Ucraina cere ca fiecare stat NATO să aloce 0,25% din PIB pentru sprijin militar - mai mulți aliați se opun planului promovat de Mark Rutte

Ucraina cere ca fiecare stat NATO să aloce anual 0,25% din PIB pentru sprijin militar , dar inițiativa întâmpină opoziție din partea unor aliați, pe fondul presiunilor de creștere a cheltuielilor proprii de apărare, potrivit Libertatea . Miza pentru Kiev este instituționalizarea unui flux de finanțare previzibil, într-un moment în care bugetul Ucrainei rămâne dependent de ajutor extern pentru acoperirea deficitului și a costurilor războiului. Propunerea, lansată inițial de președintele Volodimir Zelenski și promovată ulterior de secretarul general al NATO, Mark Rutte , ar urma să finanțeze producția de arme destinate Ucrainei, prin contribuții ale membrilor alianței (cu excepția SUA). De ce se blochează planul: presiuni bugetare și priorități concurente Ambasadorul Ucrainei în Turcia, Nariman Djelialov, a prezentat liniile strategice ale Kievului înaintea summitului NATO din 7-8 iulie, de la Ankara, relatând că sprijinul financiar rămâne „marea bătălie” pentru Ucraina. În același timp, Mark Rutte a admis recent că inițiativa are șanse mici de a trece, din cauza rezistenței interne din unele state. Djelialov a argumentat că solicitarea ar fi limitată ca efort relativ, nu o cerere maximală: „Un mecanism în acest sens ar putea fi unul în care fiecare membru NATO să contribuie cu o parte din resursele sale financiare pentru a sprijini consolidarea capacităților de securitate ale Ucrainei. Nu spunem dați-ne 100%, ci doar o parte foarte mică.” Reticența unor aliați europeni este legată și de nevoia de a-și întări propriile apărări la standarde NATO, pe fondul presiunilor președintelui SUA, Donald Trump, ca statele europene să își majoreze bugetele militare și să preia „responsabilitatea principală” pentru apărarea convențională a continentului. Ce mai urmărește Kievul la summitul NATO de la Ankara Pe lângă mecanismul de finanțare, Ucraina vizează la summit: reconfirmarea sprijinului politic al statelor membre; reconfirmarea parcursului de aderare; extinderea cooperării militare cu Turcia, inclusiv în zona producției de drone. Separat, Djelialov a reafirmat disponibilitatea Ucrainei pentru discuții directe cu Rusia la nivel de lideri și a indicat Turcia drept un posibil mediator, pe motiv că menține canale de comunicare cu ambele părți și a avut un rol logistic și diplomatic în negocieri anterioare. Cooperarea cu Turcia: producție de drone și transfer de tehnologie În plan bilateral, industria de apărare rămâne un punct central. Potrivit informațiilor prezentate, Ucraina a transmis Turciei o propunere oficială pentru sectorul militar aerian, care include opțiuni de vânzare, producție comună sau transfer de tehnologie pentru drone ucrainene, precum și instruirea operatorilor turci de către specialiști ucraineni. Argumentul operațional invocat este că parteneriatul ar putea compensa dificultățile de producție din Ucraina, pe fondul atacurilor rusești asupra infrastructurii industriale: „Avem idei, vise, tehnologie și acestea funcționează, dar Turcia are capacitatea de producție. Acest proces este puțin lent pentru noi, deoarece rușii atacă în permanență… De aceea este dificil să producem anumite arme pentru noi, dar Turcia are această capacitate.” Pentru statele NATO, discuția despre un procent fix din PIB pentru Ucraina se conturează astfel ca un test de disciplină bugetară și de prioritizare: între finanțarea sprijinului extern și accelerarea propriilor programe de apărare, într-un context politic în care consensul devine mai greu de obținut. [...]