Știri
Știri din categoria Externe
Armistițiul de Paște dintre Ucraina și Rusia a rămas, în practică, o pauză limitată, după ce ambele părți s-au acuzat reciproc de mii de încălcări pe linia frontului, semn că încercările de „înghețare” a conflictului rămân fragile și greu de verificat, relatează Al Jazeera.
Deși cele două state conveniseră un armistițiu pentru Paștele ortodox, „doar o relativă acalmie” s-a instalat de-a lungul frontului de 1.200 km (aprox. 1.931 km). Președintele rus Vladimir Putin a ordonat armistițiul joi, la mai bine de o săptămână după ce președintele ucrainean Volodîmîr Zelenski a propus oprirea ostilităților.
Statul Major al Ucrainei a transmis că, până la ora 07:00 în 12 aprilie, ar fi înregistrat 2.299 de încălcări ale armistițiului, inclusiv:
La rândul său, Ministerul rus al Apărării a acuzat Kievul de 1.971 de încălcări, raportate pentru intervalul dintre ora 16:00 (ora Moscovei) și 08:00 în 12 aprilie, susținând că Ucraina ar fi folosit artilerie sau tancuri de 258 de ori, ar fi lansat 1.329 de atacuri cu drone FPV și ar fi aruncat muniții „de diverse tipuri” în 375 de episoade, „în special” cu drone. Moscova a mai afirmat că a respins „trei atacuri nocturne” și „patru încercări de înaintare” ale forțelor ucrainene.
În pofida acuzațiilor, armata ucraineană a indicat un semnal de reducere a intensității: nu ar fi fost înregistrate atacuri la distanță cu drone Shahed, bombardamente aeriene ghidate sau lovituri cu rachete. În regiunea Harkiv, un ofițer ucrainean a descris situația drept „destul de calmă” în sectorul său, deși armistițiul nu ar fi fost respectat „pe deplin”.
Armistițiul urma să dureze 32 de ore, de sâmbătă 16:00 (13:00 GMT) până la finalul zilei de duminică, potrivit Kremlinului. Zelenski a cerut însă un armistițiu mai lung, afirmând că decizia este la Moscova.
Separat, în regiunea rusă Kursk, guvernatorul Alexander Khinshtein a acuzat Ucraina că a lovit cu o dronă o benzinărie din orașul Lgov, rănind trei persoane, inclusiv un bebeluș.
Kremlinul a transmis că Rusia nu va prelungi armistițiul decât dacă Ucraina acceptă condițiile Moscovei. Dmitri Peskov, purtătorul de cuvânt al Kremlinului, a declarat – potrivit agențiilor ruse de presă – că „pacea durabilă” ar fi posibilă doar dacă Rusia își „asigură interesele” și își atinge obiectivele inițiale, adăugând că operațiunea militară va continua după expirarea armistițiului. Peskov a mai spus că trupele ruse ar mai avea nevoie să preia controlul asupra a 17–18% din regiunea ucraineană Donetsk disputată.
Materialul notează că mai multe runde de negocieri intermediate de SUA nu au adus părțile mai aproape de un acord, iar procesul s-a împotmolit și mai mult după izbucnirea războiului din Orientul Mijlociu, pe fondul mutării atenției Washingtonului către Iran. În paralel, diferențele privind teritoriul rămân centrale: Ucraina propune înghețarea conflictului pe actualele linii ale frontului, în timp ce Rusia respinge ideea și insistă asupra întregii regiuni Donetsk, cerere pe care Kievul o consideră inacceptabilă.
Recomandate
Execuția a patru prizonieri ucraineni lângă Harkov ridică miza juridică și diplomatică a războiului , într-un moment în care Moscova declarase o încetare a focului de Paște, potrivit Kyiv Post . Incidentul este prezentat de partea ucraineană drept o încălcare gravă a dreptului internațional umanitar și ar urma să fie investigat ca posibilă crimă de război. Potrivit unei declarații pe Facebook a Corpului 14 Armată, forțele ruse ar fi atacat poziții ucrainene în comunitatea Derhachi (regiunea Harkov), capturând patru militari dintr-o brigadă mecanizată. În loc să fie tratați ca prizonieri de război, cei patru ar fi fost executați pe loc, deși erau neînarmați. Evenimentul ar fi avut loc duminică, 12 aprilie, în apropierea satului Vetarynarne, în timpul încetării focului de Paște (rit ortodox). În aceeași declarație, Corpul 14 Armată susține că execuțiile de prizonieri ar fi devenit „o practică sistemică” a forțelor ruse și că astfel de fapte ar indica acceptarea lor la nivelul conducerii militare ruse. Context: schimb de prizonieri cu 24 de ore înainte Kyiv Post notează că incidentul a avut loc la doar 24 de ore după un schimb rar de prizonieri: Ucraina și Rusia au eliberat câte 175 de prizonieri de război fiecare. Schimbul ar fi fost mediat de Emiratele Arabe Unite și SUA și, potrivit articolului, a adus acasă 182 de ucraineni, inclusiv 25 de ofițeri de rang înalt și apărători ai Mariupolului. Președintele Volodîmîr Zelenski a descris schimbul de sâmbătă drept o „chestiune de principiu”, în ideea repatrierii tuturor celor aflați în captivitate. Ce urmează: anchetă penală și presiune internațională Autoritățile ucrainene de aplicare a legii și grupuri internaționale de investigație strâng probe pentru deschiderea unui dosar penal în baza Articolului 438 din Codul penal al Ucrainei (încălcarea legilor și obiceiurilor războiului), conform materialului. Oficialii militari ucraineni cer intensificarea presiunii internaționale asupra Rusiei și identificarea și pedepsirea executanților și comandanților implicați. Separat, articolul plasează execuția în contextul unor încălcări repetate ale „tăcerii de sărbătoare” de 32 de ore decretate de Kremlin, menționând atacuri cu drone în cursul nopții și „sute” de încălcări ale armistițiului de-a lungul liniei frontului. [...]
Rusia își oferă medierea în Orientul Mijlociu după eșecul negocierilor dintre SUA și Iran, într-o mișcare care poate redesena canalele de negociere și influența regională, potrivit HotNews . Președintele rus Vladimir Putin a discutat telefonic cu omologul său iranian, Masoud Pezeshkian , despre negocierile dintre Iran și SUA desfășurate la Islamabad, informație transmisă de agenția rusă Interfax și preluată de Reuters. În cadrul convorbirii, Putin a spus că Rusia este pregătită să medieze un acord privind Orientul Mijlociu. Convorbirea a avut loc la câteva ore după ce vicepreședintele SUA, JD Vance , a anunțat că echipa americană părăsește Pakistanul fără un acord cu Iranul. Negocierile s-au încheiat după 21 de ore, iar armistițiul de două săptămâni aflat în vigoare este „sub semnul întrebării”, potrivit Reuters. Ce au transmis părțile după negocieri JD Vance a spus că discuțiile s-au încheiat fără rezultat și a indicat că impactul ar fi mai mare pentru Iran decât pentru SUA. „Vestea proastă este că nu am ajuns la un acord, și cred că aceasta este o veste proastă pentru Iran mult mai mult decât este pentru Statele Unite ale Americii” „Așadar, ne întoarcem în Statele Unite fără să fi ajuns la un acord. Am clarificat foarte bine care sunt limitele noastre” De partea iraniană, agenția Tasnim a afirmat că cererile „excesive” ale SUA au împiedicat ajungerea la un acord și că negocierile s-au încheiat. Totuși, înainte de declarațiile lui Vance, guvernul iranian a susținut într-o postare pe X că negocierile vor continua, iar experții tehnici de pe ambele părți vor face schimb de documente. De ce contează oferta Rusiei În contextul blocajului SUA–Iran și al incertitudinii privind armistițiul, oferta Moscovei de mediere indică o tentativă de a se poziționa ca intermediar într-un dosar cu miză regională majoră. Din informațiile disponibile în material, nu sunt precizate condițiile concrete ale unei eventuale medieri și nici dacă Washingtonul sau Teheranul au acceptat ideea. [...]
Rusia se oferă să medieze conflictul din Orientul Mijlociu după eșecul negocierilor de pace dintre SUA și Iran de la Islamabad, potrivit Agerpres , care citează un comunicat al Kremlinului. Vladimir Putin i-a transmis, într-o convorbire telefonică, președintelui iranian Masoud Pezeshkian că este pregătit să participe la o mediere și să „faciliteze căutarea unei soluții politice și diplomatice” pentru o „pace justă și durabilă” în regiune, conform comunicatului. Context: discuțiile SUA–Iran s-au încheiat fără acord Convorbirea a avut loc la câteva ore după ce vicepreședintele american JD Vance a anunțat că negocierile de la Islamabad – primul contact direct la cel mai înalt nivel între SUA și Iran din ultimii 47 de ani – s-au încheiat duminică dimineață, după 21 de ore de dialog, fără un acord. Potrivit lui Vance, care nu a oferit detalii despre conținutul discuțiilor, principalul obstacol a fost faptul că Iranul nu s-a angajat să nu urmărească obținerea unei arme nucleare pe termen lung. Un oficial american a declarat duminică faptul că toți membrii delegației americane au părăsit Islamabadul. Anunțul a fost făcut în timpul unei escale tehnice la baza aeriană Ramstein, în Germania, a unui avion Air Force 2, la bordul căruia se afla JD Vance. Acesta a participat la negocieri alături de emisarul american Steve Witkoff și de Jared Kushner, ginerele lui Donald Trump. [...]
Canada a creat un mecanism legal pentru a transfera către Ucraina dobânzile generate de activele rusești înghețate , un pas care întărește modelul folosit de Occident pentru finanțarea Kievului fără confiscarea imediată a principalului, potrivit Kyiv Post . Modificarea legislativă permite autorităților canadiene să colecteze profiturile (în principal dobânzi) obținute din fonduri rusești de stat imobilizate și să le redirecționeze către Ucraina. Anunțul a fost făcut de consilierul prezidențial ucrainean pentru politica de sancțiuni, Vladîslav Vlasiuk , care a precizat că sumele blocate în Canada „nu sunt foarte mari”, dar că precedentul este „semnificativ și pozitiv”. De ce contează: presiune pentru trecerea de la înghețare la monetizare Măsura se înscrie în strategia mai largă prin care partenerii occidentali încearcă să transforme randamentele activelor rusești înghețate într-o sursă de finanțare pentru Ucraina, menținând în același timp activele principale blocate. Ucraina continuă să ceară confiscarea integrală a aproximativ 300 de miliarde de dolari (aprox. 1.380 miliarde lei) în active suverane rusești înghețate la nivel global, însă soluția aplicată acum este una de compromis: împrumuturi garantate de profiturile viitoare ale acestor active. Vlasiuk a spus că acest aranjament nu este „soluția optimă”, dar că „măcar banii sunt acolo”, adăugând că implementarea a fost întârziată de opoziția unor țări, inclusiv Ungaria. Context: unde sunt banii și cum sunt folosite profiturile Cea mai mare parte a fondurilor rusești înghețate se află în Europa: aproape 190 miliarde euro (aprox. 945 miliarde lei) la depozitarul Euroclear din Belgia; circa 30 miliarde euro (aprox. 149 miliarde lei) în Regatul Unit; aproximativ 19 miliarde euro (aprox. 95 miliarde lei) în Franța. La 1 aprilie, Uniunea Europeană a transferat către Kiev o tranșă de 1,4 miliarde euro (aprox. 7,0 miliarde lei) din profiturile generate, din care 95% au fost alocate pentru plata împrumuturilor internaționale, iar 5% pentru nevoi militare. Ce urmează: confiscarea principalului ar putea dura ani Vlasiuk a mai afirmat că discuțiile juridice continuă cu partenerii, în special cu Belgia, pentru a construi sprijin în vederea unui mecanism de confiscare integrală. Totuși, el a avertizat că obținerea accesului la activele principale ar putea dura câțiva ani. Pentru Ucraina, aceste fonduri devin tot mai importante pe măsură ce războiul intră în al cincilea an, iar economia internă rămâne sub presiune ridicată. [...]
Eșecul negocierilor SUA–Iran după 21 de ore arată că Teheranul nu renunță la îmbogățirea uraniului și nici la pârghia Strâmtorii Hormuz , două puncte care blochează orice armistițiu și mențin riscurile pentru securitatea energetică și rutele comerciale, potrivit The Jerusalem Post . Discuțiile desfășurate în Pakistan s-au încheiat fără acord, un oficial american declarând că diferențele au rămas „mari” și că părțile „nu au fost deloc aproape de un acord”. Publicația mai notează, citând o sursă familiarizată cu detaliile, că membri ai Gardienilor Revoluției, conduși de comandantul Ahmad Vahidi, ar fi refuzat să permită delegației iraniene compromisuri pe teme-cheie. Vicepreședintele SUA, J.D. Vance, a anunțat duminică dimineață că cele 21 de ore de negocieri cu delegația iraniană condusă de președintele Parlamentului, Mohammad Bagher Ghalibaf, s-au încheiat fără rezultat. El a spus că lipsa unui acord este „o veste mult mai proastă pentru Iran” decât pentru Statele Unite. Ce a respins Iranul: îmbogățirea uraniului și concesii pe infrastructura nucleară Miza centrală a blocajului a fost programul nuclear. Potrivit materialului, disputele au vizat îmbogățirea uraniului, demontarea facilităților nucleare și îndepărtarea uraniului îmbogățit la 60% stocat în subteran. Dr. Raz Zimmt, șeful Programului Iran și Axa șiită din cadrul Institute for National Security Studies (INSS), a declarat că iranienii nu sunt dispuși să renunțe la „dreptul” de a îmbogăți uraniu și că, cel mult, flexibilitatea lor ar putea însemna o suspendare temporară pe câțiva ani sau un compromis privind diluarea a 400 kg de uraniu îmbogățit la 60% ori îndepărtarea unei părți din material, fără demontarea programului. „Mi-a fost clar că iranienii nu vor renunța la dreptul lor de a îmbogăți uraniu.” Hormuz, „activ” de securitate și pârghie economică Dincolo de nuclear, discuțiile au inclus controlul Strâmtorii Hormuz, sprijinul Iranului pentru grupuri proxy și deblocarea fondurilor iraniene din străinătate. Zimmt a descris Hormuz drept un activ atât de securitate, cât și economic: Teheranul ar căuta un aranjament care să-i păstreze controlul asupra strâmtorii pentru a putea acționa în cazul unui nou atac și, în același timp, să folosească zona ca levier economic, pe lângă sau în locul beneficiilor economice cerute de la SUA. În evaluarea sa, Iranul nu poate „da înapoi” pe Hormuz, pe care îl consideră „ultima carte” rămasă, iar concesiile simultane pe nuclear și pe strâmtoare sunt improbabile. Ce urmează: fără calendar pentru o nouă rundă Oficiali din SUA și Iran au spus că nu a fost programată o nouă rundă de negocieri. Zimmt nu anticipează un progres în viitorul apropiat, în special după ce oficiali de rang înalt din ambele părți s-au întors acasă, iar eventualele contacte la nivel inferior ar avea șanse reduse să producă rezultate semnificative. În Israel, premierul Benjamin Netanyahu a convocat responsabili de securitate și un grup restrâns de miniștri pentru a discuta evoluțiile după prăbușirea negocierilor și decizia lui Donald Trump de a impune o blocadă asupra Iranului, mai notează publicația. [...]
Un fost director al CIA cere invocarea Amendamentului 25 pentru îndepărtarea lui Donald Trump , pe fondul escaladării retoricii legate de războiul cu Iranul și al temerilor privind capacitatea președintelui de a-și exercita atribuțiile, potrivit Digi24 . John Brennan, care a condus Agenția Centrală de Informații în timpul administrației Barack Obama, a declarat sâmbătă, la MS Now, că recentele afirmații ale lui Trump despre „distrugerea civilizației iraniene” și riscul pe care l-ar crea pentru „atâtea vieți” ar justifica îndepărtarea sa din funcție, notează The Guardian . „Această persoană este în mod clar dezechilibrată. Cred că al 25-lea amendament a fost scris având în vedere un caz ca al lui Donald Trump.” Miza: mecanismul constituțional pentru „incapacitate” și riscul decizional Amendamentul 25, introdus în Constituția SUA în 1967, permite vicepreședintelui și majorității membrilor cabinetului să îl înlăture pe președinte dacă acesta este „incapabil să-și exercite atribuțiile și îndatoririle funcției”. Brennan susține că Trump reprezintă un risc prea mare pentru a rămâne comandant suprem, invocând inclusiv accesul la „putere de foc imensă”, între care arsenalul nuclear al SUA. Comentariile vin în contextul unei dezbateri tot mai tensionate privind decizia lui Trump de a intra în război cu Iranul și amenințările sale tot mai violente. Digi24 consemnează că, pe 7 aprilie, Trump a avertizat că „întreaga civilizație a Iranului va muri în această seară” dacă regimul iranian nu respectă ultimatumul său, iar Brennan a interpretat această formulare ca sugerând utilizarea capacităților nucleare. Cât de realistă este invocarea Amendamentului 25 Peste 70 de democrați din Congres au cerut aplicarea amendamentului, potrivit ultimelor date ale NBC News, citate în articol. Totuși, șansele ca demersul să se materializeze sunt „aproape de zero”, în condițiile în care vicepreședintele JD Vance și cabinetul își mențin sprijinul pentru Trump. În același timp, îngrijorările legate de limbajul tot mai agresiv al președintelui ar putea continua, pe fondul eșecului negocierilor de pace dintre SUA și Iran de sâmbătă și al posibilității reluării ostilităților, mai arată Digi24. Context: Brennan, vizat de o anchetă a Departamentului de Justiție Digi24 mai notează că poziția lui Brennan este cu atât mai sensibilă cu cât fostul director CIA se află sub o anchetă activă a Departamentului de Justiție condus de Trump, descrisă ca parte a unei campanii de represalii împotriva celor considerați „dușmani”. În iulie, sub presiunea Casei Albe, Departamentul de Justiție i-a supus pe Brennan și pe fostul director FBI James Comey unei anchete penale. Două luni mai târziu, Comey a fost inculpat pentru două capete de acuzare legate de presupuse declarații false în fața Congresului în 2020, însă un judecător a respins acuzația. În cazul lui Brennan, ancheta ar fi în desfășurare; în martie, Jim Jordan, președintele comisiei judiciare a Camerei Reprezentanților și aliat al lui Trump, a afirmat că investigația „se intensifică”. [...]
