Știri
Știri din categoria Externe
Ucraina cere ca fiecare stat NATO să aloce anual 0,25% din PIB pentru sprijin militar, dar inițiativa întâmpină opoziție din partea unor aliați, pe fondul presiunilor de creștere a cheltuielilor proprii de apărare, potrivit Libertatea.
Miza pentru Kiev este instituționalizarea unui flux de finanțare previzibil, într-un moment în care bugetul Ucrainei rămâne dependent de ajutor extern pentru acoperirea deficitului și a costurilor războiului. Propunerea, lansată inițial de președintele Volodimir Zelenski și promovată ulterior de secretarul general al NATO, Mark Rutte, ar urma să finanțeze producția de arme destinate Ucrainei, prin contribuții ale membrilor alianței (cu excepția SUA).
Ambasadorul Ucrainei în Turcia, Nariman Djelialov, a prezentat liniile strategice ale Kievului înaintea summitului NATO din 7-8 iulie, de la Ankara, relatând că sprijinul financiar rămâne „marea bătălie” pentru Ucraina. În același timp, Mark Rutte a admis recent că inițiativa are șanse mici de a trece, din cauza rezistenței interne din unele state.
Djelialov a argumentat că solicitarea ar fi limitată ca efort relativ, nu o cerere maximală:
„Un mecanism în acest sens ar putea fi unul în care fiecare membru NATO să contribuie cu o parte din resursele sale financiare pentru a sprijini consolidarea capacităților de securitate ale Ucrainei. Nu spunem dați-ne 100%, ci doar o parte foarte mică.”
Reticența unor aliați europeni este legată și de nevoia de a-și întări propriile apărări la standarde NATO, pe fondul presiunilor președintelui SUA, Donald Trump, ca statele europene să își majoreze bugetele militare și să preia „responsabilitatea principală” pentru apărarea convențională a continentului.
Pe lângă mecanismul de finanțare, Ucraina vizează la summit:
Separat, Djelialov a reafirmat disponibilitatea Ucrainei pentru discuții directe cu Rusia la nivel de lideri și a indicat Turcia drept un posibil mediator, pe motiv că menține canale de comunicare cu ambele părți și a avut un rol logistic și diplomatic în negocieri anterioare.
În plan bilateral, industria de apărare rămâne un punct central. Potrivit informațiilor prezentate, Ucraina a transmis Turciei o propunere oficială pentru sectorul militar aerian, care include opțiuni de vânzare, producție comună sau transfer de tehnologie pentru drone ucrainene, precum și instruirea operatorilor turci de către specialiști ucraineni.
Argumentul operațional invocat este că parteneriatul ar putea compensa dificultățile de producție din Ucraina, pe fondul atacurilor rusești asupra infrastructurii industriale:
„Avem idei, vise, tehnologie și acestea funcționează, dar Turcia are capacitatea de producție. Acest proces este puțin lent pentru noi, deoarece rușii atacă în permanență… De aceea este dificil să producem anumite arme pentru noi, dar Turcia are această capacitate.”
Pentru statele NATO, discuția despre un procent fix din PIB pentru Ucraina se conturează astfel ca un test de disciplină bugetară și de prioritizare: între finanțarea sprijinului extern și accelerarea propriilor programe de apărare, într-un context politic în care consensul devine mai greu de obținut.
Recomandate
Ucraina acuză Rusia că încearcă să intimideze diplomații străini din Kiev , după ce Moscova a avertizat asupra unor atacuri „sistemice” asupra capitalei, într-un mesaj pe care Ministerul de Externe de la Kiev îl numește „șantaj nerușinat”, potrivit Agerpres . MAE ucrainean susține că, din evaluările sale, „nivelul general al amenințărilor” la adresa Kievului și a altor orașe ucrainene „rămâne același ca în anii și lunile anterioare”, iar scopul anunțurilor Moscovei ar fi descurajarea și intimidarea corpului diplomatic străin. În același timp, instituția a mulțumit misiunilor diplomatice care și-au menținut personalul în capitală, în pofida avertismentelor rusești de a părăsi orașul „cât mai curând posibil” din motive de securitate. În nota citată, partea ucraineană arată că Rusia a folosit „întreaga gamă de rachete și drone letale” împotriva Kievului încă de la începutul războiului, motiv pentru care nu consideră că riscul ar fi crescut doar prin faptul că Moscova a anunțat o nouă campanie de lovituri asupra centrelor de comandă și a obiectivelor industriei militare din capitală. MAE ucrainean afirmă și că este pregătit să contribuie la „consolidarea suplimentară a securității” misiunilor diplomatice străine, dacă acestea solicită acest lucru. Reacția UE și a diplomaților aflați la Kiev Ambasadoarea Uniunii Europene în Ucraina, Katarina Mathernova , și alți diplomați din țările partenere au transmis că nu intenționează să părăsească orașul. Potrivit agenției Unian, Mathernova a catalogat amenințările Rusiei drept o „capodoperă a ipocriziei”, afirmând că Rusia bombardează de ani de zile clădiri rezidențiale și infrastructură civilă în Ucraina, iar acum invocă „dreptul internațional umanitar” și „Convențiile de la Geneva”. Contextul avertismentelor Moscovei MAE rus a cerut luni cetățenilor străini din Kiev, inclusiv personalului diplomatic, să părăsească orașul înaintea unor noi bombardamente. Avertismentul a fost reiterat de ministrul rus de Externe, Serghei Lavrov , într-o convorbire telefonică rară cu secretarul de stat american, Marco Rubio, notează AFP. În noaptea de sâmbătă spre duminică, Rusia a bombardat intens Kievul, ucigând cel puțin patru persoane și rănind aproximativ 100, potrivit AFP și Reuters. În acel atac, Rusia a lansat o rachetă „Oreșnik” „pentru a treia oară de la începutul conflictului”, fără încărcătură nucleară, la fel ca în dățile precedente. Un expert ucrainean, Pavel Narojnîi, a declarat pentru Unian că Rusia ar putea încerca un nou atac masiv combinat asupra Kievului „în aproximativ o săptămână sau 10 zile”. [...]
UE a redirecționat în premieră 1,5 miliarde de euro către nevoi militare în statele baltice , un transfer făcut din Fondul de Dezvoltare Regională al Uniunii Europene pe fondul „invaziei dronelor”, potrivit Mediafax . Miza deciziei este una de politică bugetară: bani gândiți pentru dezvoltare regională sunt folosiți pentru apărare, într-un context de securitate deteriorat la granița estică a UE. Anunțul a fost făcut de președinta Comisiei Europene , Ursula von der Leyen, într-o conferință de presă alături de liderii statelor baltice. Ce se schimbă: bani de coeziune pentru apărare Suma de 1,5 miliarde de euro (aprox. 7,5 miliarde lei) este prezentată ca primul transfer de acest tip din Fondul de Dezvoltare Regională al UE către „nevoile militare” ale țărilor baltice, pe fondul intensificării incidentelor legate de drone. În material nu sunt detaliate proiectele concrete sau calendarul utilizării fondurilor, dincolo de destinația generală – cheltuieli militare. Context operațional: creșterea alertelor aeriene în regiune În paralel, activitatea de poliție aeriană NATO în statele baltice a crescut, potrivit Ministerului Apărării Naționale din Lituania, citat de Mediafax. Avioanele de vânătoare au fost ridicate de 12 ori săptămâna trecută, în principal pentru patrularea frontierelor externe, dar și pentru incidente punctuale. Aceeași sursă arată că aeronavele NATO au decolat de 11 ori pentru patrularea granițelor Estoniei, Letoniei, Lituaniei și Poloniei cu Rusia și Belarus și o dată pentru identificarea și escortarea unor aeronave care au încălcat regulile de zbor. Legătura cu România: incidente cu drone și un episod cu F-16 În articol este menționat că soldați din mai multe state NATO, inclusiv România, au participat la misiuni de patrulare a spațiului aerian baltic. Totodată, Mediafax notează că, în săptămânile trecute, un pilot român de F-16 ar fi doborât „în premieră” o dronă ucraineană pe teritoriul Estoniei, iar pilotul a fost decorat de România. Separat, materialul afirmă că, de la începutul invaziei ruse în Ucraina, România ar fi înregistrat peste 21 de pătrunderi neautorizate în spațiul aerian și peste 40 de cazuri în care fragmente de drone rusești au căzut pe teritoriul național, în special în județele Tulcea și Galați, situație care ar fi dus la mesaje RO-ALERT și ridicarea avioanelor de vânătoare. Ce urmează Ursula von der Leyen urmează să meargă în Lituania pentru discuții privind „criza dronelor”, potrivit informațiilor din material. În acest stadiu, nu sunt oferite detalii despre condițiile de alocare a fondurilor sau despre eventuale extinderi ale mecanismului către alte state de pe flancul estic. [...]
Statele Unite își mențin disponibilitatea de a media războiul Rusia–Ucraina , într-un moment în care escaladarea atacurilor asupra Kievului crește presiunea diplomatică pentru o eventuală încetare a focului, potrivit Agerpres . Secretarul de stat american Marco Rubio a declarat, marți, că Washingtonul este „pregătit și dispus” să facă „tot ce îi stă în putință” pentru a facilita încheierea războiului, exprimând speranța că va apărea „ocazia” pentru un astfel de demers. Declarația a fost făcută în timpul unei vizite oficiale în India, după o discuție telefonică cu ministrul rus de externe Serghei Lavrov . Contextul imediat este o intensificare a violențelor: în noaptea de sâmbătă spre duminică, bombardamente masive au vizat Kievul și regiunea sa, soldate cu „cel puțin patru morți”, la câteva zile după un atac ucrainean cu drone asupra unui liceu dintr-o regiune ocupată de Rusia. Rubio a spus că atacurile majore „de ambele părți” reamintesc de ce războiul „trebuie să se încheie”. Avertismentul Moscovei pentru străini și personal diplomatic Rusia a avertizat luni cetățenii străini care locuiesc în capitala Ucrainei, inclusiv personalul diplomatic, să părăsească Kievul înainte de noi bombardamente ale armatei ruse. Potrivit informațiilor citate, țintele ar urma să includă „centre de decizie, puncte de comandă și instalații ale industriei de apărare” din capitală. Rubio a precizat că avertismentul Moscovei a vizat „toate ambasadele”, nu doar ambasada Statelor Unite. [...]
Repoziționarea a patru sateliți militari ruși lângă un satelit comercial care furnizează informații Ucrainei ridică riscuri operaționale pentru infrastructura spațială folosită în război , potrivit Mediafax . Experți în securitate spațială descriu manevra drept neobișnuită și potențial periculoasă, pe fondul utilizării tot mai intense a sateliților comerciali în sprijin militar. Datele din surse deschise analizate de Greg Gillinger, fost ofițer american de informații spațiale în US Air Force, arată că sateliții ruși Kosmos 2610, Kosmos 2611, Kosmos 2612 și Kosmos 2613 și-au modificat orbitele pentru a se sincroniza cu satelitul ICEYE-X36, operat de compania finlandeză ICEYE, relatează TVP World, citată de publicație. În această configurație, sateliții ruși ajung să treacă frecvent în apropierea sistemului comercial care furnizează imagini radar și informații strategice utilizate de Ucraina și de aliații occidentali. De ce contează: sateliții comerciali devin ținte în conflict Gillinger a caracterizat mișcarea drept „alarmantă” și a sugerat că repoziționarea ar putea face parte dintr-un plan mai amplu al Moscovei. În evaluarea sa, sateliții ruși ar putea fi pregătiți pentru operațiuni de monitorizare sau chiar pentru atacuri asupra ICEYE-X36, prin metode „kinetice” (care implică impact fizic) sau „non-kinetice” (de exemplu, bruiaj sau alte forme de interferență). Un element important, potrivit aceleiași analize, este că astfel de manevre sunt rare în industrie deoarece consumă cantități foarte mari de combustibil, iar sateliții comerciali sau cei folosiți pentru observații standard ale Pământului nu sunt proiectați, de regulă, pentru modificări rapide și complexe de orbită. Context: rolul ICEYE și escaladarea competiției spațiale ICEYE operează, potrivit Mediafax, cea mai mare constelație de sateliți SAR (Synthetic Aperture Radar) din lume. Tehnologia SAR permite obținerea de imagini ale suprafeței terestre indiferent de vreme sau de momentul zilei, folosind unde radio în locul luminii. Mișcarea vine într-un context mai larg de tensiuni între Rusia și Occident în domeniul spațial. Publicația notează că luna trecută generalul Stephen N. Whiting, comandantul US Space Command, a spus că Washingtonul este „foarte îngrijorat” de posibilitatea ca Moscova să dezvolte arme nucleare spațiale capabile să distrugă sateliți. [...]
Incidentul cu drona americană ridică riscul de escaladare în Golful Persic , după ce Corpul Gardienilor Revoluției Islamice din Iran a susținut că a doborât o dronă americană și a deschis focul asupra altor aeronave care ar fi intrat în spațiul aerian iranian, potrivit Agerpres . Potrivit unui comunicat publicat pe site-ul Sepah News, citat de France Presse, aparate americane „au intrat în spațiul aerian iranian în regiunea Golfului Persic”, iar unități de apărare antiaeriană ale IRGC „au identificat și au doborât o dronă MQ-9”. În același comunicat, IRGC afirmă că apărarea antiaeriană „a tras de asemenea asupra unei drone RQ-4 și a unui avion de vânătoare F-35”. Nu este precizată data incidentului. De ce contează pentru regiune și pentru fluxurile comerciale Golful Persic este o zonă-cheie pentru transportul maritim de energie, iar orice incident militar raportat în proximitatea rutelor maritime majore poate amplifica percepția de risc în regiune. În acest caz, informațiile disponibile sunt limitate la afirmațiile IRGC, fără detalii suplimentare despre momentul exact al incidentului. Ce rămâne neclar Din datele transmise până acum: nu este menționată data la care ar fi avut loc incidentul; nu există, în materialul citat, o confirmare independentă a doborârii dronei; nu sunt oferite detalii despre consecințe sau pagube dincolo de afirmațiile din comunicat. [...]
Armenia riscă scumpirea gazului rusesc după ce a semnat cu SUA un acord de parteneriat strategic, într-un moment sensibil politic, cu alegeri parlamentare programate pe 7 iunie, potrivit Digi24 . Secretarul de stat al SUA, Marco Rubio , și ministrul armean de externe, Ararat Mirzoian , au semnat marți, la Erevan, acordul de parteneriat strategic, cu doar câteva zile înaintea scrutinului. Reacția Moscovei a venit rapid: Kremlinul a avertizat că Armenia ar putea pierde prețul preferențial la gazul rusesc dacă se îndepărtează de Rusia, potrivit Reuters și News.ro, citate de Digi24. Miza economică: prețul „preferențial” la gaz Kremlinul a transmis încă de luni că Erevanul ar putea pierde prețul „foarte atractiv” pe care îl plătește pentru gazul rusesc, în cazul în care renunță la integrarea cu Rusia. În termeni practici, mesajul indică folosirea energiei ca instrument de presiune, într-un context în care Armenia încearcă să-și recalibreze relațiile externe. Ce mai include pachetul semnat la Erevan Pe lângă parteneriatul strategic, Rubio și Mirzoian au semnat: un acord-cadru privind mineralele critice; un acord de cooperare legat de un coridor de tranzit propus, de 43 km, care ar traversa sudul Armeniei și ar oferi Azerbaidjanului o rută directă către enclava Nahicevan, mai departe către Turcia, aliatul apropiat al Bakuului. Întâlnirea a avut loc la Aeroportul Internațional Zvartnoț din Erevan, în timpul unei scurte escale a lui Rubio. Context politic: alegeri pe 7 iunie Semnarea acordurilor vine înaintea alegerilor parlamentare din 7 iunie, în care partidul Contract Civil al premierului Nikol Pașinian, care urmărește relații mai strânse cu Occidentul, se confruntă cu mai multe partide de opoziție, dintre care multe sunt descrise ca pro-ruse. În acest cadru, avertismentul privind gazul indică un potențial cost economic imediat asociat unei repoziționări geopolitice, cu efect direct asupra facturilor și asupra stabilității energetice a țării, dacă scenariul scumpirii se materializează. [...]
