Știri
Știri din categoria Externe
Disputa asupra controlului unor sate din Harkiv și Zaporojie arată cât de greu se confirmă câștigurile teritoriale pe front, într-un moment în care Rusia anunță capturi aproape săptămânal, iar Ucraina și surse deschise contestă o parte dintre ele, potrivit Reuters.
Ministerul rus al Apărării a transmis că trupele sale au preluat controlul asupra satului Hraniv din regiunea Harkiv (în nord-est, la granița cu Rusia) și asupra satului Vozdvyzhivka din regiunea Zaporojie (sud-est), într-o zonă intens disputată.
Armata a 14-a a Ucrainei a respins raportarea Rusiei, afirmând că Hraniv se află sub control ucrainean. Într-o postare pe Facebook, unitatea a susținut că forțele ucrainene „țin în mod fiabil” liniile defensive, resping atacurile și provoacă pierderi semnificative în personal și echipamente.
DeepState, un blog militar ucrainean care urmărește evoluțiile de pe linia frontului folosind surse deschise, a spus că raportul privind capturarea Vozdvyzhivka este neadevărat. Potrivit acestuia, un grup de militari ruși ar fi intrat pentru scurt timp în sat la începutul lunii, dar ar fi fost alungat sau ucis.
Pe fondul unui front de aproximativ 1.250 km (circa 2.012 km), Rusia — care controlează aproximativ 20% din teritoriul Ucrainei — anunță capturarea de localități aproape săptămânal, în cadrul campaniei de a obține controlul asupra întregii regiuni Donețk din est.
Reuters notează că, în ultimele săptămâni, armata ucraineană a afirmat că avansurile rusești au încetinit și că se află în cea mai puternică poziție din ultimele luni. În acest context, diferențele dintre comunicatele oficiale și evaluările ucrainene indică o „ceață a războiului” în care câștigurile teritoriale sunt greu de verificat rapid și independent.
Recomandate
Ucraina își extinde „zona de drone”, iar Rusia ia în calcul limitarea exporturilor de combustibili , într-un semn că loviturile asupra rafinăriilor și presiunea pe logistică încep să producă efecte care depășesc strict frontul, potrivit Kyiv Post , care publică evaluarea din 27 mai a Institute for the Study of War (ISW) . ISW notează că Ucraina derulează cu succes campanii de lovituri cu drone atât la distanță medie, cât și pe linia frontului, ceea ce „limitează” capacitatea Rusiei de a transporta personal către front și de a aproviziona și susține pozițiile din prima linie. În evaluare, analiștii descriu o „zonă adâncă” de activitate a dronelor, de la distanța intermediară până la contactul direct, care ar reduce eficiența mișcărilor rusești. Efect operațional: mobilizarea suplimentară nu garantează rezultate Un punct central al evaluării este că impactul unei posibile chemări involuntare în rezervă (o mobilizare forțată) rămâne neclar, în condițiile în care Rusia are nevoi crescânde de personal, iar loviturile ucrainene cu drone „inhibă” deplasarea trupelor ruse către linia frontului. ISW apreciază că o mobilizare suplimentară nu ar îmbunătăți „material” performanța pe câmpul de luptă dacă Rusia nu reușește mai întâi să contracareze operațiunile ucrainene cu drone. Separat, evaluarea menționează că recrutarea internă pe bază de contract a Kremlinului „continuă să arate semne de tensiune”, pe fondul pierderilor ridicate pe câmpul de luptă. Efect economic: Moscova ar putea restricționa temporar exporturile de motorină și combustibil de aviație ISW mai arată că guvernul rus ar lua în calcul impunerea unei restricții temporare asupra exporturilor de motorină și combustibil de aviație, după „câteva luni” de lovituri ucrainene asupra rafinăriilor de petrol din Rusia. Evaluarea nu oferă detalii despre amploarea sau durata unei astfel de măsuri, dar semnalul este relevant pentru piețe: o limitare a exporturilor ar indica presiuni asupra lanțului intern de producție și distribuție a combustibililor. Situația de pe front și atacuri aeriene În plan tactic, ISW consemnează avansuri ucrainene în regiunea Sumî și în direcțiile Harkiv și Borova, în timp ce forțele ruse ar fi avansat în direcția Pokrovsk. Totodată, Rusia a lansat 163 de drone către Ucraina peste noapte, potrivit evaluării. Ce urmează, în logica raportului: dacă Ucraina menține presiunea cu drone asupra logisticii și infrastructurii energetice, Rusia ar putea fi împinsă către măsuri administrative (precum restricții la export) și către ajustări operaționale pentru protejarea transporturilor către front, însă ISW subliniază că eficiența unor soluții precum mobilizarea suplimentară rămâne incertă în absența unui răspuns la „zona” de drone creată de Ucraina. [...]
Dronele ucrainene care deviază și intră în spațiul aerian baltic scot la iveală vulnerabilități în apărarea antiaeriană a flancului estic al NATO , într-un context în care riscul de incident și escaladare accidentală crește, potrivit Digi24 , care citează o analiză Reuters. Incursiunile au fost raportate în ultimele săptămâni în Lituania, Letonia și Estonia, pe fondul intensificării atacurilor Ucrainei cu drone explozive asupra unor ținte rusești din regiunea Mării Baltice. În majoritatea cazurilor, dronele nu au produs pagube, prăbușindu-se în câmp deschis sau ieșind din spațiul aerian baltic, însă episoadele au alimentat neliniștea și au dus la măsuri de urgență. Lacune operaționale: drone intrate „nedetectate” și reacții în lanț Materialul notează că mai multe drone au intrat nedetectate în spațiul aerian baltic, ceea ce evidențiază puncte slabe în apărarea antiaeriană la granița NATO cu Rusia și Belarus. În Estonia, un avion militar al NATO a doborât pe 19 mai o presupusă dronă ucraineană, într-un incident pe care NATO l-a descris pentru Reuters drept prima lansare de rachetă „în apărarea Alianței” de la aderarea celor trei state baltice în 2004. În Lituania, pe 20 mai, parlamentari au fost nevoiți să se adăpostească în buncăre când o dronă se apropia de Vilnius, iar a doua zi a fost emisă o alertă aeriană în nordul țării. Presiune politică internă și mesaj către Kiev Pe fondul acestor incidente, oficiali estonieni au transmis Kievului că încălcările spațiului aerian nu ajută și că se așteaptă ca Ucraina să își controleze mai bine dronele. În Letonia, șefa guvernului, Evika Silina, a fost nevoită să demisioneze după ce și-a concediat ministrul Apărării, pe care l-a acuzat de deficiențe în protejarea aeriană a țării, conform aceleiași surse. De ce deviază dronele: acuzații de bruiaj și riscul de „calcul greșit” Kievul și statele baltice au confirmat, în majoritatea cazurilor, că dronele rătăcite sunt ucrainene, dar au acuzat Rusia că le-ar fi deviat traiectoria prin sisteme de război electronic care bruiază sau falsifică semnalele . Ministerul ucrainean de Externe neagă că ar trimite deliberat drone spre spațiul NATO și susține că Rusia le îndreaptă intenționat spre țările baltice; purtătorul de cuvânt Gheorghi Tihii afirmă că Ucraina ar avea informații de la servicii în acest sens. O sursă militară ucraineană a declarat că este în desfășurare o anchetă „serioasă” privind modul în care Rusia ar determina dronele să devieze și să pătrundă în spațiul aerian baltic. Separat, o sursă militară suedeză de rang înalt a susținut pentru Reuters că Ucraina și-ar trimite deliberat dronele în apropierea frontierei baltice cu Rusia, folosind-o ca „scut”, afirmație respinsă de MAE ucrainean. Pe fondul retoricii și acuzațiilor reciproce, Linas Kojala, șeful Centrului de studii de geopolitică și securitate din Vilnius, avertizează asupra riscului de escaladare neintenționată: „Tensiunile sunt mari, există riscul unei escaladări neintenţionate.” Context: miza economică a țintelor din Baltica și incertitudinea privind SUA Analiza citată de Digi24 plasează episoadele și în contextul loviturilor ucrainene asupra porturilor rusești din regiunea Mării Baltice, care, potrivit materialului, gestionează aproape 40% din exporturile naționale de petrol și gaze ale Rusiei. În paralel, sunt menționate semnale contradictorii ale Washingtonului privind angajamentul față de apărarea Europei: președintele Donald Trump a sugerat că SUA ar putea părăsi NATO, iar SUA au anunțat luna aceasta amânarea desfășurării de trupe în Polonia, pentru ca ulterior să comunice că vor trimite totuși 5.000 de soldați suplimentar. Ce urmează: întărirea apărării aeriene și gestionarea riscului de incident Din informațiile prezentate, presiunea imediată pentru statele baltice este dublă: să își reducă vulnerabilitățile operaționale (detectare și reacție) și să limiteze riscul ca incidentele cu drone „rătăcite” să fie interpretate ca provocări deliberate, într-o zonă în care orice eroare de calcul poate avea consecințe de securitate disproporționate. În același timp, Kievul investighează cauzele devierilor, în timp ce acuzațiile de bruiaj și „redirecționare” rămân, deocamdată, dispute între părți, fără o concluzie publică prezentată în material. [...]
Șefa diplomației UE avertizează că Rusia încearcă să fractureze poziția europeană prin împingerea Uniunii într-o dezbatere despre „cine vorbește” cu Moscova, în locul unei abordări comune, potrivit Digi24 . Kaja Kallas a spus că UE nu ar trebui să cadă în „capcana” de a discuta numirea unui mediator european pentru războiul din Ucraina. Declarațiile au fost făcute la sosirea la o reuniune informală a miniștrilor de externe ai UE, la Limassol, în Cipru. Kallas a susținut că Rusia ar încerca să dicteze din start cine este „potrivit” pentru discuții, ceea ce ar muta presiunea pe statele membre și ar alimenta divergențe interne. „Cred că aceasta este o capcană pe care Rusia vrea să ne-o întindă: să discutam despre cine vorbeşte cu ei, când ei deja aleg cine este potrivit şi cine nu.” „Să nu cădem în capcana asta. Negocierile sunt întotdeauna un efort de echipă.” De ce contează: riscul de fragmentare a deciziei UE Miza, din perspectiva conducerii diplomației europene, este ca UE să evite o negociere „pe bucăți”, în care actorii externi pot exploata diferențele dintre capitale. În logica exprimată de Kallas, discuția despre un „mediator” poate deveni un instrument de divizare, dacă Moscova ajunge să valideze sau să respingă interlocutori înainte ca UE să-și fixeze o poziție comună. Context: avertismente despre escaladare și presiunea de pe front Într-un interviu acordat publicației The Wall Street Journal , Kallas a mai spus că strategia lui Vladimir Putin ar putea include escaladarea conflictului cu țările NATO, posibil în legătură cu perspectiva unei noi mobilizări în Rusia. Ea a descris acest scenariu drept „un moment foarte periculos”, în care ar putea fi schimbat „caracterul liniar” al războiului. Totodată, Digi24 notează că, potrivit estimărilor serviciilor de informații occidentale, trupele ruse din Ucraina pierd aproximativ 35.000 de soldați în fiecare lună, un nivel care ar depăși capacitatea Kremlinului de a compensa pierderile prin recrutări pe bază de contract și voluntariat. Altă temă abordată: războiul Iran–SUA Separat de dosarul Ucraina, Kallas a declarat că „nu este în interesul nimănui” ca războiul dintre Iran și Statele Unite să continue, în condițiile în care președintele american Donald Trump a avertizat asupra unei reluări a ostilităților dacă negocierile eșuează. [...]
Comisia Europeană vrea să deschidă pe 16 iunie primul „grup” de capitole de negociere pentru aderarea Ucrainei și a Republicii Moldova la UE, un pas procedural care poate debloca formal discuțiile după luni de blocaj politic, potrivit Digi24 . Propunerea Comisiei ar urma să fie prezentată la Bruxelles, în Consiliul Afaceri Generale , la o reuniune a miniștrilor europeni. Calendarul descris ar permite ca liderii UE să aprobe măsura două zile mai târziu, la Consiliul European , tot la Bruxelles. Miza imediată este una de reglementare și guvernanță: deschiderea unui „cluster” (grup) înseamnă intrarea într-o etapă structurată a negocierilor, organizată pe pachete tematice de legislație europeană, care necesită acordul unanim al tuturor celor 27 de state membre. Ce a blocat până acum și ce se schimbă la Budapesta Până acum, progresul Ucrainei a fost blocat în principal de Ungaria, unde Viktor Orbán a împiedicat constant avansarea dosarului. După alegerile parlamentare din martie, Orbán a fost înlăturat, iar noul guvern a transmis semnale de „abordare mai moderată”, notează publicația. În acest context, Péter Magyar, noul prim-ministru al Ungariei, este așteptat la Bruxelles vineri și ar urma să își condiționeze sprijinul de solicitări legate de deblocarea fondurilor europene înghețate anterior pe fondul încălcărilor legislației UE sub guvernarea Orbán. Cum funcționează „clusterele” și de ce contează primul pas Negocierile de aderare sunt împărțite în șase „clustere”, care grupează capitole din legislația UE pe domenii tematice. Deschiderea fiecărui cluster cere unanimitate, iar vetourile pot opri procesul dacă statele membre consideră că țările candidate dau înapoi la reforme. Primul cluster vizează „pilonii democratici, economici și instituționali” ai UE. Deși este primul care se deschide, este și ultimul care se închide, ceea ce îl transformă într-un filtru de durată pentru restul negocierilor. Potrivit calendarului menționat, restul clusterelor ar urma să fie deschise pentru Ucraina și Republica Moldova în iulie. Termenii aderării rămân în discuție Deși procesul este conturat, „termenii exacți” ai aderării celor două țări sunt încă negociați. În acest context, Digi24 amintește că Friedrich Merz, cancelarul Germaniei, a sugerat recent o formulă de „membru asociat” pentru Ucraina, fără drept de vot deplin, idee respinsă ulterior de Kiev. Separat, ministrul norvegian de Externe, Espen Barth Eide, a respins sugestiile privind o eventuală aderare a Ucrainei la Spațiul Economic European (SEE) ca etapă intermediară spre UE, descriind aranjamentul drept „foarte ciudat” și exprimând rezerve privind recomandarea unei astfel de soluții. [...]
România își menține prezența diplomatică la Kiev și a convocat ambasadorul Federației Ruse la București, după ce Moscova a cerut ambasadelor străine să-și evacueze personalul din capitala Ucrainei pe fondul unor amenințări cu „atacuri dureroase”, potrivit Digi24 . Miza imediată este una de politică externă și de reglementare internațională: Bucureștiul tratează public mesajele Moscovei ca pe o escaladare cu potențial de încălcare a dreptului internațional. Într-un mesaj publicat pe rețelele sociale, Ministerul Afacerilor Externe a calificat amenințarea transmisă de MAE rus, inclusiv prin postări în social media, drept „o escaladare gravă și iresponsabilă” și a susținut că, dacă ar fi pusă în aplicare, ar echivala cu „o crimă de război” împotriva poporului ucrainean, cu „consecințe grave din perspectiva dreptului internațional”. „Amenințarea proferată de MAE rus prin intermediul unui comunicat de presă și postări în social media reprezintă o escaladare gravă și iresponsabilă. Este o amenințare care, pusă în aplicare, ar reprezenta o crimă de război împotriva poporului ucrainean, cu consecințe grave din perspectiva dreptului internațional.” Convocarea ambasadorului rus și mesajul către Moscova MAE anunță că l-a convocat „astăzi” la minister pe ambasadorul Federației Ruse la București. În discuție, partea română i-a transmis că obligațiile legale ale Rusiei, inclusiv cele privind respectarea dreptului internațional, nu pot fi suspendate prin comunicate sau postări. „În acest sens, a fost convocat astăzi la MAE ambasadorul Federației Ruse la București. În discuție, partea română i-a reamintit că niciun comunicat sau postare nu suspendă obligațiile legale ale Federației Ruse, inclusiv cele privind respectarea dreptului internațional.” Totodată, ministerul afirmă că România nu va fi „intimidată” și că își menține prezența diplomatică în Ucraina, inclusiv la Kiev. „Nu vom fi intimidați. Ne menținem prezența diplomatică în Ucraina și la Kiev.” Aliniere cu SUA și UE pe tema evacuării Contextul prezentat este că SUA și Uniunea Europeană au anunțat că își mențin diplomații în capitala Ucrainei, în pofida avertismentelor venite de la Moscova. România își poziționează decizia în aceeași linie cu „partenerii strategici”, conform informațiilor din articol. În același context, sunt menționate declarații atribuite secretarului de stat american Marco Rubio , care ar fi spus că rușii au notificat ambasadele că „Kievul va deveni un loc foarte periculos”, dar a adăugat că orașul este periculos „de mai mulți ani”. De asemenea, ambasadoarea UE în Ucraina, Katarina Maternová, este citată cu un mesaj potrivit căruia UE nu pleacă din Kiev, considerând amenințările un semn de „disperare”, nu de putere. Ce urmează Din informațiile disponibile în material nu reiese dacă au fost anunțate măsuri suplimentare din partea României, dincolo de convocarea ambasadorului și menținerea prezenței diplomatice la Kiev. În schimb, poziționarea MAE pune accentul pe cadrul de drept internațional și pe respingerea publică a presiunilor venite dinspre Moscova. [...]
Donald Trump ridică miza în negocierile cu Iranul și condiționează orice acord de concesii fără ridicarea sancțiunilor , semnal care poate prelungi tensiunile din regiune și menține riscurile pentru fluxurile comerciale prin Strâmtoarea Ormuz , potrivit Digi24 . Într-o ședință de cabinet, Trump a spus că nu se grăbește să încheie un acord și a respins ideea că ar fi constrâns de costul politic intern al conflictului, afirmând că „nu-i pasă de alegerile de la jumătatea mandatului” din noiembrie, când miza este controlul asupra Congresului. El a susținut că Iranul ar încerca să tragă de timp în speranța unei slăbiri politice a sa, dar că această strategie „nu va da roade”. Președintele american a afirmat că SUA ar putea ajunge „în curând” la un acord pentru a pune capăt conflictului, însă a avertizat că administrația nu este încă mulțumită de termeni și că este dispusă să reia luptele dacă nu obține condițiile dorite. Sancțiunile rămân, chiar și cu predarea uraniului Trump a mai declarat, într-un interviu telefonic pentru PBS News , că Iranul nu va beneficia de ridicarea sancțiunilor dacă renunță la stocul de uraniu puternic îmbogățit, respingând explicit această posibilitate. Dispută pe „memorandumul” apărut în presa iraniană Casa Albă a respins informațiile apărute în presa de stat iraniană despre un proiect de memorandum de înțelegere, pe care l-a calificat drept „complet fabricat”. Potrivit materialului, presa iraniană a susținut că documentul ar cere retragerea forțelor americane din vecinătatea Iranului și ridicarea blocadei asupra porturilor iraniene. În același context, oficiali americani au declarat că Trump ar fi dispus să ridice blocada dacă Iranul permite navelor comerciale să tranziteze Strâmtoarea Ormuz. O purtătoare de cuvânt a Casei Albe, Olivia Wales, a spus că președintele va accepta doar un acord care „trebuie să garanteze că Iranul nu va putea avea niciodată o armă nucleară”. De ce contează Mesajul că Washingtonul nu leagă concesiile nucleare de relaxarea sancțiunilor și că rămâne deschis la reluarea luptelor indică o negociere mai dură, cu potențial de prelungire a incertitudinii în jurul securității maritime și a tranzitului comercial printr-un punct critic precum Strâmtoarea Ormuz. În lipsa unor termeni agreați, riscul de escaladare rămâne, iar un calendar clar pentru un acord nu este conturat în informațiile prezentate. [...]
