la vârf, înaintea discuțiilor tehnice Declarațiile vin pe fondul unor contacte diplomatice în regiune: la câteva ore înainte, Vladimir Putin a avut o convorbire telefonică atât cu președintele Finlandei, Alexander Stubb , cât și cu prim-ministrul Norvegiei, Jonas Gahr Støre, având ca temă măsuri pentru încheierea războiului. În paralel, după o perioadă de blocaj, sunt preconizate pentru începutul lunii noiembrie primele negocieri trilaterale la nivel de experți între SUA, Rusia și Ucraina. Poziția Kievului: acordul pe teritorii, doar la nivel de șefi de stat; Europa, „la masă” Volodimir Zelenski a spus, într-o discuție cu presa ucraineană, că un acord – inclusiv pe tema teritoriilor – poate fi agreat doar la nivel de șefi de stat. Totodată, liderul ucrainean insistă ca statele europene să participe la negocierile de pace. „În noiembrie, așteptăm formatul trilateral cu reprezentanți ucraineni, americani și ruși. Este important ca Europa să participe la toate demersurile diplomatice.” Reacția Moscovei și condiția invocată anterior de Putin Moscova nu a comentat deocamdată anunțul de la Washington. Anterior, Vladimir Putin a spus că nu se opune unei eventuale întâlniri cu Volodimir Zelenski, cu condiția ca aceasta să aibă loc la Moscova. [...]
Kremlinul vrea negocieri Rusia–Ucraina–SUA fără europeni , o poziționare care riscă să reducă influența UE asupra unui posibil aranjament de securitate în regiune, potrivit Agerpres . Moscova transmite că noua rundă de discuții despre războiul din Ucraina, programată pentru noiembrie la Abu Dhabi (Emiratele Arabe Unite) , va fi reluată în format tripartit, fără invitați europeni la masa negocierilor. Consilierul Kremlinului pentru politică internațională, Iuri Ușakov , a declarat la televiziunea publică rusă că părțile au convenit reluarea negocierilor cu participarea Rusiei, Ucrainei și SUA. Întrebat despre europeni, acesta a spus că pot veni „dacă își cumpără bilete”, dar că „nimeni nu intenționează să îi invite la masa negocierilor”. Miza: un format de negocieri care marginalizează UE Mesajul Moscovei vine în contextul în care președintele ucrainean Volodimir Zelenski a susținut constant prezența aliaților europeni în procesul de negociere, cu atât mai mult după tensiunile dintre Kiev și președintele american Donald Trump, menționate în relatare. Ușakov afirmase încă de marți că este prematur să se discute despre desemnarea unui negociator european pentru negocierile privind Ucraina, semnalând că Rusia nu vede un rol formal pentru UE în acest cadru. Context: contacte europene cu Putin și condițiile invocate de Moscova În același timp, ministrul rus de externe Serghei Lavrov a declarat că Europa „nu a prezentat nimic nou” în contactele avute marți cu președintele Vladimir Putin. Tot marți, cu sprijinul lui Zelenski, președintele Finlandei, Alexander Stubb, și prim-ministrul Norvegiei, Jonas Gahr Store, au discutat telefonic cu Putin și l-au îndemnat să declare un armistițiu. Potrivit relatării, liderul de la Kremlin i-a avertizat pe interlocutorii europeni că nu va exista pace în Ucraina până când nu vor fi luate în considerare „interesele naționale” ale Rusiei. Când ar urma să aibă loc întâlnirea de la Abu Dhabi Data exactă a întâlnirii nu a fost anunțată. Ușakov a spus că va fi comunicată „în curând”. Agerpres notează că Moscova a propus a doua săptămână din noiembrie, în timp ce Kievul ar prefera amânarea pentru zilele imediat următoare alegerilor legislative din 3 noiembrie din SUA. [...]
Rusia încearcă să slăbească unitatea occidentală pentru a forța concesii Ucrainei , mizând pe discuții paralele cu Washingtonul și capitalele europene, într-un moment în care negocierile de pace sunt blocate de luni de zile, potrivit Le Figaro . Textul descrie o strategie a Kremlinului de a „căuta fisura” în tabăra occidentală: Vladimir Putin ar alterna canalele de dialog cu americanii și europenii cu obiectivul explicit de a fragiliza sprijinul pentru Kiev și pentru președintele Volodîmîr Zelenski. Un episod central este vizita din 21 octombrie a lui Steve Witkoff , trimisul special al lui Donald Trump în Rusia, primit de Putin la palatul Constantin , lângă Sankt Petersburg. Potrivit publicației, Witkoff se întâlnise cu o zi înainte, la Oslo, cu Zelenski și cu europenii, iar la Moscova ar fi venit să discute despre „dezescaladare” și pace, în contextul în care negocierile sunt „în impas” de luni. Miza pentru Occident: coeziunea sprijinului pentru Kiev Din perspectiva relatării, Putin ar urmări să exploateze diferențele de priorități dintre SUA și Europa. Le Figaro notează că liderul de la Kremlin ar fi înțeles că trimisul american are o agendă presată de nevoia de „rezultate tangibile” pentru Donald Trump, în perspectiva alegerilor de la mijloc de mandat din SUA. Pentru Ucraina, riscul sugerat de articol este ca o eventuală erodare a frontului comun occidental să se traducă în presiuni politice mai mari asupra Kievului, inclusiv asupra poziției lui Zelenski, fără ca textul să ofere însă detalii suplimentare despre eventuale propuneri concrete de acord. Ce urmează (și ce nu se poate deduce din articol) Materialul indică o intensificare a contactelor diplomatice pe mai multe piste, dar nu oferă informații complete despre conținutul discuțiilor sau despre pași concreți agreați, articolul fiind disponibil doar parțial (restul fiind rezervat abonaților). În aceste condiții, nu se poate stabili din text dacă există un calendar al negocierilor sau condiții noi puse pe masă de părți. [...]
Volodimir Zelenski a cerut prelungirea legii marțiale și a mobilizării generale cu 90 de zile , o decizie care menține Ucraina pe un regim juridic excepțional și prelungește constrângerile pentru populație și economie în condiții de război, potrivit Adevărul . Președintele ucrainean a transmis luni, 26 octombrie, Parlamentului de la Kiev ( Rada Supremă ) un proiect de lege prin care solicită extinderea celor două măsuri, care ar urma să expire pe 31 octombrie. Dacă vor fi aprobate de parlamentari, legea marțială și mobilizarea generală ar rămâne în vigoare până la 29 ianuarie 2027, potrivit informațiilor comunicate de serviciul de presă al Radei Supreme și citate de agenția Xinhua, prin Agerpres . De ce contează: Ucraina intră în al cincilea an de regim excepțional Legea marțială și mobilizarea generală au fost instituite imediat după invazia rusă din februarie 2022 și au fost prelungite în repetate rânduri. Noua solicitare indică faptul că autoritățile de la Kiev consideră în continuare necesare instrumentele excepționale care permit armatei și instituțiilor statului să funcționeze în condiții de război. Dacă proiectul va fi adoptat, Ucraina va intra în al cincilea an consecutiv sub regimul legii marțiale, în contextul în care luptele cu Rusia continuă pe mai multe fronturi. Context: discuții despre reluarea negocierilor de pace În paralel, Zelenski a anunțat că negocierile în format trilateral Ucraina–Rusia–Statele Unite sunt programate pentru luna noiembrie, cu obiectivul reluării discuțiilor de pace, care până acum nu au produs un acord de încheiere a războiului, potrivit unei relatări anterioare a Adevărul . Săptămâna trecută, emisarul special al SUA, Steve Witkoff , s-a întâlnit la Oslo cu Zelenski și lideri europeni, apoi a avut o întrevedere cu președintele rus Vladimir Putin. După aceste contacte, Kievul și Moscova și-au exprimat disponibilitatea de a relua negocierile directe, cu medierea Washingtonului, pe fondul demersurilor diplomatice descrise de Adevărul . [...]
Confirmarea unei întâlniri Rusia–Ucraina cu mediere americană în noiembrie redeschide, măcar procedural, canalul de negociere într-un moment în care discuțiile de pace sunt blocate de la începutul anului, potrivit Mediafax . Volodimir Zelenski a spus, într-un interviu la televiziunea națională, că Ucraina este „gata să discute” și a indicat că temele pot fi împărțite între nivelul politic și cel tehnic. În relatarea preluată de Mediafax de la Le Figaro, președintele ucrainean a precizat că o eventuală discuție despre teritorii trebuie purtată „la nivel de conducere”, în timp ce alte subiecte pot fi lăsate grupurilor tehnice. Rusia anunțase anterior, vineri, că o astfel de întâlnire este planificată pentru noiembrie la Abu Dhabi, în Emiratele Arabe Unite, în cadrul eforturilor recente ale SUA de a relansa discuțiile de pace. În același timp, negocierile directe dintre Rusia și Ucraina avuseseră loc și în 2025, fără să ducă la o soluție, fiecare parte menținându-și condițiile. Liniile roșii ale Kievului și blocajul de la vârf Zelenski a respins din nou o serie de cerințe rusești și a spus că garanțiile de securitate cerute de Ucraina aliaților occidentali, dimensiunea armatei și alegerea alianțelor „nu sunt negociabile”. El a reiterat și ideea că discuția despre teritoriile revendicate de Moscova poate fi făcută doar la nivel de lideri, adică într-o întâlnire Zelenski–Vladimir Putin. Potrivit informațiilor citate, Kremlinul a respins în repetate rânduri o întâlnire între cei doi înainte de un acord final de pace, ceea ce menține un blocaj pe componenta politică a negocierilor. Miza imediată: armistițiul energetic Președintele ucrainean a reluat apelul pentru un armistițiu energetic , pe fondul temerilor Kievului privind o nouă campanie de atacuri aeriene rusești în iarnă, similară celei din 2025. Rusia respinge o pauză a luptelor înainte de un acord substanțial, argumentând că un armistițiu ar permite Ucrainei să se reînarmeze. Deocamdată, informațiile disponibile indică doar intenția și cadrul general al întâlnirii din noiembrie, fără detalii despre agendă, format sau rezultate așteptate. [...]
