Știri
Știri din categoria Externe
Ucraina cere ca fiecare stat NATO să aloce anual 0,25% din PIB pentru sprijin militar, dar inițiativa întâmpină opoziție din partea unor aliați, pe fondul presiunilor de creștere a cheltuielilor proprii de apărare, potrivit Libertatea.
Miza pentru Kiev este instituționalizarea unui flux de finanțare previzibil, într-un moment în care bugetul Ucrainei rămâne dependent de ajutor extern pentru acoperirea deficitului și a costurilor războiului. Propunerea, lansată inițial de președintele Volodimir Zelenski și promovată ulterior de secretarul general al NATO, Mark Rutte, ar urma să finanțeze producția de arme destinate Ucrainei, prin contribuții ale membrilor alianței (cu excepția SUA).
Ambasadorul Ucrainei în Turcia, Nariman Djelialov, a prezentat liniile strategice ale Kievului înaintea summitului NATO din 7-8 iulie, de la Ankara, relatând că sprijinul financiar rămâne „marea bătălie” pentru Ucraina. În același timp, Mark Rutte a admis recent că inițiativa are șanse mici de a trece, din cauza rezistenței interne din unele state.
Djelialov a argumentat că solicitarea ar fi limitată ca efort relativ, nu o cerere maximală:
„Un mecanism în acest sens ar putea fi unul în care fiecare membru NATO să contribuie cu o parte din resursele sale financiare pentru a sprijini consolidarea capacităților de securitate ale Ucrainei. Nu spunem dați-ne 100%, ci doar o parte foarte mică.”
Reticența unor aliați europeni este legată și de nevoia de a-și întări propriile apărări la standarde NATO, pe fondul presiunilor președintelui SUA, Donald Trump, ca statele europene să își majoreze bugetele militare și să preia „responsabilitatea principală” pentru apărarea convențională a continentului.
Pe lângă mecanismul de finanțare, Ucraina vizează la summit:
Separat, Djelialov a reafirmat disponibilitatea Ucrainei pentru discuții directe cu Rusia la nivel de lideri și a indicat Turcia drept un posibil mediator, pe motiv că menține canale de comunicare cu ambele părți și a avut un rol logistic și diplomatic în negocieri anterioare.
În plan bilateral, industria de apărare rămâne un punct central. Potrivit informațiilor prezentate, Ucraina a transmis Turciei o propunere oficială pentru sectorul militar aerian, care include opțiuni de vânzare, producție comună sau transfer de tehnologie pentru drone ucrainene, precum și instruirea operatorilor turci de către specialiști ucraineni.
Argumentul operațional invocat este că parteneriatul ar putea compensa dificultățile de producție din Ucraina, pe fondul atacurilor rusești asupra infrastructurii industriale:
„Avem idei, vise, tehnologie și acestea funcționează, dar Turcia are capacitatea de producție. Acest proces este puțin lent pentru noi, deoarece rușii atacă în permanență… De aceea este dificil să producem anumite arme pentru noi, dar Turcia are această capacitate.”
Pentru statele NATO, discuția despre un procent fix din PIB pentru Ucraina se conturează astfel ca un test de disciplină bugetară și de prioritizare: între finanțarea sprijinului extern și accelerarea propriilor programe de apărare, într-un context politic în care consensul devine mai greu de obținut.
Recomandate
Restricțiile Starlink și Starshield care afectează operațiunile cu drone ale Ucrainei sunt încă în vigoare , în pofida unor afirmații anterioare ale președintelui american Donald Trump că serviciul ar fi fost „restabilit”, potrivit Kyiv Post . Președintele Volodîmîr Zelenski a spus, totodată, că livrările convenite de rachete interceptoare din SUA întârzie în continuare, ceea ce pune presiune suplimentară pe apărarea Ucrainei înainte de iarnă. Zelenski a făcut declarațiile într-un discurs susținut vineri, 23 octombrie, la Hudson Institute , iar fragmente au fost publicate și pe Telegram, conform publicației. În același interval, Trump a afirmat că nu știe cine a ordonat limitările Starlink pentru Ucraina și că a auzit că „problema e rezolvată”. Dispută nerezolvată privind controlul asupra limitărilor Potrivit articolului, disputa privind accesul Ucrainei la serviciile prin satelit durează din 13-14 octombrie, când parametrii de funcționare ai Starlink în Ucraina au fost modificați. De atunci, Casa Albă și Elon Musk au negat fiecare responsabilitatea, indicând spre cealaltă parte. În relatarea Kyiv Post apar poziții divergente privind cine controlează efectiv serviciile: Musk ar fi susținut că Starshield este controlat de armata SUA, inclusiv de Trump; secretarul de stat Marco Rubio a insistat că SpaceX, ca firmă privată, ia deciziile operaționale pentru Starlink. În acest context, Zelenski a spus că, deși linia frontului „rezistă”, restricțiile fac luptele mai dificile, pe fondul atacurilor rusești aproape zilnice. Miza operațională: drone și apărare antirachetă înainte de iarnă Zelenski a avertizat că limitările Starlink și Starshield perturbă operațiunile cu drone. În paralel, el a afirmat că livrările convenite de rachete interceptoare – folosite pentru descurajarea rachetelor balistice rusești – sunt în continuare întârziate. Publicația nu precizează ce tipuri de interceptoare sunt vizate și nici calendarul exact al livrărilor, dincolo de faptul că întârzierile persistă. Kievul vizează discuții trilaterale în prima jumătate a lui noiembrie Pe plan diplomatic, Zelenski a spus că sunt în continuare așteptate întâlniri trilaterale cu Rusia și SUA în prima jumătate a lunii noiembrie, după discuții cu emisarul american Steve Witkoff și cu Jared Kushner despre întâlniri recente ale acestora la Oslo și Sankt Petersburg. „Suntem gata să ne întâlnim în orice zi, chiar și mâine. Dar totul depinde de ruși”, a spus Zelenski, potrivit Kyiv Post. Zelenski a mai afirmat că o întâlnire trilaterală a fost pe agendă și în octombrie, dar nu a avut loc după ce Moscova ar fi invocat „încă un motiv” pentru a evita întâlnirea. În același timp, el a susținut că progresul este improbabil fără implicarea directă a Washingtonului și presiune asupra Kremlinului, iar obiectivul Ucrainei rămâne trecerea de la negocieri tehnice la o întâlnire la nivel de lideri. În oglindă, Kremlinul a respins un armistițiu energetic cu Kievul, argumentând că își dorește un acord de pace mai amplu. Purtătorul de cuvânt Dmitri Peskov a declarat pe 21 octombrie că o soluționare completă a războiului ar fi imposibilă fără participarea oficialilor ucraineni, ceea ce Kyiv Post notează ca o schimbare față de poziții anterioare. Separat, Vladimir Putin ar fi propus, potrivit relatării, un summit trilateral cu omologii săi din SUA și China pentru a discuta un aranjament în Ucraina, fără participarea Kievului. [...]
Administrațiile SUA au intervenit repetat în funcționarea Starlink, ceea ce arată cât de mult depind decizii de politică externă și securitate de o companie privată , potrivit Mediafax , care citează Reuters. Solicitările au vizat atât activarea serviciului în țări precum Iran și Ucraina, cât și dezactivarea unor terminale despre care serviciile de informații suspectau că ar fi ajuns la grupări susținute de Iran. În mandatul lui Joe Biden, patru foști oficiali au spus că Washingtonul a cerut activarea Starlink în Iran, pentru a facilita comunicațiile în timpul protestelor, și în Ucraina, pentru a sprijini armata. În paralel, administrația a cerut SpaceX să identifice și să dezactiveze terminale suspectate că ar fi fost folosite de Hezbollah în Liban și de rebelii houthi în Yemen; cel puțin o parte dintre acestea au fost oprite, potrivit a doi foști oficiali citați de Reuters. Dependența de SpaceX, problemă de politică externă și securitate Solicitările adresate lui Elon Musk scot în evidență relația strânsă dintre guvernul american și SpaceX, compania care operează sistemul de comunicații prin satelit folosit de armata SUA și de aliații săi. Reuters notează că această dependență de o companie privată pentru atingerea unor obiective de politică externă ridică întrebări despre influența pe care o poate avea un singur actor asupra unor decizii cu implicații geopolitice și militare. Controversa s-a amplificat după restricțiile recente privind utilizarea sistemelor SpaceX de către Ucraina. În acest context, oficiali europeni și-au exprimat îngrijorarea, iar unii au susținut că Europa ar trebui să-și dezvolte propriile capacități de comunicații militare prin satelit, în condițiile în care nu ar exista, pe termen scurt, o alternativă viabilă la serviciile companiei americane. Ucraina: limitări la Starshield și efecte operaționale Președintele ucrainean Volodimir Zelenski a declarat săptămâna trecută că accesul Ucrainei la Starshield (versiunea militară a Starlink) a fost limitat intenționat, afectând performanța dronelor militare ucrainene, și că viteza serviciului Starlink a fost redusă. Ucraina folosește Starlink pentru comunicații militare și pentru anumite activități de apărare împotriva atacurilor cu rachete rusești, iar receptoarele Starshield – proiectate să reziste bruiajului radio – sunt utilizate inclusiv pe drone și în misiuni în spatele liniilor rusești. Reuters a relatat anterior că ordinul de limitare a serviciului Starshield ar fi venit din interiorul Casei Albe. Administrația Trump a recunoscut reducerea performanței serviciului, fără să confirme dacă a ordonat măsura. Casa Albă a trimis Reuters la declarațiile lui Donald Trump, care a spus că nu a discutat cu Musk despre problemele de acces ale Ucrainei și că: „dacă există o problemă, o voi rezolva” Halyna Yusypiuk, purtătoarea de cuvânt a ambasadei Ucrainei la Washington, a declarat că prioritatea Kievului este restabilirea serviciului la viteza normală, subliniind că: „viețile oamenilor noștri depind de acest lucru” SpaceX nu a răspuns solicitărilor Reuters de a comenta, însă Musk a susținut, într-o postare pe rețelele sociale, că sistemele Starshield sunt deținute și controlate de guvernul SUA, iar eventualele restricții privind viteza sau utilizarea sunt decise de armata americană și, în ultimă instanță, de președintele Statelor Unite. Iran: activări discutate în două administrații, confirmări limitate Potrivit Reuters, administrația Trump a discutat cu Musk și cu reprezentanții SpaceX despre activarea Starlink în Iran după atacurile americano-israeliene din iunie 2025 și februarie 2026, în speranța că accesul la internet ar putea ajuta protestatarii antiguvernamentali. Sursele citate au vorbit sub protecția anonimatului, iar Reuters precizează că aceste solicitări anterioare sunt dezvăluite pentru prima dată. În cazul administrației Biden, Reuters arată că activarea Starlink în Iran a fost cerută în timpul protestelor din septembrie 2022, declanșate după moartea Mahsei Amini. Un fost oficial a spus că terminale Starlink au fost transportate în Iran cu ajutorul administrației americane, fără a preciza numărul. Nici administrația Trump, nici SpaceX nu au confirmat public activarea terminalelor. The Wall Street Journal a relatat în februarie că guvernul american ar fi trimis mii de terminale Starlink în Iran, iar delegația iraniană la ONU nu a răspuns solicitării Reuters de a comenta. [...]
Volodimir Zelenski cere menținerea sancțiunilor împotriva Rusiei și rachete antiaeriene mai performante , avertizând că orice relaxare a presiunii economice ar întări capacitatea Moscovei de a continua războiul, potrivit Antena 3 . Mesajul vine pe fondul tensiunilor dintre Kiev și Washington, după decizii atribuite lui Donald Trump privind sancțiunile și accesul la servicii critice pentru Ucraina. Într-un interviu acordat CNN la Kiev, Zelenski a spus că disputele recente cu Trump „nu sunt personale”, dar a insistat că ridicarea sancțiunilor ar avea un efect direct: ar consolida poziția lui Vladimir Putin. În același timp, liderul ucrainean a cerut „rachete mai bune” pentru apărarea aeriană, pe fondul unui deficit de interceptoare care limitează capacitatea Ucrainei de a doborî rachete balistice, chiar dacă primește avertizări privind atacurile. Sancțiunile, linia roșie a Kievului Zelenski a legat explicit eficiența sancțiunilor de echilibrul de putere din război și a respins ideea relaxării lor, în contextul în care Trump ar fi suspendat unele sancțiuni, decizie care a atras critici inclusiv din propriul partid, notează articolul. „Cred că, dacă ridicăm sancțiunile, îl vom face mai puternic. Nu este ceva personal între mine și președintele Trump și, desigur, sunt împotriva oricărei ridicări a sancțiunilor.” Tot în acest context, Zelenski l-a acuzat pe Trump că este „de partea greșită a istoriei”, după ce acesta a anunțat un acord pentru achiziționarea de combustibil rusesc, ceea ce ar răsturna eforturile internaționale de izolare a Rusiei. Negocieri și „înghețarea” frontului, fără cedări teritoriale Președintele ucrainean a făcut aluzie la posibilitatea „înghețării” actualelor linii ale frontului pentru un armistițiu care să oprească uciderile și să permită discuții, dar a exclus cedarea de teritorii și recunoașterea zonelor ocupate ca parte a Rusiei. „Pământul nostru este foarte important pentru că este vorba despre oameni. Nu este vorba despre kilometri.” În paralel, emisarul special al SUA, Steve Witkoff , a discutat timp de trei ore cu Vladimir Putin la Sankt Petersburg, iar Putin a acceptat organizarea unor discuții în noiembrie, fără detalii concrete, potrivit informațiilor din articol. Zelenski a spus că întâlnirea sa de la Oslo a fost „productivă”, dar că nu este convins de angajamentul lui Putin față de pace. Presiune militară și fricțiuni operaționale: Starlink /Starshield și interceptoarele Articolul menționează că accesul forțelor ucrainene la Starlink (serviciu de internet prin satelit operat de compania lui Elon Musk) a fost restricționat. Zelenski a afirmat că schimbul de informații ar fi fost restabilit, însă Starshield (varianta de nivel militar a SpaceX) „nu a fost încă restabilit pe deplin”. În același timp, Rusia a lansat „sute de drone și rachete balistice” asupra Ucrainei în cursul nopții, în pofida afirmației lui Trump că administrația sa este „mai aproape ca niciodată” de soluționarea războiului. Miza imediată pentru Kiev, așa cum o formulează Zelenski, rămâne dublă: menținerea sancțiunilor pentru a limita resursele Rusiei și accelerarea livrărilor de capabilități antiaeriene, într-un moment în care intensitatea atacurilor pune presiune pe apărarea Ucrainei. [...]
Suspendarea zborurilor pe toate cele patru aeroporturi din zona Moscovei arată că riscul operațional pentru aviația civilă din Rusia crește pe fondul atacurilor cu drone atribuite Ucrainei, potrivit Kyiv Post . Autoritatea rusă de aviație civilă, Rosaviația , a anunțat pe 23 octombrie oprirea temporară a sosirilor și plecărilor pe aeroporturile Șeremetievo, Domodedovo, Vnukovo și Jukovski. La Șeremetievo a fost emisă alertă aeriană, iar pasagerii au fost direcționați către zone sigure și adăposturi. La Vnukovo, administrația aeroportului a avertizat că sunt posibile așteptări prelungite, inclusiv la bordul aeronavelor, precizând că restricțiile au fost impuse din motive de siguranță. Domodedovo a transmis că își ajustează programul de zbor din cauza restricțiilor temporare. Primarul Moscovei, Serghei Sobianin , a declarat că apărarea antiaeriană a interceptat cel puțin 11 drone care se apropiau de oraș, pe parcursul mai multor ore. Comunicatele aeroporturilor nu au indicat un calendar pentru reluarea operațiunilor normale. De ce contează: efecte directe asupra operațiunilor și planificării companiilor aeriene Închiderea simultană a celor patru aeroporturi din zona metropolitană a Moscovei indică un nivel de perturbare care poate afecta lanțul operațional al transportului aerian: rotația aeronavelor, conexiunile, programarea echipajelor și gestionarea pasagerilor în aeroporturi. În context, publicația notează că președintele ucrainean Volodîmîr Zelenski avertizase anterior că operațiunile cu drone vor afecta tot mai mult spațiul aerian al Rusiei. Pe 1 septembrie, Zelenski a cerut companiilor aeriene care operează deasupra Rusiei să țină cont de riscurile în creștere și a susținut că autoritățile ruse nu comunică adecvat riscurile pentru aviația civilă. Context regional: spații aeriene închise și restricții extinse Kyiv Post citează un raport „Conflict Zone and Risk Database” al Safe Airspace, potrivit căruia spațiul aerian al Ucrainei rămâne închis aviației civile din februarie 2022. Totodată, Rusia, Belarus și Moldova au închis părți din spațiul aerian, în special în apropierea granițelor cu Ucraina. Mai multe state – inclusiv SUA, Marea Britanie, Canada, Franța și Italia – au impus interdicții totale de zbor prin spațiul aerian ucrainean, invocând riscul activităților militare și riscuri de atacuri cibernetice care pot pune în pericol neintenționat civilii. Președintele rus Vladimir Putin a condamnat declarațiile lui Zelenski, calificându-le drept o amenințare cu terorism și avertizând că Moscova va răspunde dacă apar tragedii în aviație. [...]
Apropierea lui Trump de Putin riscă să schimbe parametrii negocierilor de pace și să împingă Ucraina spre concesii care ar lăsa țara vulnerabilă la o nouă agresiune, pe fondul unor semnale că Washingtonul discută inclusiv stimulente economice pentru Moscova, potrivit Adevărul , care citează o relatare Euronews . Schimbarea de ton a președintelui american a alimentat îngrijorarea în capitalele europene: Trump s-a apropiat de Vladimir Putin, a încheiat un acord privind motorina rusească și a făcut demersuri pentru relaxarea unor sancțiuni impuse Rusiei. În paralel, criticile la adresa președintelui ucrainean Volodimir Zelenski s-au intensificat. În acest context, Kremlinul a propus proiecte economice comune și ideea unui summit trilateral Putin–Trump–Xi Jinping, pe care Trump a spus că o susține. O astfel de întâlnire ar putea întări poziția internațională a liderului rus, într-un moment în care Moscova urmărește recunoașterea statutului de „mare putere”, notează materialul. Presiune asupra Kievului și riscuri operaționale pe frontul apărării Temerile Ucrainei sunt amplificate de restricții recente privind accesul la comunicațiile prin satelit Starlink și de întârzieri neexplicate în livrarea armamentului produs în SUA. În plus, Ucraina a acuzat Washingtonul că a întârziat livrările de interceptoare Patriot finanțate de aliați europeni, că a întrerupt schimbul de informații despre rachetele balistice rusești și că a restricționat accesul la comunicațiile prin satelit. Casa Albă a negat că ar fi impus restricții din motive politice și a respins acuzațiile că emisari americani ar fi amenințat cu retragerea sprijinului militar și de informații dacă Kievul nu face concesii. În același timp, materialul precizează că sistemul de avertizare a fost restabilit, iar Zelenski a transmis senatorilor americani că „fără America, lucrurile ar fi mult mai dificile”. Europa încearcă să țină Ucraina „în joc” și să evite un acord favorabil Moscovei Șefa diplomației europene, Kaja Kallas , a avertizat în Parlamentul European că negociatorii americani ar încerca de aproape doi ani să împingă Ucraina spre capitulare. „De ce Ucraina nu a capitulat în condițiile lui Putin? Pentru că Europa a sprijinit-o.” Un oficial european de rang înalt, citat sub protecția anonimatului, a descris situația drept alarmantă și a arătat că există îngrijorări legate de idei precum deblocarea activelor rusești înghețate și reluarea livrărilor de gaze rusești către Europa ca stimulente pentru Moscova — propuneri pe care guvernele europene le-au respins. Miza politică din SUA și efectele colaterale în energie Un alt oficial european a pus declarațiile pro-ruse ale lui Trump și pe seama presiunilor politice înaintea alegerilor intermediare din SUA, programate luna viitoare, în condițiile în care republicanii riscă să piardă controlul asupra Camerei Reprezentanților și Senatului, iar nemulțumirile alegătorilor sunt alimentate de creșterea prețurilor la energie. Trump a încercat să lege o parte din scumpiri de atacurile ucrainene asupra rafinăriilor rusești, însă experți în energie citați de Euronews indică războiul din Iran drept principal factor al perturbărilor de pe piețele petroliere internaționale. Ce urmează: negocieri sub tensiune și o Europă prinsă între sprijin și pragmatism În timp ce critică abordarea Washingtonului, liderii europeni nu par pregătiți să rupă relația cu administrația Trump și încearcă să rămână la masa negocierilor, pentru a-și păstra influența asupra unui eventual acord. În acest sens, premierul Norvegiei și președintele Finlandei au organizat în grabă o nouă rundă de discuții de pace la Oslo, înainte ca emisarul american Steve Witkoff să plece la Moscova. „Din experiența mea, pacea necesită răbdare. Din păcate, războiul nu așteaptă”, a declarat președintele finlandez Alexander Stubb. [...]
Casa Albă susține că a fost convenită o pauză de foc strict locală, în Oleshky, pentru a permite evacuări și ajutor umanitar , potrivit Euronews . Armistițiul ar fi fost obținut de Prima Doamnă a SUA, Melania Trump , și este descris ca temporar și limitat la orașul Oleshky, din sudul Ucrainei (regiunea Herson). Miza practică a acordului, așa cum este prezentată de Casa Albă, este una operațională: oprirea „tuturor acțiunilor militare” în perimetrul orașului pentru a permite accesul ajutorului umanitar și pregătirea evacuării civililor printr-un coridor de siguranță. În comunicare, accentul cade pe faptul că înțelegerea nu vizează frontul în ansamblu, ci o zonă punctuală, cu obiective umanitare. Ce ar urma să se întâmple în Oleshky, dacă armistițiul se aplică Melania Trump afirmă că, după discuții cu ambele părți, au fost obținute acorduri privind „procedurile tehnice, calendarul, procesele și condițiile” armistițiului. Conform descrierii sale, implementarea ar include: colaborarea unor „lideri civili” din ambele țări, fără legătură cu domeniul militar, pentru a vizita locuitorii la domiciliu și a evalua nevoile; sprijin coordonat și transport pentru cei care doresc să se evacueze, către destinația preferată, inclusiv Rusia sau Ucraina; prezența unei organizații media americane „imparțiale”, care să însoțească și să documenteze activitatea echipelor pe teren. „Situația din Oleshky este gravă. Oleshky este un oraș de război situat pe linia frontului, aflat la un pas de dezastru.” Contextul umanitar invocat de Casa Albă În declarațiile citate, Prima Doamnă descrie Oleshky ca pe un oraș cu acces limitat la electricitate, cu drumuri minate și expus atacurilor regulate. Ea susține că populația rămasă este formată în principal din persoane în vârstă, care au nevoie urgentă de îngrijiri medicale, medicamente, alimente și apă potabilă. Euronews notează că, înainte de război, în Oleshky locuiau aproximativ 24.000 de persoane, iar în prezent ar mai fi între 1.700 și 2.000 de locuitori, în principal vârstnici, alături de aproximativ 50 de copii. Orașul este pe linia frontului de la începutul războiului, iar după distrugerea barajului de la Kakhovka circa 90% din teritoriul orașului ar fi fost inundat. Ce rămâne neclar Din informațiile prezentate de Euronews, armistițiul este descris ca temporar, însă nu sunt oferite detalii despre durata exactă. De asemenea, articolul se bazează pe anunțul Casei Albe, fără elemente independente de verificare în textul furnizat. Pentru detalii suplimentare, comunicarea oficială este indicată de Casa Albă în propriul material: Casa Albă . [...]
