Știri
Știri din categoria Externe
Ucraina cere ca fiecare stat NATO să aloce anual 0,25% din PIB pentru sprijin militar, dar inițiativa întâmpină opoziție din partea unor aliați, pe fondul presiunilor de creștere a cheltuielilor proprii de apărare, potrivit Libertatea.
Miza pentru Kiev este instituționalizarea unui flux de finanțare previzibil, într-un moment în care bugetul Ucrainei rămâne dependent de ajutor extern pentru acoperirea deficitului și a costurilor războiului. Propunerea, lansată inițial de președintele Volodimir Zelenski și promovată ulterior de secretarul general al NATO, Mark Rutte, ar urma să finanțeze producția de arme destinate Ucrainei, prin contribuții ale membrilor alianței (cu excepția SUA).
Ambasadorul Ucrainei în Turcia, Nariman Djelialov, a prezentat liniile strategice ale Kievului înaintea summitului NATO din 7-8 iulie, de la Ankara, relatând că sprijinul financiar rămâne „marea bătălie” pentru Ucraina. În același timp, Mark Rutte a admis recent că inițiativa are șanse mici de a trece, din cauza rezistenței interne din unele state.
Djelialov a argumentat că solicitarea ar fi limitată ca efort relativ, nu o cerere maximală:
„Un mecanism în acest sens ar putea fi unul în care fiecare membru NATO să contribuie cu o parte din resursele sale financiare pentru a sprijini consolidarea capacităților de securitate ale Ucrainei. Nu spunem dați-ne 100%, ci doar o parte foarte mică.”
Reticența unor aliați europeni este legată și de nevoia de a-și întări propriile apărări la standarde NATO, pe fondul presiunilor președintelui SUA, Donald Trump, ca statele europene să își majoreze bugetele militare și să preia „responsabilitatea principală” pentru apărarea convențională a continentului.
Pe lângă mecanismul de finanțare, Ucraina vizează la summit:
Separat, Djelialov a reafirmat disponibilitatea Ucrainei pentru discuții directe cu Rusia la nivel de lideri și a indicat Turcia drept un posibil mediator, pe motiv că menține canale de comunicare cu ambele părți și a avut un rol logistic și diplomatic în negocieri anterioare.
În plan bilateral, industria de apărare rămâne un punct central. Potrivit informațiilor prezentate, Ucraina a transmis Turciei o propunere oficială pentru sectorul militar aerian, care include opțiuni de vânzare, producție comună sau transfer de tehnologie pentru drone ucrainene, precum și instruirea operatorilor turci de către specialiști ucraineni.
Argumentul operațional invocat este că parteneriatul ar putea compensa dificultățile de producție din Ucraina, pe fondul atacurilor rusești asupra infrastructurii industriale:
„Avem idei, vise, tehnologie și acestea funcționează, dar Turcia are capacitatea de producție. Acest proces este puțin lent pentru noi, deoarece rușii atacă în permanență… De aceea este dificil să producem anumite arme pentru noi, dar Turcia are această capacitate.”
Pentru statele NATO, discuția despre un procent fix din PIB pentru Ucraina se conturează astfel ca un test de disciplină bugetară și de prioritizare: între finanțarea sprijinului extern și accelerarea propriilor programe de apărare, într-un context politic în care consensul devine mai greu de obținut.
Recomandate
Polonia anticipează prelungirea războiului din Ucraina cel puțin până în iarnă, ceea ce împinge NATO să accelereze pregătirea unor garanții de securitate pentru Kiev și pentru flancul estic, potrivit HotNews , care citează declarațiile premierului polonez Donald Tusk. Tusk a spus, marți, la Paris, că este „puțin probabil” să se ajungă în curând la un armistițiu sau la un acord de pace, invocând „poziția rigidă” a Rusiei și a lui Vladimir Putin. El a precizat că a discutat situația cu secretarul general al NATO, Mark Rutte , și cu președintele ucrainean Volodimir Zelenski. „Toată lumea se așteaptă la o escaladare a acțiunilor din partea Rusiei în acest moment, și este destul de probabil ca Rusia să dorească să prelungească acest război cel puțin până în iarnă.” Exerciții militare în toamnă, cu Franța și Marea Britanie În acest context, premierul polonez a anunțat că Polonia va găzdui în toamnă exerciții militare cu trupe franceze și britanice, menite să pregătească „coaliția celor dispuși” reunită la Paris pentru „garanții reale de securitate” pentru Ucraina și pentru regiune, după un eventual acord de pace sau armistițiu. Mesajul indică o orientare spre consolidarea capacității operaționale a aliaților europeni, pe fondul așteptărilor privind o intensificare a conflictului, nu o detensionare rapidă. Semnalele Moscovei: „zonă tampon” și obiective neschimbate În paralel, materialul reia poziții recente ale Moscovei. Kremlinul a transmis că Vladimir Putin rămâne deschis atingerii obiectivelor „prin diplomație”, dar că Rusia își extinde o „zonă tampon” în Ucraina ca răspuns la acțiunile pe care le descrie drept „de escaladare” ale Kievului, potrivit unui articol separat din HotNews despre declarațiile Kremlinului. Totodată, ministrul rus de Externe, Serghei Lavrov , a afirmat că Rusia va continua războiul până la îndeplinirea obiectivelor stabilite de Putin în iunie 2024, care includ, între altele, retragerea trupelor ucrainene din Donețk, Luhansk, Zaporijie și Herson, recunoașterea acestor regiuni și a Crimeei ca teritorii rusești, renunțarea Ucrainei la aderarea la NATO, precum și „demilitarizarea” și „denazificarea” Ucrainei. De ce contează Evaluarea Varșoviei sugerează că planificarea de securitate în NATO și în capitalele europene se face pe ipoteza unei continuări a războiului și a riscului de escaladare în lunile următoare, nu pe scenariul unei păci rapide. În acest cadru, exercițiile anunțate de Polonia devin un instrument de pregătire pentru eventuale aranjamente de securitate post-armistițiu, dar și un semnal de descurajare pe termen scurt. [...]
Comisia Europeană pregătește o înăsprire a accesului la protecția temporară pentru viitorii refugiați ucraineni , prin condiționarea eligibilității de un document care să ateste că solicitantul nu este supus mobilizării militare, potrivit Kyiv Post . Măsura ar urma să se aplice doar noilor solicitanți, nu și celor deja înregistrați în schema UE. Schimbarea este prezentată drept cea mai importantă revizuire a Directivei privind protecția temporară de la introducerea ei în 2022. Conform informațiilor citate de publicație din cotidianul polonez Rzeczpospolita , ucrainenii care vor cere protecție temporară ar trebui să prezinte un certificat oficial emis de autoritățile ucrainene care confirmă că nu sunt vizați de mobilizare. Calendar: anunț în iulie, aplicare din martie 2027 Reformele ar urma să fie anunțate în iulie, însă să intre în vigoare abia în martie 2027, odată cu expirarea actualei scheme de protecție temporară la nivelul Uniunii Europene. Potrivit vice-ministrului polonez de interne Maciej Duszczyk, care coordonează politica de migrație, Polonia susține propunerea. Cine este afectat și cine nu Potrivit aceleiași surse, noile restricții: s-ar aplica ucrainenilor care solicită protecție temporară după intrarea în vigoare a noilor reguli; nu i-ar afecta pe cei aproximativ 4,3 milioane de ucraineni care beneficiază deja de protecție temporară în UE; ar viza atât bărbați, cât și femei. Context: legătura cu politica de mobilizare a Ucrainei Kyiv Post notează că Ucraina ar fi cerut aceste modificări la începutul lunii iunie, iar analiștii citați le descriu ca parte a unui efort de întărire a politicii de mobilizare. Demersul vine la mai puțin de un an după ce președintele Volodîmîr Zelenski a ridicat restricțiile de călătorie în străinătate pentru bărbații ucraineni cu vârste între 18 și 22 de ani, permițându-le să studieze și să lucreze peste hotare. În Polonia, autoritățile susțin că peste 121.000 de bărbați din această categorie de vârstă au intrat în țară în primele trei luni după schimbarea de politică, mulți continuând ulterior către Germania. În câteva săptămâni, aproximativ 50.000 de ucraineni au solicitat protecție temporară în Polonia, potrivit Rzeczpospolita. Dimensiunea schemei în UE Date Eurostat citate de Rzeczpospolita indică 4,3 milioane de beneficiari ai protecției temporare în UE, dintre care 1,2 milioane în Germania și aproximativ 960.000 în Polonia. Bărbații adulți reprezintă 26,6% din total, adică aproximativ 1,15 milioane de persoane. Dacă propunerea va fi adoptată în forma descrisă, impactul principal va fi operațional: accesul la protecția temporară pentru noii solicitanți ucraineni ar deveni dependent de un document emis de autoritățile de la Kiev, ceea ce poate schimba fluxurile de cereri și modul de verificare în statele membre începând cu 2027. [...]
Poziția Kremlinului riscă să blocheze arhitectura de garanții de securitate pentru Ucraina , prin condiționarea oricărui acord de participarea Rusiei, ceea ce intră în contradicție directă cu linia susținută de o parte a liderilor europeni. Declarațiile au fost făcute de purtătorul de cuvânt Dmitri Peskov , potrivit HotNews , care citează Reuters. Moscova a reacționat la o afirmație a cancelarului german Friedrich Merz , care a spus că Rusia „nu ar trebui să joace niciun rol” în elaborarea unor garanții de securitate pentru Ucraina, subiect pe care Merz îl consideră esențial pentru eforturile de a pune capăt războiului aflat în al patrulea an și jumătate. Peskov a susținut că poziția exprimată de Merz ar arăta o „poziție fără ieșire” a guvernelor europene în raport cu conflictul și a avertizat că, dacă europenii insistă pe excluderea Rusiei, atunci își elimină singuri posibilitatea de a participa la procesul de soluționare. „Este imposibil să se formuleze garanții de securitate fără participarea Rusiei; dacă europenii sunt cu adevărat convinși de această poziție și insistă asupra ei, acest lucru exclude complet posibilitatea ca țările europene să participe la procesul de soluționare.” De ce contează: garanțiile cerute de Kiev rămân un punct de fricțiune Kievul afirmă că are nevoie de garanții din partea Occidentului pentru a se proteja de eventuale atacuri viitoare ale Moscovei. În același timp, forțele ruse controlează aproximativ o cincime din teritoriul Ucrainei, potrivit informațiilor din articol. Context de reglementare: UE sancționează VK, Kremlinul respinge acuzațiile Separat, Peskov a criticat sancțiunile impuse luni de Uniunea Europeană companiei de tehnologie VK, care dezvoltă aplicația rusă de mesagerie MAX, calificând măsura drept „absolut absurdă”. În material se arată că criticii acuză autoritățile ruse că folosesc aplicația ca instrument de supraveghere, acuzație negată de Kremlin, iar Peskov a susținut că sancțiunile nu vor împiedica dezvoltarea aplicației. UE afirmă că, prin dezvoltarea MAX, VK ar oferi „sprijin tehnic pentru reprimarea societății civile și a opoziției democratice”, conform articolului. [...]
Rata de interceptare a rachetelor balistice asupra Kievului a crescut , într-un nou atac rusesc cu drone și rachete, într-un moment în care Ucraina semnalează lipsa de muniție pentru apărarea antiaeriană, potrivit HotNews , care citează Reuters. Forțele ruse au lansat marți dimineață un nou „baraj” de drone și rachete balistice asupra capitalei ucrainene, al cincilea atac de acest tip asupra Kievului doar în luna iulie. Președintele Volodimir Zelenski a spus că au fost avariate 16 obiective din oraș, inclusiv o școală și o clădire de birouri, iar autoritățile locale au raportat mai multe incendii. Zelenski a mai afirmat că Rusia a vizat infrastructura critică din centrul și sudul Ucrainei și că atacurile au rănit șapte persoane în regiunea Harkov și trei în regiunea Cernihiv. Ce arată datele despre apărarea antiaeriană Într-un mesaj publicat pe rețeaua X, Zelenski a declarat că, în noaptea precedentă, Rusia a lansat 135 de drone și 10 rachete de diferite tipuri, „majoritatea balistice”. Forțele aeriene ucrainene au transmis că au fost doborâte cinci din cele opt rachete balistice lansate în timpul nopții și 108 din cele 135 de drone. Conform sursei, este o rată de interceptare mai mare decât în atacurile de la începutul lunii. Presiune pentru sancțiuni și escaladare pe ambele direcții Pe fondul intensificării atacurilor aeriene rusești din această vară, Zelenski a cerut „o presiune mai mare asupra Rusiei”, îndemnând aliații europeni să adopte săptămâna aceasta cel mai recent pachet de sancțiuni. În paralel, Ucraina și-a intensificat atacurile cu drone pe teritoriul Rusiei, vizând unități de producție de armament și facilități petroliere, cu obiectivul de a reduce capacitatea economică a Rusiei de a continua războiul, ajuns în al cincilea an. Autoritățile ruse au raportat un incendiu la rafinăria Afipsky din regiunea Krasnodar și căderea unor resturi de drone într-o zonă industrială din Salavat, în Bașkortostan. Președintele rus Vladimir Putin a declarat, potrivit sursei, că Moscova va răspunde cu lovituri de represalii „de câteva ori mai puternice” și în creștere ca amploare. [...]
Ucraina a deschis Clusterul 6 din negocierile de aderare la UE, un pas care mută discuția spre alinierea pe politici de comerț și apărare , cu implicații directe pentru modul în care Kievul își armonizează regulile și deciziile externe cu cele ale blocului comunitar, potrivit Kyiv Post . Clusterul 6, denumit „Relații externe”, a fost deschis marți, 14 iulie, iar confirmarea a venit public de la ministrul ucrainean de externe Andrii Sybiha și de la comisarul european pentru extindere Marta Kos, prin postări pe rețelele sociale. Publicația notează că momentul se aliniază calendarului indicat anterior de surse diplomatice, după ce Budapesta și-a retras veto-ul. Ce acoperă Clusterul 6 și de ce contează operațional Marta Kos a indicat că acest cluster include „securitate și apărare”, domeniu în care Ucraina ar fi „deosebit de puternică”. În logica negocierilor de aderare, deschiderea clusterului înseamnă intrarea într-o etapă în care Ucraina trebuie să își apropie legislația și politicile de standardele UE în două capitole: Capitolul 30 – Relații externe : politici comerciale ale UE, ajutor umanitar și dezvoltare; presupune aliniere la regulile UE privind comerțul, acordurile internaționale și asistența externă. Capitolul 31 – Politică externă, de securitate și apărare : aliniere la pozițiile UE, declarații, sancțiuni și restricții. Pentru mediul economic, miza este că alinierea pe Capitolul 30 atinge direct cadrul de politică comercială și modul în care Ucraina își calibrează acordurile și regulile în raport cu UE. Nivelul de aliniere invocat de Kiev și țintele de calendar Sybiha a precizat că Capitolul 31 intră în responsabilitatea ministerului de externe și a susținut că Ucraina a ajuns la „99% aliniere” a politicii externe cu cea a UE . El a mulțumit Comisiei Europene, Irlandei (care deține președinția rotativă a Consiliului UE) și altor state membre pentru sprijin. În iunie, Taras Kachka, vicepremier pentru integrare europeană și euro-atlantică, declara că se așteaptă ca toate clusterele de negociere să fie deschise până la mijlocul lunii iulie . Tot el a indicat ca obiectiv intern finalizarea tuturor reperelor până în 2027 , pentru ca Ucraina să fie pregătită să încheie un tratat de aderare, menționând că aderarea până în 2030 rămâne considerată realizabilă de Ucraina și de majoritatea statelor membre, condiționat de continuarea reformelor „în ritm”. Context: legătura cu agenda de apărare Deschiderea Clusterului 6 a venit la o zi după vizita președintelui Volodîmîr Zelenski la Paris, unde a fost anunțat sistemul anti-rachetă balistică „Freyja”, descris ca proiect comun cu Europa, cu un obiectiv de 12 luni pentru dezvoltarea unui sistem „accesibil” și produs în masă, capabil să protejeze Ucraina și, mai larg, continentul. [...]
Ucraina spune că a lovit încă 11 nave rusești, ridicând la 116 totalul din ultimele nouă zile , într-o campanie care vizează în mod explicit logistica petrolieră și aprovizionarea Crimeei ocupate, potrivit Kyiv Post . Forțele ucrainene ale sistemelor fără pilot (USF) au transmis că atacurile din noaptea de 14 iulie au vizat 11 nave rusești în Marea Azov. Comandantul USF, Robert „Madyar” Brovdi , a precizat că în acest ultim val ar fi fost lovite cinci petroliere, cinci nave de marfă vrac și un remorcher, în cadrul unei operațiuni denumite „MoLoChKa”. Ținta: „flota de alimentare” care susține exporturile de petrol și Crimeea Miza operațională, conform explicațiilor lui Brovdi, este blocarea unei „flote de alimentare” (nave mai mici care transportă încărcături către petroliere mari) pe care Rusia ar folosi-o ca parte a așa-numitei „flote din umbră” – rețeaua de nave utilizată pentru a ocoli sancțiunile occidentale. Brovdi descrie aceste nave ca fiind tancuri cu pescaj mic, de circa 140 de metri lungime (aprox. 140 m) și cu o capacitate de încărcare de circa 7.000 de tone. Ele ar transporta petrol prin canalul Volga–Don și Marea Azov, din porturi și terminale rusești către petroliere mai mari care așteaptă în Marea Neagră. Publicația notează că, potrivit lui Brovdi, un petrolier mare ar fi alimentat, de regulă, prin livrări succesive făcute de 12 până la 15 astfel de nave mai mici, deoarece petrolierele cu pescaj mare nu pot intra în porturile puțin adânci. Efectul urmărit: limitarea combustibilului către Crimeea și presiune pe rute alternative În aceeași logică, Brovdi susține că avarierea acestor nave și a remorcherelor care le tractează ar reduce și livrările de benzină – descrisă ca „rară” – către Crimeea, prin apele înguste și puțin adânci ale Mării Azov. El a adăugat că rutele alternative de aprovizionare, pe șosea și cale ferată, ar fi „sub control de foc” ucrainean. Kyiv Post precizează că nu a putut verifica independent timpii sau locațiile din imaginile video publicate de partea ucraineană, care ar arăta atacuri cu drone asupra navelor. Context: dispută juridică și presiune europeană pe „ flota din umbră ” Kievul își apără atacurile asupra „flotei din umbră”, argumentând că veniturile din exporturile de petrol finanțează efortul de război al Kremlinului și, prin urmare, aceste nave reprezintă ținte militare legitime. Într-o scrisoare către Organizația Maritimă Internațională (IMO), vicepremierul Oleksiy Kuleba a respins acuzațiile Rusiei că Ucraina ar comite atacuri „teroriste” asupra transportului comercial, susținând că „flota din umbră” este esențială pentru menținerea războiului prin veniturile din exporturile de petrol. Kuleba a acuzat, la rândul său, Rusia că a atacat 59 de nave comerciale de la începutul invaziei la scară largă. Scrisoarea vine în condițiile în care țări europene își intensifică eforturile de a limita „flota din umbră”, estimată în material la aproximativ 1.500 de petroliere folosite pentru a eluda sancțiunile occidentale. [...]
