Știri
Știri din categoria Externe
Șefa diplomației UE avertizează că Rusia încearcă să fractureze poziția europeană prin împingerea Uniunii într-o dezbatere despre „cine vorbește” cu Moscova, în locul unei abordări comune, potrivit Digi24. Kaja Kallas a spus că UE nu ar trebui să cadă în „capcana” de a discuta numirea unui mediator european pentru războiul din Ucraina.
Declarațiile au fost făcute la sosirea la o reuniune informală a miniștrilor de externe ai UE, la Limassol, în Cipru. Kallas a susținut că Rusia ar încerca să dicteze din start cine este „potrivit” pentru discuții, ceea ce ar muta presiunea pe statele membre și ar alimenta divergențe interne.
„Cred că aceasta este o capcană pe care Rusia vrea să ne-o întindă: să discutam despre cine vorbeşte cu ei, când ei deja aleg cine este potrivit şi cine nu.”
„Să nu cădem în capcana asta. Negocierile sunt întotdeauna un efort de echipă.”
Miza, din perspectiva conducerii diplomației europene, este ca UE să evite o negociere „pe bucăți”, în care actorii externi pot exploata diferențele dintre capitale. În logica exprimată de Kallas, discuția despre un „mediator” poate deveni un instrument de divizare, dacă Moscova ajunge să valideze sau să respingă interlocutori înainte ca UE să-și fixeze o poziție comună.
Într-un interviu acordat publicației The Wall Street Journal, Kallas a mai spus că strategia lui Vladimir Putin ar putea include escaladarea conflictului cu țările NATO, posibil în legătură cu perspectiva unei noi mobilizări în Rusia. Ea a descris acest scenariu drept „un moment foarte periculos”, în care ar putea fi schimbat „caracterul liniar” al războiului.
Totodată, Digi24 notează că, potrivit estimărilor serviciilor de informații occidentale, trupele ruse din Ucraina pierd aproximativ 35.000 de soldați în fiecare lună, un nivel care ar depăși capacitatea Kremlinului de a compensa pierderile prin recrutări pe bază de contract și voluntariat.
Separat de dosarul Ucraina, Kallas a declarat că „nu este în interesul nimănui” ca războiul dintre Iran și Statele Unite să continue, în condițiile în care președintele american Donald Trump a avertizat asupra unei reluări a ostilităților dacă negocierile eșuează.
Recomandate
O posibilă nouă mobilizare în Rusia ar putea împinge Kremlinul spre escaladare, inclusiv prin tensionarea relației cu NATO , avertizează șefa diplomației UE, Kaja Kallas , într-un interviu citat de Digi24 . Mesajul are o miză de securitate cu efecte economice directe pentru Europa: o escaladare ar însemna presiune suplimentară pe bugetele de apărare și pe funcționarea economiilor, în condițiile în care Rusia ar putea trece la o „economie de război”. Kallas susține că o mobilizare anunțată strict pentru războiul din Ucraina ar transmite, de fapt, semnalul că Rusia nu câștigă conflictul, ceea ce ar crea un stimulent pentru o escaladare care să „justifice” politic mobilizarea. „Prin urmare, vine un moment în care este necesară o escaladare pentru a justifica mobilizarea. Și acesta este un moment foarte periculos”, a spus Kallas. Presiunea de pe front și riscul unei noi mobilizări În material se arată că, potrivit estimărilor serviciilor de informații occidentale, trupele ruse din Ucraina ar pierde aproximativ 35.000 de soldați pe lună, un nivel care ar depăși capacitatea de recrutare prin contracte și voluntariat. În acest context, The Wall Street Journal notează că menținerea ritmului actual al războiului fără o nouă mobilizare ar putea deveni în curând imposibilă. Publicația amintește că o mobilizare similară celei din toamna lui 2022, când Rusia a chemat 300.000 de persoane, ar avea „consecințe enorme” în interiorul țării și dincolo de granițele ei. Semnale de „economie de război” și control mai strict al statului Digi24 mai citează evaluări ale Institutului American de Studii de Război (ISW) , potrivit cărora Kremlinul ar putea pregăti societatea pentru o nouă mobilizare parțială, inclusiv pe fondul unor legi adoptate la finalul anului trecut care ar permite Ministerului Apărării să mobilizeze o rezervă de 2 milioane de persoane. De asemenea, Institutul Internațional de Studii Strategice (IISS) din Londra avertizează că modelul actual de completare a efectivelor și de finanțare a operațiunilor militare „își epuizează resursele”, ceea ce ar putea împinge Rusia spre o economie de război „în toată regula”. În scenariul descris, aceasta ar putea include, pe lângă mobilizare, restricții ale libertăților civile și un control economic mai dur, până la reglementarea prețurilor și preluarea de către stat a unor întreprinderi-cheie. În același registru, IISS leagă „măsurile dure de tip comandă” de întreruperi ale internetului și blocarea aplicațiilor de mesagerie, interpretate ca pregătiri pentru limitarea rezistenței interne față de efortul de război. De ce contează pentru Europa Avertismentul Kajei Kallas mută accentul de la dinamica strict militară la riscul ca presiunile interne din Rusia (nevoia de mobilizare și finanțare) să genereze o escaladare externă, inclusiv în raport cu NATO. Pentru statele europene, un astfel de scenariu ar însemna costuri mai mari și decizii accelerate privind apărarea și reziliența economică, într-un context deja tensionat de războiul din Ucraina. [...]
Ucraina își extinde „zona de drone”, iar Rusia ia în calcul limitarea exporturilor de combustibili , într-un semn că loviturile asupra rafinăriilor și presiunea pe logistică încep să producă efecte care depășesc strict frontul, potrivit Kyiv Post , care publică evaluarea din 27 mai a Institute for the Study of War (ISW) . ISW notează că Ucraina derulează cu succes campanii de lovituri cu drone atât la distanță medie, cât și pe linia frontului, ceea ce „limitează” capacitatea Rusiei de a transporta personal către front și de a aproviziona și susține pozițiile din prima linie. În evaluare, analiștii descriu o „zonă adâncă” de activitate a dronelor, de la distanța intermediară până la contactul direct, care ar reduce eficiența mișcărilor rusești. Efect operațional: mobilizarea suplimentară nu garantează rezultate Un punct central al evaluării este că impactul unei posibile chemări involuntare în rezervă (o mobilizare forțată) rămâne neclar, în condițiile în care Rusia are nevoi crescânde de personal, iar loviturile ucrainene cu drone „inhibă” deplasarea trupelor ruse către linia frontului. ISW apreciază că o mobilizare suplimentară nu ar îmbunătăți „material” performanța pe câmpul de luptă dacă Rusia nu reușește mai întâi să contracareze operațiunile ucrainene cu drone. Separat, evaluarea menționează că recrutarea internă pe bază de contract a Kremlinului „continuă să arate semne de tensiune”, pe fondul pierderilor ridicate pe câmpul de luptă. Efect economic: Moscova ar putea restricționa temporar exporturile de motorină și combustibil de aviație ISW mai arată că guvernul rus ar lua în calcul impunerea unei restricții temporare asupra exporturilor de motorină și combustibil de aviație, după „câteva luni” de lovituri ucrainene asupra rafinăriilor de petrol din Rusia. Evaluarea nu oferă detalii despre amploarea sau durata unei astfel de măsuri, dar semnalul este relevant pentru piețe: o limitare a exporturilor ar indica presiuni asupra lanțului intern de producție și distribuție a combustibililor. Situația de pe front și atacuri aeriene În plan tactic, ISW consemnează avansuri ucrainene în regiunea Sumî și în direcțiile Harkiv și Borova, în timp ce forțele ruse ar fi avansat în direcția Pokrovsk. Totodată, Rusia a lansat 163 de drone către Ucraina peste noapte, potrivit evaluării. Ce urmează, în logica raportului: dacă Ucraina menține presiunea cu drone asupra logisticii și infrastructurii energetice, Rusia ar putea fi împinsă către măsuri administrative (precum restricții la export) și către ajustări operaționale pentru protejarea transporturilor către front, însă ISW subliniază că eficiența unor soluții precum mobilizarea suplimentară rămâne incertă în absența unui răspuns la „zona” de drone creată de Ucraina. [...]
UE transmite că accesul la piața unică nu se negociază „pe bucăți” , iar Marea Britanie nu va primi un regim preferențial în viitoarele relații economice, potrivit Digi24 , care citează informații publicate de The Guardian. Mesajul a fost discutat marți, la o reuniune a miniștrilor de externe/afaceri europene din statele UE. Potrivit a trei surse diplomatice citate, statele membre vor o cooperare mai strânsă cu Londra, dar în limitele „principiilor fundamentale” ale Uniunii, inclusiv interdicția de a alege selectiv politici europene („selectare preferențială”). De ce contează: „indivizibilitatea” celor patru libertăți blochează o piață unică doar pentru bunuri În centrul tensiunii este propunerea guvernului britanic de a crea o „piață unică a bunurilor” între Regatul Unit și UE, idee asociată de The Guardian cu premierul Keir Starmer și cu ministrul de finanțe Rachel Reeves. Oficialii UE au respins însă abordarea, pe motiv că piața unică se bazează pe patru libertăți care vin la pachet: circulația mărfurilor, serviciilor, capitalurilor și persoanelor. Un diplomat UE citat în material spune că statele membre au reafirmat cadrul juridic al relației, insistând pe „indivizibilitatea celor patru libertăți”, pe echilibrul dintre drepturi și obligații, pe autonomia decizională a UE și pe evitarea „selectării preferențiale”. Opțiuni teoretice pentru Londra, dar cu costuri politice și de guvernanță Franța ar fi dispusă să primească din nou Regatul Unit în piața unică și în uniunea vamală, iar oficiali europeni au indicat că alinierea la piața unică sau o uniune vamală rămân opțiuni disponibile. În același timp, unele state membre sunt sceptice că Marea Britanie ar accepta regulile aferente. Materialul notează și un efect practic al unei eventuale aderări la piața unică fără statut de membru UE: Regatul Unit ar rămâne fără drept de vot la elaborarea noilor reguli. Ce urmează: summit UE–Marea Britanie, încă fără dată confirmată În paralel, apar întrebări legate de „resetarea” relațiilor Londrei cu UE, în condițiile în care nu a fost anunțată o dată pentru summitul UE–Marea Britanie , provizoriu programat pentru 13 iulie. Summitul ar urmări finalizarea: unui acord sanitar și fitosanitar (SPS) pentru facilitarea comerțului cu alimente, băuturi și produse agricole; unui acord de conectare a sistemelor de comercializare a emisiilor (ETS); unui program de schimb pentru tineri, care să permită muncă, studii și călătorii în Regatul Unit și UE. Ministrul irlandez pentru Europa, Thomas Byrne, a indicat că accentul ar trebui pus pe aceste dosare înainte de discuții mai dificile și a spus, despre ideea unei piețe unice doar pentru bunuri, că „prezintă provocări”. [...]
Uniunea Europeană își recalibrează relația cu China sub presiunea riscului de taxe americane și a dependențelor industriale , într-un context în care Bruxelles-ul încearcă să evite atât represalii comerciale de la Beijing, cât și o deteriorare suplimentară a relației transatlantice, potrivit unei analize publicate de Adevărul , bazată pe evaluarea politologului Sergiu Mișcoiu. UE se află, în această lectură, într-o zonă „nici complet aliat, nici total inamic” față de China: sancționează Beijingul pentru sprijinul „mascat” acordat Rusiei și pentru presiunea pusă pe piețele europene prin mașini electrice ieftine, dar mizează simultan pe menținerea fluxurilor comerciale, de teamă că o escaladare ar putea bloca industrii europene. De ce contează: comerțul și lanțurile de aprovizionare devin instrumente geopolitice Punctul sensibil este unul economic și operațional: UE încearcă să-și „calculeze fiecare mișcare” între retorica protecționistă și nevoia de materii prime din Asia, în timp ce Washingtonul, pe fondul unei linii mai dure asociate lui Donald Trump, este descris ca sursă de presiune prin critici și amenințări cu taxe ridicate. În același timp, administrația Trump ar fi împins europenii spre un front comun împotriva Chinei, inclusiv pentru a limita dependența de metalele rare chinezești — o categorie de resurse cu rol critic în industrii precum tehnologia și tranziția energetică. Beijingul, curtat de lideri europeni, dar cu rezerve la Bruxelles Analiza notează că mai mulți lideri europeni au vizitat recent Beijingul și au arătat disponibilitate pentru întărirea relațiilor: Emmanuel Macron , Friedrich Merz și Pedro Sánchez. Mișcoiu leagă această apropiere de răcirea relațiilor cu SUA și de căutarea unor „afaceri cât mai bune” cu China, într-un moment în care europenii se simt tot mai puțin acoperiți de garanțiile tradiționale. „SUA amenință toată ziua că pun taxe inclusiv pe produsele și serviciile europene, nu mai vorbim de cele chinezești”, spune Sergiu Mișcoiu. UE „mai aproape de China” decât de SUA? Expertul vede șanse reduse Deși unii analiști iau în calcul scenariul unei Europe mai apropiate de China decât de Statele Unite, Mișcoiu spune că nu îi acordă prea multe șanse. În schimb, el anticipează continuarea tensiunilor transatlantice și „anumite câștiguri” pentru Beijing, pe fondul unei Europe care încearcă să se emancipeze strategic. În această cheie, sunt menționate și acordurile de liber schimb pe care UE le negociază în afara spațiului transatlantic (precum cele cu Mercosur și India), care ar putea produce, „de facto”, o apropiere mai mare de China, pe măsură ce UE se afirmă ca actor geopolitic mai autonom. Contextul de securitate: Taiwan ul și calculul concesiilor Textul introduce și dimensiunea Asia-Pacific, prin Taiwan. Mișcoiu susține că SUA nu își permit să abandoneze Taiwanul, iar China ar încerca o „absorbție de facto” mai degrabă decât o invazie militară, pentru a evita un conflict direct. În acest cadru, expertul afirmă că Beijingul ar putea oferi concesii Washingtonului, inclusiv pe zona mineralelor și a pământurilor rare. Materialul este trunchiat în extrasul furnizat, astfel că nu reiese concluzia completă a autorului despre limitele decizionale ale lui Donald Trump și despre pașii următori probabili; însă direcția generală indicată este că UE va continua să navigheze între presiunea americană și riscurile economice ale unei rupturi cu China. [...]
Ucraina își extinde loviturile în adâncime, vizând infrastructură militară și energetică a Rusiei , într-un atac nocturn care a atins o uzină de reparații pentru avioane militare, o bază aeriană importantă și o rafinărie, potrivit Kyiv Post . Miza operațională este dublă: reducerea capacității Rusiei de a susține flota aeriană folosită în atacuri și creșterea presiunii asupra lanțului energetic. În regiunea Rostov, guvernatorul Iuri Sliusar a susținut că apărarea antiaeriană a doborât o rachetă deasupra orașului Taganrog, iar fragmentele ar fi rănit două femei, una grav. În paralel, imagini analizate de publicația rusă Astra indică faptul că lovitura ar fi avut loc în apropierea uzinei 325 de reparații aviatice , care deservește aeronave militare rusești, inclusiv avioane de transport An-12 și Il-76, bombardiere Su-24, avioane de atac Su-25 și elicoptere Mi-8 și Mi-24. Uzina este deja sancționată de Uniunea Europeană, Statele Unite și Ucraina pentru rolul său în sprijinirea efortului de război al Rusiei, notează publicația. Dacă atacul a afectat efectiv capacitatea de reparații, impactul ar putea apărea în disponibilitatea aparatelor și în ritmul de rotație al flotei. Ținte aeriene: Voronej și baza Baltimor Mai la nord, explozii au fost raportate în zona aerodromului militar Baltimor din Voronej, descris ca bază a bombardierelor Su-34, folosite intens în atacurile asupra Ucrainei. Guvernatorul Aleksandr Gusev a declarat că „două ținte de mare viteză” au fost distruse deasupra orașului; fragmentele ar fi avariat clădiri civile, fără victime. Un canal ucrainean de monitorizare, Exilenova+, a susținut că țintele ar fi fost rachete de croazieră Storm Shadow (britanico-franceze) îndreptate spre baza aeriană. Înregistrări video distribuite online arată fum negru dens ridicându-se din zonă, însă amploarea pagubelor nu este confirmată independent în material. Energie și Crimeea: rafinăria Tuapse și un sediu al Băncii Centrale în Sevastopol Rafinăria de petrol din Tuapse, pe coasta rusă a Mării Negre, ar fi fost vizată din nou peste noapte, potrivit unor imagini publicate de Astra. Publicația menționează că nivelul pagubelor rămâne neclar, iar autoritățile locale nu au comentat. În Crimeea ocupată, guvernatorul instalat de Rusia la Sevastopol, Mihail Razvoșaev, a afirmat că drone ucrainene și rachete Storm Shadow au vizat orașul, iar o rachetă ar fi lovit clădirea Direcției Sudice a Băncii Centrale a Rusiei. Potrivit oficialilor locali, impactul ar fi provocat un incendiu la acoperiș și ar fi spart ferestre și balcoane la clădiri rezidențiale din apropiere; nu au fost raportate victime imediat. Ministerul rus al Apărării a susținut ulterior că a interceptat și distrus 140 de drone ucrainene în șapte regiuni ruse și în Crimeea ocupată, fără să menționeze lovituri cu rachete. Context: escaladare și avertismente diplomatice Atacurile vin pe fondul unei escaladări recente. Între sâmbătă și duminică, Rusia a lansat un atac major cu 90 de rachete și peste 600 de drone asupra Ucrainei, unul dintre cele mai grele asupra Kievului, cu 4 morți și 87 de răniți, conform materialului. Luni, Ministerul rus de Externe a anunțat începerea unor „lovituri sistematice” asupra facilităților militar-industriale din Kiev și a unor așa-numite „centre de decizie”, cerând străinilor și personalului diplomatic să evacueze orașul. Ministrul ucrainean de Externe, Andrii Sîbiha, a respins avertismentele drept „șantaj nerușinat”, iar ambasadoarea UE în Ucraina, Katarina Mathernova, a respins apelurile Moscovei, insistând că misiunile occidentale vor rămâne la Kiev. [...]
Italia își recalibrează relația cu SUA și Israel , iar schimbarea de ton poate complica atât poziționarea Romei în UE, cât și discuțiile despre eventuale sancțiuni cu efecte economice directe, potrivit Digi24 . Semnalele au devenit mai vizibile după ce premierul Giorgia Meloni a criticat atacurile lui Donald Trump la adresa Papei Leon al XIV-lea, pe care le-a numit „inacceptabile”, și după ce a ignorat apelul liderului american privind o intervenție militară împotriva Iranului pentru redeschiderea Strâmtorii Ormuz. În paralel, Roma și-a înăsprit discursul față de Israel, pe fondul tensiunilor cu guvernul condus de Benjamin Netanyahu. Ce a declanșat tensiunile cu Washingtonul Discuțiile despre o posibilă schimbare de direcție în politica externă a Italiei au fost relansate în contextul unor fricțiuni recente cu Donald Trump, considerat apropiat ideologic de Meloni. În material este menționat explicit episodul în care Meloni a reacționat public la atacurile lui Trump la adresa Papei, precum și refuzul de a urma linia cerută de acesta în dosarul Iran–Strâmtoarea Ormuz. Miza economică a unui conflict diplomatic cu Israelul: sancțiunile Pe relația cu Israelul, tensiunile au fost alimentate de solicitarea unor sancțiuni europene împotriva ministrului israelian al Securității Naționale, Itamar Ben-Gvir , după apariția unui videoclip în care acesta ironiza activiști încătușați ai Flotilei Global Sumud. În Italia, tema sancțiunilor a generat și o dezbatere internă legată de efectele economice. Senatorul Claudio Borghi (Liga) a criticat ideea unor sancțiuni economice împotriva Israelului, invocând riscul ca măsura să lovească inclusiv în Italia, în condițiile în care țara are excedent comercial în relația bilaterală. „Sancţiunile economice tind să se întoarcă împotriva celor care le impun. Problema este că Italia are excedent comercial în relaţia cu Israelul, ceea ce înseamnă că, practic, ne-am sancţiona singuri.” Presiune politică internă asupra lui Meloni Pe fondul acestor episoade, opoziția a folosit momentul pentru a contesta strategia premierului. Deputatul Arturo Scotto (Partidul Democrat) a susținut, într-o dezbatere la Roma, că apropierea de Trump a vulnerabilizat-o politic pe Meloni. „Când te comporţi ca un chelner, şeful ajunge să te trateze ca pe un chelner. Exact asta i s-a întâmplat Giorgiei Meloni. Când a încercat să se distanţeze puţin de Donald Trump, acesta i-a reamintit cine este şeful.” În forma prezentată, materialul indică o repoziționare în discurs și în gesturi politice, fără a detalia măsuri concrete deja adoptate de Italia; rămâne de văzut dacă schimbarea de ton se va traduce în decizii la nivel european, în special pe tema sancțiunilor și a relației UE–Israel. [...]
