Știri
Știri din categoria Politică
Kaja Kallas a respins ideea desființării sau subordonării serviciului diplomatic al UE, într-un moment în care Parisul testează, fie și neoficial, opțiuni de reorganizare care ar muta puterea de politică externă mai aproape de Comisia Europeană. Într-un e-mail către angajați văzut de Politico, șefa diplomației UE a susținut că Serviciul European de Acțiune Externă (SEAE/EEAS) aduce „valoare adăugată” blocului comunitar.
Kallas le-a scris celor aproximativ 5.000 de angajați ai SEAE după apariția unui document de discuție al guvernului francez care ar fi luat în calcul variante „radicale”, inclusiv aducerea completă a serviciului diplomatic sub controlul Comisiei Europene. În mesaj, ea a invocat contextul de securitate, menționând războiul „la scară largă” din Europa drept argument pentru utilitatea instituției.
„Aș vrea… să subliniez câtă valoare adăugată am oferit Europei ca echipă, mai ales într-un moment în care în Europa are loc un război la scară largă”, a scris Kallas, potrivit e-mailului citat de publicație.
Potrivit articolului, conținutul documentului francez a fost confirmat de Politico și vine pe fondul unor critici vechi din capitalele naționale și din interiorul UE: diplomația europeană ar fi prea lentă, disfuncțională instituțional și prinsă într-o competiție tot mai dură de atribuții între SEAE și Comisia condusă de Ursula von der Leyen.
Documentul ar lista trei opțiuni de reformă pentru SEAE:
Un diplomat UE citat de Politico a spus că documentul este intern, nu a fost aprobat de ministrul francez de Externe sau de consilierii săi și nu reflectă o poziție oficială a Franței. Materialul a fost relatat inițial de Financial Times și Reuters, potrivit aceleiași surse.
Kallas, fost premier al Estoniei și Înalt Reprezentant al UE din 2024, a transmis că acceptă o dezbatere despre reformă și a amintit că relația dintre SEAE, Comisie și statele membre este discutată încă de la înființarea serviciului.
În același timp, ea a subliniat că „rolurile și responsabilitățile” instituțiilor UE sunt stabilite în tratate și că acest cadru „rămâne neschimbat”. Politico notează însă că, deși rolul de Înalt Reprezentant este menționat în Tratatul de la Lisabona, organizarea și funcționarea SEAE se stabilesc printr-o decizie a Consiliului.
Kallas a mai spus că intenționează să discute idei de reformă la o reuniune informală a miniștrilor de Externe, după vară.
Recomandate
Reorganizarea Comisiei Europene care poate redesena controlul asupra miliardelor de euro din bugetul UE a intrat într-o nouă etapă , după ce un grup de consilieri externi a predat un raport ce va alimenta cea mai amplă reformă administrativă a instituției din ultimele două decenii, relatează Politico . Raportul a fost elaborat de un grup la nivel înalt condus de Catherine Day , fost secretar general al Comisiei, și marchează trecerea la „a doua fază” a așa-numitei „revizuiri la scară largă”, un exercițiu care urmărește eficientizarea aparatului administrativ, simplificarea procedurilor și creșterea atractivității Comisiei ca angajator. Ursula von der Leyen a spus, la predarea raportului, că obiectivul este ca instituția „să poată acționa eficient și rapid”, prin proceduri mai simple, structuri mai clare și cooperare mai bună între departamente. Ce propun consilierii și de ce e sensibil politic Grupul extern (Day și alți opt experți cu experiență în administrații naționale și organizații internaționale, inclusiv OECD și OSCE) a formulat nouă recomandări interconectate pentru o Comisie „mai agilă” și mai adaptabilă. Una dintre propunerile centrale este reducerea modului de lucru pe „silozuri” (departamente izolate) și trecerea la colaborare mai strânsă între direcțiile generale, inclusiv prin portofolii comune între direcții (cross-DG). Miza politică vine din faptul că modernizarea poate deschide calea unei reorganizări ample a direcțiilor generale care gestionează programe de cheltuieli de ordinul miliardelor de euro. Direcții generale vizate: fonduri, agricultură, ocupare, pescuit, cercetare Publicația notează că, potrivit informațiilor relatate anterior de Politico, mai multe departamente mari au un viitor incert în planurile de schimbare a modului în care UE gestionează și distribuie fondurile, inclusiv prin posibile fuziuni sau alte modificări structurale. Între direcțiile potențial afectate sunt: DG REGIO (Politică regională și urbană), care gestionează finanțarea politicii de coeziune, descrisă ca reprezentând „aproape o treime” din cheltuielile UE; DG AGRI (Agricultură și dezvoltare rurală), responsabilă de banii pentru Politica Agricolă Comună; DG EMPL (Ocupare), care supraveghează fonduri pentru ocupare și politici sociale; DG MARE (Afaceri maritime și pescuit), pentru finanțarea din zona pescuitului; DG RTD (Cercetare și inovare). Raportul mai recomandă întărirea Secretariatului General, ca „centru strategic” orientat spre rezultate, și o abordare „centrată pe om” a utilizării inteligenței artificiale pentru simplificarea proceselor administrative și modernizarea operațiunilor. Ce urmează și când ar putea veni deciziile Predarea raportului nu înseamnă că s-au luat deja decizii de reorganizare. Documentul va intra în revizuirea mai amplă coordonată de comisarul pentru buget și administrație publică, Piotr Serafin , care trebuie să prezinte recomandări finale către von der Leyen până la finalul lui 2026. Serafin a spus că evaluarea externă, împreună cu feedbackul personalului Comisiei, oferă un „mandat” pentru schimbări de amploare. Catherine Day a afirmat, la rândul ei, că există o „coaliție largă pentru schimbare” în interiorul instituției. Totuși, orice remaniere majoră este așteptată să dureze considerabil mai mult, iar Serafin a indicat anterior că reformele structurale vor fi strâns legate de negocierile pentru următorul buget multianual al UE (Multiannual Financial Framework), care va stabili organizarea cheltuielilor pentru perioada 2028–2034. În acest context, el a arătat că nu se așteaptă la decizii privind schimbări structurale majore înainte de încheierea acelor negocieri. [...]
Reforma administrativ-teritorială ar trebui să reducă dependența localităților de banii alocați de la centru , prin comasări și reorganizare pornind de la capacitatea reală a primăriilor de a se finanța și de a livra servicii, potrivit deputatei USR Cristina Prună, citată de Agerpres . Prună susține că obiectivul reformei trebuie să fie „comunități cu administrații eficiente” și „mai puțin dependente de banii împărțiți de la București”, iar criteriul demografic este doar un punct de plecare, nu singurul indicator relevant. Datele Curții de Conturi : multe localități sub pragurile legale Deputata indică date ale Curții de Conturi pentru 2023, potrivit cărora o parte semnificativă a unităților administrativ-teritoriale se află sub pragurile demografice prevăzute de lege pentru înființare: 432 din 2.859 de comune au mai puțin de 1.500 de locuitori ; 119 din 216 orașe (fără municipii) au mai puțin de 10.000 de locuitori . În interpretarea sa, aceste cifre arată o presiune structurală asupra eficienței administrative și asupra modului în care sunt cheltuite resursele pentru funcționarea aparatului local. Comasarea „voluntară”, un pas „foarte puțin”, dar de urmărit în practică Prună afirmă că actualul Guvern ar urma să încurajeze comasarea voluntară, cu stimulente, pentru localitățile de până la 1.500 de locuitori. Ea apreciază măsura drept „foarte puțin”, dar „un pas înainte” care ar trebui susținut, cu rezerva că implementarea concretă va conta decisiv. Ce criteriu propune USR: capacitatea de finanțare și calitatea serviciilor În viziunea deputatei, reorganizarea administrativ-teritorială ar trebui să pornească de la „capacitatea reală a primăriilor”: să se finanțeze, să atragă investiții, să ofere servicii publice de calitate, în timp ce comunitățile ar trebui să își păstreze accesul la servicii, iar administrațiile să își unească resursele pentru „mai multă eficiență” și „mai puțini bani cheltuiți pentru întreținerea administrației”. [...]
Primăria Sectorului 4 mizează pe fonduri europene pentru a accelera investițiile în sănătate și transport , iar următoarele proiecte anunțate vizează Maternitatea „Sfântul Ioan” și deschiderea magistralei de metrou M4, potrivit news . Declarațiile au fost făcute de primarul Sectorului 4, Daniel Băluță , la inaugurarea Centrului de Diagnostic, Tratament și Cercetare a Tuberculozei din cadrul Institutului de Pneumoftiziologie „Marius Nasta”. În discursul de la eveniment, edilul a spus că este „al doilea spital” realizat în Sectorul 4 și a insistat pe ideea că investițiile de acest tip ar deservi nu doar comunitatea locală, ci și pacienți din toată țara. Băluță a indicat și colaborarea cu ministrul Sănătății, Alexandru Rafila, precum și sprijinul Guvernului, fără a detalia structura finanțării pentru proiectul inaugurat. Fonduri europene invocate: 455 milioane euro prin PNRR și „peste 5 miliarde euro” atrași Primarul a afirmat că, prin PNRR (Planul Național de Redresare și Reziliență) , Sectorul 4 „a adus în România, în economia națională, peste 455 de milioane de euro (aprox. 2,27 miliarde lei)”. Separat, el a susținut că au fost atrași „din bani europeni” „peste 5 miliarde de euro” (aprox. 25 miliarde lei) în Sectorul 4, în București și „în economia noastră”, fără alte precizări privind programele, perioada sau proiectele incluse în această sumă. Ce urmează: Maternitatea „Sfântul Ioan” și magistrala de metrou M4 Băluță a declarat că administrația locală nu se oprește la proiectul inaugurat și a cerut sprijin premierului și ministrului Sănătății pentru realizarea Maternității „Sfântul Ioan”, pe care a numit-o „un obiectiv foarte important”. Totodată, el a anunțat că „în două luni, trei luni” ar urma să aibă loc deschiderea magistralei de metrou M4, pe care a descris-o drept „cea mai importantă investiție din România”, fără a oferi detalii suplimentare despre stadiul lucrărilor sau calendarul oficial. [...]
Guvernul pune presiunile bugetare din județe și proiectele PNRR în centrul discuțiilor despre reforma administrativă , după ce premierul Luca Niculescu s-a întâlnit la Palatul Victoria cu reprezentanții Uniunii Naționale a Consiliilor Județene din România, potrivit News . Întâlnirea a vizat, în principal, „presiunile bugetare” cu care se confruntă administrațiile județene, prioritățile de finanțare pentru servicii publice esențiale și măsurile necesare pentru finalizarea proiectelor de investiții finanțate prin PNRR, precum și pentru „atragerea eficientă a fondurilor europene”, conform aceleiași surse. Ce teme au fost discutate: bugete, servicii publice și investiții În mesajul citat de News, premierul indică drept zone sensibile serviciile sociale, spitalele, drumurile județene și proiectele cu termene apropiate, arătând că există atât probleme comune, cât și specifice fiecărui județ. La discuții au participat și membri ai Cabinetului, Niculescu menționând că subiectele sunt în atenția sa directă și a echipei guvernamentale care l-a însoțit la întâlnire. Legătura cu reforma administrativă: comasarea voluntară și „distribuirea cât mai bună a resurselor” Pe lângă componenta bugetară și de investiții, premierul spune că a discutat cu președinții de consilii județene despre reforma administrativă și comasarea voluntară. Niculescu afirmă că are încredere că administrația locală va fi „partener solid” al Guvernului pentru „reforme corecte și bine fundamentate”, care să ducă la „distribuirea cât mai bună a resurselor”. În materialul News nu sunt prezentate decizii concrete, un calendar sau detalii despre pașii următori ai reformei, dincolo de aceste teme și poziționări generale. [...]
Reforma administrativ-teritorială ar trebui condiționată de analize de impact și descentralizare, nu de un prag de populație , susține deputatul PSD Mihai Fifor , potrivit Agerpres . Într-o postare pe Facebook, el avertizează că o reorganizare făcută „în grabă” poate muta problemele la o scară mai mare și poate crește dependența administrațiilor locale de decizia centrală. Fifor afirmă că România are nevoie de o reformă „profundă”, argumentând că organizarea administrativă actuală este construită pe modelul din 1968 , într-un context demografic și economic diferit. În acest interval, spune el, populația s-a redistribuit, orașele s-au extins, iar multe comunități rurale s-au depopulat, ceea ce a dus la situații în care unele localități „abia își pot susține aparatul administrativ”, în timp ce altele s-au dezvoltat dincolo de limitele teritoriale. De ce contează: riscul unei reforme care mută costurile către cetățeni Miza, în viziunea deputatului PSD, este ca reforma să nu fie redusă la „simpla reducere a numărului de primării”, pentru că o comasare administrativă poate păstra aceleași disfuncționalități, doar la o scară mai mare. El indică explicit riscuri operaționale pentru cetățeni, de la accesul la servicii publice până la gestionarea documentelor și a evidențelor fiscale. „Povara administrativă a reformei trebuie suportată de stat, nu transferată oamenilor.” În același registru, Fifor ridică întrebări legate de efectele concrete ale comasărilor: unde vor fi rezolvate actele, ce se întâmplă cu documentele de proprietate și cât va trebui să se deplaseze oamenii până la noua primărie. Criteriile propuse și condiția descentralizării Fifor susține că reforma ar trebui construită pe criterii „obiective”, enumerate astfel: viabilitate financiară; evoluție demografică; acces la servicii; potențial economic; particularități geografice; coeziune comunitară. El respinge ideea că viitorul unei localități poate fi decis „exclusiv în funcție de un prag de populație” și cere consultarea comunităților, garanții privind reprezentarea și „descentralizare reală”. În lipsa acesteia, avertizează că România ar putea ajunge să înlocuiască administrații mici și vulnerabile cu unele mai mari, dar „la fel de dependente de centru”, dacă decizia și resursele financiare rămân concentrate la București. Ce urmează, în logica mesajului Deputatul PSD leagă reușita reformei de existența unor analize de impact și a unei viziuni pe termen lung, argumentând că schimbarea nu ar trebui făcută „pentru următoarea rectificare bugetară”, ci „pentru următoarele generații”. În plus, el plasează reforma și în contextul unei „divizări sociale”, susținând că o reorganizare administrativă fără consultare ar putea adânci neîncrederea în stat. [...]
Președintele USR, Dominic Fritz , spune că Nicușor Dan a pierdut încrederea unei părți din electorat , ceea ce poate complica relația politică dintre USR și șeful statului, într-un moment în care deciziile prezidențiale sunt deja contestate public. Declarațiile au fost făcute marți seară, la TVR 1, potrivit news . Fritz afirmă că „foarte, foarte mulți oameni” l-au votat pe Nicușor Dan cu „alte speranțe” și „posibil și alte valori”, iar acum sunt „foarte dezamăgiți”, adăugând că și el este dezamăgit, inclusiv o parte dintre simpatizanții USR care l-au susținut în campanie. „Eu cred că sunt foarte, foarte mulţi oameni în România care l-au votat cu totul cu alte speranţe, posibil şi alte valori şi care sunt foarte dezamăgiţi. Şi eu sunt dezamăgit şi cred că o mare parte şi din oamenii care simpatizează cu USR şi care l-au susţinut în campanie.” „Păcăleala presupune o intenție” Întrebat dacă se simte „păcălit” de președinte, liderul USR a respins ideea, susținând că „păcăleala” implică intenție și că nu poate judeca motivele pentru care președintele „a dezamăgit în foarte multe domenii”. „Nu cred că păcăleala este o categorie prezidenţială (…) Păcăleala presupune o intenţie. Eu nu pot să judec care este motivul, de ce preşedintele a dezamăgit în foarte multe domenii.” Ce reproșuri invocă Fritz și ce alimentează criticile Fritz spune că o parte dintre alegători l-au ascultat pe Nicușor Dan în campanie vorbind despre justiție, anticorupție și atitudinea față de PSD, iar după deciziile luate „nu îl mai recunoaște”. În același context, sunt enumerate mai multe teme care au generat critici la adresa președintelui Nicușor Dan din partea susținătorilor săi: numirile din justiție; presupusa apropiere față de PSD și Sorin Grindeanu; modul de gestionare a crizei politice de după moțiunea de cenzură; învestirea unui guvern „format în jurul PSD”; nepublicarea raportului privind anularea alegerilor, deși ar fi fost promis în campanie și imediat după preluarea mandatului. [...]
