Știri
Știri din categoria Politică

România cere ca incidentul cu drona rusească de la Galați să fie inclus în concluziile Summitului UE din 18–19 iunie, după ce președintele Nicușor Dan a discutat telefonic cu președintele Consiliului European, António Costa, potrivit news.ro. Miza este una de reglementare și poziționare politică la nivel european: transformarea incidentului într-un element asumat oficial în documentele UE, cu efect asupra mesajului comun față de Rusia și asupra priorităților de securitate.
Într-o postare pe Facebook, șeful statului a spus că discuția a vizat „principalele subiecte” ale summitului și că a susținut „reflectarea în Concluziile Consiliului European” a incidentului de la Galați, precum și „consolidarea mesajului de condamnare a acțiunilor Rusiei”, invocând încălcarea repetată a spațiului aerian al statelor membre.
„Aceste tactici sunt de netolerat şi este imperativ să fie ferm condamnate.”
Președintele a mai afirmat că România va urmări ca proiectele din inițiativa „Eastern Flank Watch” să devină operaționale, „în complementaritate cu inițiativele NATO”, cu obiectivul declarat de a susține apărarea și securitatea europeană.
În aceeași convorbire, Nicușor Dan a discutat și despre viitorul cadru financiar multianual al Uniunii Europene. El a indicat că urmează „o primă discuție asupra propunerilor de alocări efective” și a cerut ca acestea să fie „cât mai echilibrate” și să includă soluții relevante pentru nevoile României.
Președintele a precizat că România urmărește să valorifice ceea ce s-a stabilit în cadrul Grupului „Prieteni ai Coeziunii”, pe baza Declarației Comune agreate de statele membre ale grupului pe 26 mai 2026, sub coordonarea României.
Recomandate

Călin Georgescu cere suspendarea președintelui, într-un nou episod de escaladare instituțională : potrivit Digi24 , fostul candidat la alegerile prezidențiale le-a solicitat parlamentarilor să înceapă procedura de suspendare a lui Nicușor Dan, invocând forma „abuzivă” și „sfidătoare” în care șeful statului l-a desemnat pe Eugen Tomac să formeze un nou Guvern. Georgescu a făcut apelul marți, la ieșirea de la Judecătoria Sectorului 1, în fața a sute de susținători. El a susținut că Nicușor Dan ar ocupa „ilegal” Palatul Cotroceni și a cerut declanșarea imediată a procedurii de suspendare, pe fondul nemulțumirii față de desemnarea lui Eugen Tomac pentru formarea Executivului, potrivit Agerpres. Ce reproșează Georgescu și ce consecințe invocă În declarațiile citate de Digi24, Georgescu a legat desemnarea premierului de o acuzație mai amplă privind funcționarea instituțiilor și a avertizat asupra unui posibil impact economic și social. „Se impune asumarea răspunderii de către inițiatorii acestui demers, pentru că va fi un dezastru economic și social masiv.” Totodată, el a afirmat că aceeași răspundere ar reveni și partidelor care ar vota noul Guvern și a cerut parlamentarilor să acționeze „imediat” pentru suspendarea președintelui. Context: termen în instanță și dosarul în care este judecat Georgescu a venit la Judecătoria Sectorului 1 pentru un termen în dosarul în care este judecat pentru propagandă legionară, însă a stat doar câteva minute, iar procesul a fost amânat pentru luna august, mai notează publicația. Conform articolului, el a fost trimis în judecată pe 2 iulie 2025 de Parchetul General pentru promovarea în public a cultului unor persoane vinovate de genocid, crime împotriva umanității și crime de război, precum și pentru promovarea în public a ideilor fasciste, legionare, rasiste ori xenofobe, în formă continuată (cinci acte materiale). Procurorii arată că faptele reținute ar fi avut loc în perioada 16 iunie 2020 – 16 mai 2025, inclusiv prin interviuri, declarații și postări online. Ce mai cere: „turul doi înapoi” și desecretizări În aceeași intervenție, Georgescu a susținut că „întoarcerea la democrație” ar însemna „turul doi înapoi” și a cerut desecretizarea ședinței CSAT și a unei ședințe informale a CCR dinaintea anulării alegerilor din 6 decembrie 2024, conform relatării Digi24. [...]

Premierul desemnat Eugen Tomac își fixează reperele de politică externă și internă într-o serie de caracterizări scurte ale liderilor politici și ai marilor puteri, cu mesaje tranșante despre Rusia și Vladimir Putin , potrivit news.ro . Tomac a făcut declarațiile luni seară, la Antena 3, unde a fost rugat să definească „printr-un cuvânt sau o propoziție” mai mulți lideri politici. În acest cadru, el l-a descris pe Nicușor Dan drept „un președinte care va scrie istorie pentru țară”. Mesajul central: Rusia, „inamic”, iar Putin „ne disprețuiește” În lista de caracterizări, Tomac a folosit formulări directe pentru actorii externi, indicând o poziționare fermă față de Rusia și o diferențiere între marile puteri: Rusia: „Inamic” Vladimir Putin: „Ne disprețuiește” Statele Unite: „Am încredere” Ucraina: „O țară pe care o respectăm” Donald Trump: „Un lider influent și important” Xi Jinping: „Un conducător care și-a consolidat poziția” Europa: „O port în suflet” Cum îi descrie pe liderii politici din România Pe scena internă, Tomac a oferit aprecieri diferite, de la elogii la critici, în funcție de persoană: Nicușor Dan: „Un președinte care va scrie istorie pentru țară” Ilie Bolojan: „Un om politic cu multă experiență” Sorin Grindeanu: „Un om politic destul de dispus să facă lucruri importante pentru ca țara să meargă înainte” Dominic Fritz: „Un lider politic pe care îl respect” Kelemen Hunor: „Un om politic cu foarte multă experiență și aș spune un bun român de etnie maghiară” George Simion: „Un politician care nu respectă regulile” Eugen Tomac (despre sine): „Un român care își iubește țara” În aceeași serie de răspunsuri, Tomac a mai spus despre „Moldova” că este „parte din țara mea”, iar despre „România” că este „țara mea”. [...]

Europa își asumă un rol mai mare în negocierile de pace cu Rusia , într-o mișcare care poate schimba arhitectura decizională a Occidentului privind războiul din Ucraina, potrivit Politico . Berlinul spune că liderii europeni sunt pregătiți să preia conducerea procesului, dar „în strânsă coordonare cu SUA”. Declarațiile au fost făcute luni, la Berlin, de Stefan Kornelius, purtătorul de cuvânt al cancelarului german Friedrich Merz , după o întâlnire la Londra între liderii Ucrainei, Franței, Germaniei și Regatului Unit. De ce contează: Europa încearcă să umple un gol de leadership Inițiativa europeană vine pe fondul faptului că eforturile de mediere au fost conduse în mare parte de SUA, prin emisarii președintelui Donald Trump, Steve Witkoff și Jared Kushner, „din începutul lui 2025”, însă cu „puține rezultate tangibile”. În același timp, Washingtonul își mută tot mai mult atenția către încheierea războiului SUA–Israel cu Iran, ceea ce creează spațiu pentru o implicare europeană mai directă în dosarul ucrainean. Kornelius a descris momentul drept o „reorientare” și a susținut că procesul „capătă un nou impuls” în Europa. Condițiile europene pentru pace și miza activelor rusești înghețate Într-o declarație comună de duminică, Merz și omologii săi din Franța și Regatul Unit, împreună cu președintele ucrainean Volodîmîr Zelenski, au cerut „dialog direct între Ucraina și Rusia, cu participare activă americană și europeană” și au stabilit cinci condiții pentru pace. Dintre elementele evidențiate în text: un armistițiu „imediat și complet”; linia actuală de contact dintre forțele ruse și ucrainene ca punct de plecare pentru negocieri; garanții de securitate „robuste și obligatorii din punct de vedere juridic” pentru Ucraina; menținerea activelor rusești înghețate până când Kremlinul „își încetează războiul de agresiune” și „compensează Ucraina” pentru pagube. Ce urmează: discuții la G7 și la Consiliul European Liderii europeni vor continua să își coordoneze poziția la reuniunea G7 de la Evian și la summitul Consiliului European de la Bruxelles de săptămâna viitoare, a spus Kornelius, subliniind nevoia de „cel mai larg sprijin posibil” din partea partenerilor europeni pentru a împinge procesul către pace. Obstacolul major: disponibilitatea lui Putin de a negocia Rămâne neclar dacă Vladimir Putin este dispus să se așeze la masă cu liderii europeni, care au fost excluși din negocieri directe, deși au cerut de mult timp un rol mai mare. Kornelius a avertizat că ar putea dura „săptămâni sau chiar luni” până când Putin va accepta negocieri și a argumentat că „doar o Ucraină puternică și presiunea asupra Rusiei” îl pot determina să cedeze. În acest context, Zelenski i-a trimis joia trecută o scrisoare deschisă lui Putin, cerând o întâlnire pentru a opri luptele, însă Putin a respins solicitarea a doua zi, potrivit relatării. Separat, Putin a sugerat anterior ca fostul cancelar german Gerhard Schröder să fie negociator, propunere respinsă rapid în capitalele europene, unde a fost văzută ca o încercare de a diviza continentul. [...]

Premierul desemnat Eugen Tomac spune că menține un contact direct cu președintele Nicușor Dan și caută rapid o majoritate parlamentară, pe fondul „termenelor care ne presează” și al riscului ca România să rămână fără guvern funcțional , potrivit Antena 3 , după o primă rundă de discuții cu liderii PNL, USR și PSD. Tomac a declarat că a avut „un scurt schimb de opinii” cu șeful statului după consultările cu partidele și că i se pare „absolut firesc” ca acest contact să fie permanent. În același timp, premierul desemnat a spus că încearcă să găsească „compromisul necesar” între actorii politici pentru a obține voturile de învestitură. Miza: majoritate în Parlament, în timp scurt În intervenția de la Antena 3, Tomac a insistat că România „are nevoie de un guvern” și că speră ca discuțiile următoare să ducă la o majoritate care să îi acorde încrederea lui și cabinetului pe care urmează să îl prezinte. El a vorbit despre presiunea unor termene și despre nevoia de „realism” în negocieri. În paralel, Antena 3 notează că premierul desemnat are la dispoziție 10 zile pentru a strânge o majoritate în Parlament, pragul menționat fiind de 233 de voturi. Cabinet de „specialiști” și o linie roșie în negocieri Tomac a anunțat intenția de a propune un guvern format din specialiști, nu construit pe criterii politice. Publicația prezintă și o listă de lucru a unor nume vehiculate pentru viitorul cabinet, subliniind că nu este o componență oficială și că negocierile sunt încă în desfășurare. Totodată, potrivit aceleiași surse, Tomac ar fi transmis că nu va include în Cabinet niciun membru cu „carnet de partid” din actualul Parlament, poziție prezentată drept o linie roșie pentru PNL și USR. Context: discuții cu partidele „pro-occidentale” și apel la responsabilitate Premierul desemnat a spus că a discutat cu partidele „pro-occidentale”, că le-a prezentat obiectivele și că urmează să continue dialogul, inclusiv cu UDMR și cu parlamentari care și-au exprimat deschiderea. În declarațiile sale, Tomac a legat urgența formării guvernului de contextul mai larg – războiul de la graniță și efecte economice ale crizelor internaționale – și a făcut apel la „rațiune și responsabilitate”. Ce urmează, conform declarațiilor: continuarea consultărilor în zilele imediat următoare și prezentarea unei formule de cabinet care să poată trece de votul Parlamentului. [...]

Președintele ar păstra varianta unui premier tehnocrat și la a doua nominalizare , dacă Guvernul Tomac nu trece de votul Parlamentului, potrivit Wall-Street . Mesajul, transmis de Dominic Fritz după întâlnirea cu Eugen Tomac, indică o strategie care evită explicit numirea unui premier din rândul partidelor parlamentare, cu potențial de a prelungi incertitudinea politică și, implicit, blocajele administrative. Dominic Fritz, președintele USR, a spus că a înțeles că acesta este planul președintelui Nicușor Dan în scenariul în care Cabinetul Tomac pică la vot: a doua propunere ar rămâne tot un „premier tehnocrat” (adică o persoană fără apartenență politică, cel puțin formal, la partidele din Parlament). „Așa am înțeles, că acesta este planul: dacă pică guvernul Tomac, atunci a doua propunere va fi tot un premier tehnocrat” În același context, publicația notează că liberalii și-ar fi dorit să vină cu o propunere la a doua rundă de consultări de la Cotroceni, însă varianta descrisă de Fritz ar exclude un premier din PSD, PNL sau USR. Calendarul lui Tomac și miza votului din Parlament Eugen Tomac, premierul desemnat, a anunțat că lucrează la lista miniștrilor și că intenționează să finalizeze formula de Cabinet până miercuri. El a precizat că își dorește „2-3 propuneri” pentru fiecare portofoliu și că selecția finală pentru miniștrii trimiși la vot în Parlament va fi decizia sa. „Pentru o parte dintre membrii viitorului Cabinet discuțiile s-au încheiat, pentru câteva ministere urmează azi și mâine, cel târziu miercuri să finalizez formula de Cabinet” Nume vehiculate pentru portofolii, potrivit informațiilor „pe surse” Articolul include o „listă scurtă” cu nume discutate pentru mai multe ministere, menționând că negocierile continuă și că lista se poate modifica până miercuri. Pentru această listă, sursa informațiilor este indicată ca Digi 24. Printre numele menționate: Afacerilor Externe : Luca Niculescu Educației : Sorin Costreie (consilier prezidențial pe educație și cercetare) Culturii : Adrian Papahagi Muncii : Lavinia Niculescu / Diana Morar Dezvoltării : Vladimir Ionaș Sănătății : Cătălin Cîrstoiu Finanțelor : Bogdan Drăgoi / Bogdan Glăvan Economiei : Radu Burnete (consilier al președintelui pe probleme economice și sociale) Apărării : Mihnea Motoc / Dan Neculăescu Energiei : Corina Popescu Transporturilor : Ionuț Mașala (director economic CNAIR) Mediului : Doru Dulceață Justiției : Cosmin Soare Filatov (consilier prezidențial pe probleme constituționale) De ce contează: risc de prelungire a interimatului și a deciziilor amânate Dacă scenariul descris de Dominic Fritz se confirmă, menținerea opțiunii pentru un premier tehnocrat și la a doua nominalizare ar putea reduce spațiul de negociere politică cu partidele parlamentare și ar putea împinge mai departe momentul formării unei majorități stabile. În practică, asta înseamnă o perioadă mai lungă de incertitudine pentru agenda guvernamentală, inclusiv pentru deciziile cu impact bugetar și administrativ care depind de un executiv validat de Parlament. [...]

Revenirea lui Viktor Orbán la Bruxelles readuce în prim-plan linia dură a „Patriots”, într-un moment în care Ungaria își schimbă poziționarea în UE sub noul premier , potrivit Euronews . Fostul premier ungar va participa pe 17 iunie la reuniunea liderilor Patriots for Europe , înaintea summitului Consiliului European din 18-19 iunie. Miza politică: două voci ungare, două direcții în relația cu UE Orbán revine la Bruxelles pentru o întâlnire de familie politică europeană, nu pentru summitul oficial. Ungaria va fi reprezentată la Consiliul European de noul prim-ministru, Péter Magyar , ceea ce marchează prima participare a țării la această reuniune fără Orbán în aproape două decenii. Din perspectivă de reglementare și decizie europeană, separarea rolurilor contează: Magyar va fi cel care negociază și votează în numele Ungariei la masa liderilor UE, în timp ce Orbán își consolidează profilul de lider al unei platforme europene de extremă dreapta. Ce face Orbán la Bruxelles Conform aceleiași surse, Orbán se va alătura celorlalți lideri ai Patriots for Europe, inclusiv premierului ceh Andrej Babiš, la reuniunea tradițională organizată înaintea summitului. Purtătorul său de cuvânt, Bertalan Havasi, a confirmat participarea pentru Euronews. În timpul vizitei, Orbán va susține și o conferință de presă. Context: recul intern pentru Orbán, repoziționare externă pentru Ungaria După înfrângerea electorală, Orbán s-a retras în mare măsură din viața publică și a avut o prezență redusă pe rețelele sociale. Nu și-a preluat mandatul de deputat în Parlamentul Ungariei, dar a rămas președinte al partidului Fidesz și a promis un proces de reformare și relansare a formațiunii în următorul an. În interiorul Fidesz au apărut critici, inclusiv la adresa conducerii și a strategiei electorale axate puternic pe războiul din Ucraina. Între timp, guvernul condus de Péter Magyar a deblocat 16,4 miliarde de euro (aprox. 82 miliarde lei) din fondurile europene suspendate, în urma unui acord cu Comisia Europeană. Totodată, noul premier a renunțat la politica de veto promovată de Orbán în UE, permițând începerea negocierilor de aderare ale Ucrainei după un acord cu Kievul privind drepturile minorității maghiare. De ce contează Reapariția lui Orbán la Bruxelles, chiar în preajma unui summit al liderilor UE, indică faptul că fostul premier încearcă să-și mențină influența europeană prin Patriots for Europe, în timp ce guvernul de la Budapesta își recalibrează relația cu instituțiile UE. În acest context, summitul din 18-19 iunie va fi primul test major de reprezentare pentru Péter Magyar, în paralel cu efortul lui Orbán de a rămâne relevant pe scena politică europeană. [...]