Știri
Știri din categoria Externe
Ucraina își extinde „zona de drone”, iar Rusia ia în calcul limitarea exporturilor de combustibili, într-un semn că loviturile asupra rafinăriilor și presiunea pe logistică încep să producă efecte care depășesc strict frontul, potrivit Kyiv Post, care publică evaluarea din 27 mai a Institute for the Study of War (ISW).
ISW notează că Ucraina derulează cu succes campanii de lovituri cu drone atât la distanță medie, cât și pe linia frontului, ceea ce „limitează” capacitatea Rusiei de a transporta personal către front și de a aproviziona și susține pozițiile din prima linie. În evaluare, analiștii descriu o „zonă adâncă” de activitate a dronelor, de la distanța intermediară până la contactul direct, care ar reduce eficiența mișcărilor rusești.
Un punct central al evaluării este că impactul unei posibile chemări involuntare în rezervă (o mobilizare forțată) rămâne neclar, în condițiile în care Rusia are nevoi crescânde de personal, iar loviturile ucrainene cu drone „inhibă” deplasarea trupelor ruse către linia frontului. ISW apreciază că o mobilizare suplimentară nu ar îmbunătăți „material” performanța pe câmpul de luptă dacă Rusia nu reușește mai întâi să contracareze operațiunile ucrainene cu drone.
Separat, evaluarea menționează că recrutarea internă pe bază de contract a Kremlinului „continuă să arate semne de tensiune”, pe fondul pierderilor ridicate pe câmpul de luptă.
ISW mai arată că guvernul rus ar lua în calcul impunerea unei restricții temporare asupra exporturilor de motorină și combustibil de aviație, după „câteva luni” de lovituri ucrainene asupra rafinăriilor de petrol din Rusia. Evaluarea nu oferă detalii despre amploarea sau durata unei astfel de măsuri, dar semnalul este relevant pentru piețe: o limitare a exporturilor ar indica presiuni asupra lanțului intern de producție și distribuție a combustibililor.
În plan tactic, ISW consemnează avansuri ucrainene în regiunea Sumî și în direcțiile Harkiv și Borova, în timp ce forțele ruse ar fi avansat în direcția Pokrovsk. Totodată, Rusia a lansat 163 de drone către Ucraina peste noapte, potrivit evaluării.
Ce urmează, în logica raportului: dacă Ucraina menține presiunea cu drone asupra logisticii și infrastructurii energetice, Rusia ar putea fi împinsă către măsuri administrative (precum restricții la export) și către ajustări operaționale pentru protejarea transporturilor către front, însă ISW subliniază că eficiența unor soluții precum mobilizarea suplimentară rămâne incertă în absența unui răspuns la „zona” de drone creată de Ucraina.
Recomandate
Ucraina își extinde loviturile în adâncime, vizând infrastructură militară și energetică a Rusiei , într-un atac nocturn care a atins o uzină de reparații pentru avioane militare, o bază aeriană importantă și o rafinărie, potrivit Kyiv Post . Miza operațională este dublă: reducerea capacității Rusiei de a susține flota aeriană folosită în atacuri și creșterea presiunii asupra lanțului energetic. În regiunea Rostov, guvernatorul Iuri Sliusar a susținut că apărarea antiaeriană a doborât o rachetă deasupra orașului Taganrog, iar fragmentele ar fi rănit două femei, una grav. În paralel, imagini analizate de publicația rusă Astra indică faptul că lovitura ar fi avut loc în apropierea uzinei 325 de reparații aviatice , care deservește aeronave militare rusești, inclusiv avioane de transport An-12 și Il-76, bombardiere Su-24, avioane de atac Su-25 și elicoptere Mi-8 și Mi-24. Uzina este deja sancționată de Uniunea Europeană, Statele Unite și Ucraina pentru rolul său în sprijinirea efortului de război al Rusiei, notează publicația. Dacă atacul a afectat efectiv capacitatea de reparații, impactul ar putea apărea în disponibilitatea aparatelor și în ritmul de rotație al flotei. Ținte aeriene: Voronej și baza Baltimor Mai la nord, explozii au fost raportate în zona aerodromului militar Baltimor din Voronej, descris ca bază a bombardierelor Su-34, folosite intens în atacurile asupra Ucrainei. Guvernatorul Aleksandr Gusev a declarat că „două ținte de mare viteză” au fost distruse deasupra orașului; fragmentele ar fi avariat clădiri civile, fără victime. Un canal ucrainean de monitorizare, Exilenova+, a susținut că țintele ar fi fost rachete de croazieră Storm Shadow (britanico-franceze) îndreptate spre baza aeriană. Înregistrări video distribuite online arată fum negru dens ridicându-se din zonă, însă amploarea pagubelor nu este confirmată independent în material. Energie și Crimeea: rafinăria Tuapse și un sediu al Băncii Centrale în Sevastopol Rafinăria de petrol din Tuapse, pe coasta rusă a Mării Negre, ar fi fost vizată din nou peste noapte, potrivit unor imagini publicate de Astra. Publicația menționează că nivelul pagubelor rămâne neclar, iar autoritățile locale nu au comentat. În Crimeea ocupată, guvernatorul instalat de Rusia la Sevastopol, Mihail Razvoșaev, a afirmat că drone ucrainene și rachete Storm Shadow au vizat orașul, iar o rachetă ar fi lovit clădirea Direcției Sudice a Băncii Centrale a Rusiei. Potrivit oficialilor locali, impactul ar fi provocat un incendiu la acoperiș și ar fi spart ferestre și balcoane la clădiri rezidențiale din apropiere; nu au fost raportate victime imediat. Ministerul rus al Apărării a susținut ulterior că a interceptat și distrus 140 de drone ucrainene în șapte regiuni ruse și în Crimeea ocupată, fără să menționeze lovituri cu rachete. Context: escaladare și avertismente diplomatice Atacurile vin pe fondul unei escaladări recente. Între sâmbătă și duminică, Rusia a lansat un atac major cu 90 de rachete și peste 600 de drone asupra Ucrainei, unul dintre cele mai grele asupra Kievului, cu 4 morți și 87 de răniți, conform materialului. Luni, Ministerul rus de Externe a anunțat începerea unor „lovituri sistematice” asupra facilităților militar-industriale din Kiev și a unor așa-numite „centre de decizie”, cerând străinilor și personalului diplomatic să evacueze orașul. Ministrul ucrainean de Externe, Andrii Sîbiha, a respins avertismentele drept „șantaj nerușinat”, iar ambasadoarea UE în Ucraina, Katarina Mathernova, a respins apelurile Moscovei, insistând că misiunile occidentale vor rămâne la Kiev. [...]
Șefa diplomației UE avertizează că Rusia încearcă să fractureze poziția europeană prin împingerea Uniunii într-o dezbatere despre „cine vorbește” cu Moscova, în locul unei abordări comune, potrivit Digi24 . Kaja Kallas a spus că UE nu ar trebui să cadă în „capcana” de a discuta numirea unui mediator european pentru războiul din Ucraina. Declarațiile au fost făcute la sosirea la o reuniune informală a miniștrilor de externe ai UE, la Limassol, în Cipru. Kallas a susținut că Rusia ar încerca să dicteze din start cine este „potrivit” pentru discuții, ceea ce ar muta presiunea pe statele membre și ar alimenta divergențe interne. „Cred că aceasta este o capcană pe care Rusia vrea să ne-o întindă: să discutam despre cine vorbeşte cu ei, când ei deja aleg cine este potrivit şi cine nu.” „Să nu cădem în capcana asta. Negocierile sunt întotdeauna un efort de echipă.” De ce contează: riscul de fragmentare a deciziei UE Miza, din perspectiva conducerii diplomației europene, este ca UE să evite o negociere „pe bucăți”, în care actorii externi pot exploata diferențele dintre capitale. În logica exprimată de Kallas, discuția despre un „mediator” poate deveni un instrument de divizare, dacă Moscova ajunge să valideze sau să respingă interlocutori înainte ca UE să-și fixeze o poziție comună. Context: avertismente despre escaladare și presiunea de pe front Într-un interviu acordat publicației The Wall Street Journal , Kallas a mai spus că strategia lui Vladimir Putin ar putea include escaladarea conflictului cu țările NATO, posibil în legătură cu perspectiva unei noi mobilizări în Rusia. Ea a descris acest scenariu drept „un moment foarte periculos”, în care ar putea fi schimbat „caracterul liniar” al războiului. Totodată, Digi24 notează că, potrivit estimărilor serviciilor de informații occidentale, trupele ruse din Ucraina pierd aproximativ 35.000 de soldați în fiecare lună, un nivel care ar depăși capacitatea Kremlinului de a compensa pierderile prin recrutări pe bază de contract și voluntariat. Altă temă abordată: războiul Iran–SUA Separat de dosarul Ucraina, Kallas a declarat că „nu este în interesul nimănui” ca războiul dintre Iran și Statele Unite să continue, în condițiile în care președintele american Donald Trump a avertizat asupra unei reluări a ostilităților dacă negocierile eșuează. [...]
Comisia Europeană vrea să deschidă pe 16 iunie primul „grup” de capitole de negociere pentru aderarea Ucrainei și a Republicii Moldova la UE, un pas procedural care poate debloca formal discuțiile după luni de blocaj politic, potrivit Digi24 . Propunerea Comisiei ar urma să fie prezentată la Bruxelles, în Consiliul Afaceri Generale , la o reuniune a miniștrilor europeni. Calendarul descris ar permite ca liderii UE să aprobe măsura două zile mai târziu, la Consiliul European , tot la Bruxelles. Miza imediată este una de reglementare și guvernanță: deschiderea unui „cluster” (grup) înseamnă intrarea într-o etapă structurată a negocierilor, organizată pe pachete tematice de legislație europeană, care necesită acordul unanim al tuturor celor 27 de state membre. Ce a blocat până acum și ce se schimbă la Budapesta Până acum, progresul Ucrainei a fost blocat în principal de Ungaria, unde Viktor Orbán a împiedicat constant avansarea dosarului. După alegerile parlamentare din martie, Orbán a fost înlăturat, iar noul guvern a transmis semnale de „abordare mai moderată”, notează publicația. În acest context, Péter Magyar, noul prim-ministru al Ungariei, este așteptat la Bruxelles vineri și ar urma să își condiționeze sprijinul de solicitări legate de deblocarea fondurilor europene înghețate anterior pe fondul încălcărilor legislației UE sub guvernarea Orbán. Cum funcționează „clusterele” și de ce contează primul pas Negocierile de aderare sunt împărțite în șase „clustere”, care grupează capitole din legislația UE pe domenii tematice. Deschiderea fiecărui cluster cere unanimitate, iar vetourile pot opri procesul dacă statele membre consideră că țările candidate dau înapoi la reforme. Primul cluster vizează „pilonii democratici, economici și instituționali” ai UE. Deși este primul care se deschide, este și ultimul care se închide, ceea ce îl transformă într-un filtru de durată pentru restul negocierilor. Potrivit calendarului menționat, restul clusterelor ar urma să fie deschise pentru Ucraina și Republica Moldova în iulie. Termenii aderării rămân în discuție Deși procesul este conturat, „termenii exacți” ai aderării celor două țări sunt încă negociați. În acest context, Digi24 amintește că Friedrich Merz, cancelarul Germaniei, a sugerat recent o formulă de „membru asociat” pentru Ucraina, fără drept de vot deplin, idee respinsă ulterior de Kiev. Separat, ministrul norvegian de Externe, Espen Barth Eide, a respins sugestiile privind o eventuală aderare a Ucrainei la Spațiul Economic European (SEE) ca etapă intermediară spre UE, descriind aranjamentul drept „foarte ciudat” și exprimând rezerve privind recomandarea unei astfel de soluții. [...]
România își menține prezența diplomatică la Kiev și a convocat ambasadorul Federației Ruse la București, după ce Moscova a cerut ambasadelor străine să-și evacueze personalul din capitala Ucrainei pe fondul unor amenințări cu „atacuri dureroase”, potrivit Digi24 . Miza imediată este una de politică externă și de reglementare internațională: Bucureștiul tratează public mesajele Moscovei ca pe o escaladare cu potențial de încălcare a dreptului internațional. Într-un mesaj publicat pe rețelele sociale, Ministerul Afacerilor Externe a calificat amenințarea transmisă de MAE rus, inclusiv prin postări în social media, drept „o escaladare gravă și iresponsabilă” și a susținut că, dacă ar fi pusă în aplicare, ar echivala cu „o crimă de război” împotriva poporului ucrainean, cu „consecințe grave din perspectiva dreptului internațional”. „Amenințarea proferată de MAE rus prin intermediul unui comunicat de presă și postări în social media reprezintă o escaladare gravă și iresponsabilă. Este o amenințare care, pusă în aplicare, ar reprezenta o crimă de război împotriva poporului ucrainean, cu consecințe grave din perspectiva dreptului internațional.” Convocarea ambasadorului rus și mesajul către Moscova MAE anunță că l-a convocat „astăzi” la minister pe ambasadorul Federației Ruse la București. În discuție, partea română i-a transmis că obligațiile legale ale Rusiei, inclusiv cele privind respectarea dreptului internațional, nu pot fi suspendate prin comunicate sau postări. „În acest sens, a fost convocat astăzi la MAE ambasadorul Federației Ruse la București. În discuție, partea română i-a reamintit că niciun comunicat sau postare nu suspendă obligațiile legale ale Federației Ruse, inclusiv cele privind respectarea dreptului internațional.” Totodată, ministerul afirmă că România nu va fi „intimidată” și că își menține prezența diplomatică în Ucraina, inclusiv la Kiev. „Nu vom fi intimidați. Ne menținem prezența diplomatică în Ucraina și la Kiev.” Aliniere cu SUA și UE pe tema evacuării Contextul prezentat este că SUA și Uniunea Europeană au anunțat că își mențin diplomații în capitala Ucrainei, în pofida avertismentelor venite de la Moscova. România își poziționează decizia în aceeași linie cu „partenerii strategici”, conform informațiilor din articol. În același context, sunt menționate declarații atribuite secretarului de stat american Marco Rubio , care ar fi spus că rușii au notificat ambasadele că „Kievul va deveni un loc foarte periculos”, dar a adăugat că orașul este periculos „de mai mulți ani”. De asemenea, ambasadoarea UE în Ucraina, Katarina Maternová, este citată cu un mesaj potrivit căruia UE nu pleacă din Kiev, considerând amenințările un semn de „disperare”, nu de putere. Ce urmează Din informațiile disponibile în material nu reiese dacă au fost anunțate măsuri suplimentare din partea României, dincolo de convocarea ambasadorului și menținerea prezenței diplomatice la Kiev. În schimb, poziționarea MAE pune accentul pe cadrul de drept internațional și pe respingerea publică a presiunilor venite dinspre Moscova. [...]
Noul premier al Bulgariei condiționează viitoarele angajamente pentru Ucraina de buget și securitate , avertizând că strategia europeană de „pace prin putere” riscă o escaladare periculoasă, inclusiv nucleară, potrivit HotNews . Rumen Radev a cerut Europei să înceapă negocieri cu Rusia și să își reevalueze rapid abordarea războiului din Ucraina. Radev a făcut declarațiile la Paris, miercuri, înaintea unei întâlniri cu președintele francez Emmanuel Macron . El a spus că Europa este în întârziere cu inițierea negocierilor și că ar fi trebuit „să conducă aceste negocieri”. Avertismentul: „victorie convențională” vs. putere nucleară Premierul bulgar a criticat ideea urmăririi unei victorii convenționale asupra Rusiei, pe care a numit-o „cea mai mare putere nucleară”, susținând că acest obiectiv crește riscul de escaladare. „Ceea ce mă îngrijorează este strădania Europei de a obține o victorie convențională asupra celei mai mari puteri nucleare, fără a avea capacitatea de a intercepta și contracara armele hipersonice moderne ale Rusiei. Acesta este un risc serios.” În același registru, Radev a avertizat că evoluțiile „din ultimele zile” și dorința „cu orice preț” de a impune „pace prin forță” pot împinge conflictul spre o escaladare nucleară. „Suntem deja foarte aproape de o escaladare nucleară.” Miza pentru Sofia: prudență la bani și sprijin militar Radev a arătat că Bulgaria a oferit până acum Ucrainei sprijin politic, umanitar, diplomatic și militar, însă a indicat o linie mai prudentă pentru perioada următoare: viitoarele angajamente financiare și militare trebuie cântărite în noul context de securitate. „Prima obligație a guvernului nostru este să garanteze nivelul de trai și securitatea cetățenilor bulgari. Abia atunci ne putem gândi la alocarea de bani în acest scop.” „Umbrela nucleară” și poziția Bulgariei Întrebat despre informațiile potrivit cărora Franța discută modificări ale doctrinei sale nucleare și opțiuni pentru antrenament comun cu aliații, Radev a spus că Bulgaria nu a primit o invitație de participare. În final, el a insistat că „diplomația” trebuie readusă ca instrument principal pentru soluționarea conflictului Rusia–Ucraina. [...]
Ucraina avertizează că riscă să rămână fără apărare antiaeriană , pe fondul epuizării muniției pentru sistemele occidentale, iar președintele Volodimir Zelenski i-a trimis o scrisoare lui Donald Trump pentru a cere ajutor urgent, potrivit Mediafax . Miza este una operațională: fără rachete pentru Patriot și alte sisteme, capacitatea Ucrainei de a respinge atacuri aeriene în valuri ar putea scădea rapid. Semnalul de alarmă vine dintr-o relatare a publicației ucrainene Kyiv Independent, care susține că Zelenski a scris către Casa Albă pentru a descrie situația și a solicita sprijin. În textul consultat de jurnaliștii ucraineni, dependența de SUA pentru apărarea împotriva rachetelor balistice este descrisă ca fiind aproape totală. „Când vine vorba de apărarea împotriva rachetelor balistice, suntem aproape complet dependenți de Statele Unite.” De ce contează: riscul unui „gol” de protecție a spațiului aerian Oficialii de la Kiev se tem că rezervele limitate de rachete pentru Patriot și alte sisteme occidentale ar putea să nu fie suficiente pentru a face față unor atacuri intensificate. În scenariul cel mai pesimist menționat, cerul Ucrainei ar putea rămâne neprotejat. Context: atacuri recente și amenințări de escaladare Potrivit informațiilor citate, Kievul s-a confruntat recent cu unul dintre cele mai mari atacuri aeriene de la începutul războiului. Rusia ar fi amenințat că va intensifica loviturile și că va viza inclusiv sedii ale unor instituții importante din capitală; totodată, diplomaților străini li s-ar fi cerut să părăsească orașul pentru a reduce riscul de a deveni victime ale atacurilor. În lipsa unor detalii suplimentare în material despre un răspuns al părții americane, rămâne neclar dacă solicitarea transmisă de Zelenski va produce rapid o decizie de sprijin sau o reconfigurare a livrărilor de muniție. [...]
