Știri
Știri din categoria Externe
Cinci membri NATO au blocat o propunere care ar fi impus o contribuție anuală fixă de 0,25% din PIB pentru ajutorul militar către Ucraina, ceea ce menține incertitudinea privind „împărțirea poverii” financiare în interiorul alianței, potrivit Știrile Pro TV.
Planul a fost asociat cu secretarul general al NATO, Mark Rutte, care a admis anterior că inițiativa are șanse mici să treacă din cauza opoziției față de introducerea unei cote obligatorii, notează publicația.
„Nu cred că aceasta va fi acceptată, deoarece există o opoziție puternică împotriva acestei cote fixe de 0,25%”
Potrivit unei surse din cadrul alianței citate de The Telegraph, statele care se opun sunt:
Miza este una de reglementare internă în NATO: o cotă fixă ar fi transformat sprijinul militar pentru Ucraina într-o obligație anuală standardizată, legată direct de dimensiunea economiei fiecărui stat (PIB), reducând spațiul de manevră al guvernelor în bugetare și prioritizare.
Știrile Pro TV menționează că declarația lui Rutte este preluată de Kiev Independent.
Publicația indică, de asemenea, că subiectul a fost relatat și de Spotmedia.ro.
Recomandate
Închiderea accesului către Hebron riscă să blocheze activitatea comercială locală după ce autoritățile israeliene au închis toate punctele de intrare în oraș și au strămutat forțat 492 de familii, în cadrul unei operațiuni lansate ca represalii pentru un atac armat asupra a doi soldați israelieni, potrivit Agerpres . Hebron este descris de autoritățile locale drept „capitala comercială” a sudului Cisiordaniei și, în mod obișnuit, primește în weekend mii de persoane venite la cumpărături. Măsura vine cu trei zile înainte de alegerile generale din Israel, conform unui purtător de cuvânt al primăriei, citat de EFE. Operațiune anunțată pe mai multe zile, cu controale și rețineri Trupele israeliene s-au dislocat în oraș vineri seara, iar armata israeliană a anunțat începerea operațiunii. Într-un comunicat, armata a precizat: „Forțele au început să efectueze controale minuțioase, precise și concentrate în toată zona pentru a localiza și desființa infrastructuri și armament terorist, în timp ce interoghează suspecți.” Potrivit armatei, operațiunea ar urma să continue „timp de mai multe zile”. În acest interval, au fost stabilite trei puncte de ieșire din oraș, unde fiecare cetățean este interogat, iar cei considerați suspecți pot fi reținuți. Strămutări forțate, demolări și arestări raportate de surse palestiniene Primăria Hebron a estimat inițial că operațiunea a dus la strămutarea forțată a 492 de familii. Responsabilii locali urmau să se întâlnească sâmbătă pentru a stabili un plan de urgență ca răspuns la raiduri. Separat, agenția palestiniană Wafa a relatat că familiile strămutate provin din zonele Al Yalda și Deir Baha și a raportat demolări de clădiri și magazine în zona Farsh Al Hawa. Tot Wafa a informat despre arestarea a cel puțin 13 persoane în timpul raidurilor. Întrebată de EFE, armata israeliană nu a oferit, până la momentul relatării, date privind numărul persoanelor arestate sau strămutate. Context: Netanyahu anunță o operațiune „la o scară nemaivăzută” din 1967 După atac, premierul israelian Benjamin Netanyahu a anunțat o operațiune militară de amploare în Cisiordania, care ar include evacuări forțate din cartiere palestiniene, percheziții în fiecare locuință și distrugerea infrastructurilor pe care Israelul le consideră teroriste. Într-un mesaj video, Netanyahu a spus că armata se pregătește pentru o operațiune „la o scară nemaivăzută” de la Războiul de Șase Zile din 1967, când Israelul a ocupat Cisiordania și Ierusalimul de Est. [...]
Alegerile locale și regionale din Slovacia pot deveni un semnal timpuriu despre stabilitatea coaliției conduse de Robert Fico , în condițiile în care guvernul riscă să piardă majoritatea parlamentară, iar următoarele alegeri legislative sunt programate cel târziu până în septembrie 2027, potrivit G4Media . Aproximativ 4,4 milioane de alegători sunt chemați la urne sâmbătă pentru a-și alege reprezentanții în consiliile regionale și municipale, într-un scrutin considerat un indicator al „stării de spirit” înaintea parlamentarelor. Contextul este complicat pentru coaliția de guvernare formată din trei partide, condusă de premierul populist de stânga Robert Fico, care „riscă să piardă majoritatea parlamentară”. În același timp, sondajele nu arată nici o majoritate clară pentru opoziția liberală și conservatoare, în ipoteza unor alegeri anticipate organizate acum, notează publicația, citând agenția DPA (via Yahoo News). Ce se votează și de ce miza depășește nivelul local Scrutinul se desfășoară într-o singură zi și acoperă, simultan, mai multe niveluri administrative, fiind descris drept un fel de „super-alegeri”: conducerea tuturor celor opt regiuni ale Slovaciei și consiliile regionale; primarii și consiliile municipale din aproape 3.000 de localități; în Bratislava și Košice: primarii de sector și consiliile de sector. Prin amploare, rezultatele sunt urmărite ca test politic pentru partidele aflate la guvernare, într-un moment în care echilibrul din parlament este fragil. Calendarul votului și publicarea rezultatelor Secțiile de votare s-au deschis la ora locală 7:00 (08:00, ora României), iar votul este programat să se încheie la ora 20:00 (21:00, ora României), cu posibilitatea de prelungire în cazul unor probleme tehnice. Autoritățile nu vor publica proiecții oficiale ale rezultatelor. În schimb, rezultatele parțiale urmează să fie făcute publice pe parcursul nopții, pe măsură ce voturile sunt numărate. [...]
Apelul lui Marco Rubio către cubanezi să colaboreze în secret cu CIA ridică presiunea operațională asupra regimului de la Havana , pe fondul unei crize interne alimentate de restricțiile impuse de SUA, potrivit Al Jazeera . Secretarul de stat american a cerut „discret” sprijin pentru răsturnarea guvernului cubanez, la scurt timp după ce președintele Donald Trump a amenințat că va trimite nave de război către Cuba, în contextul tensiunilor de după războiul cu Iranul. În materialul video, Al Jazeera notează că apelul lui Rubio vine în paralel cu o blocadă americană de 10 luni, care a contribuit la pene de curent și la penurii de apă în Cuba, amplificând vulnerabilitățile de funcționare ale statului și presiunea socială. Ce schimbă apelul: de la presiune economică la recrutare publică Dincolo de sancțiuni și măsuri economice, mesajul lui Rubio mută accentul pe o dimensiune operațională: stimularea colaborării cu serviciile de informații ale SUA pentru a produce schimbare politică la Havana. În termeni practici, un astfel de demers poate însemna: creșterea riscului de represalii interne și de intensificare a contramăsurilor de securitate în Cuba; tensionarea suplimentară a relațiilor bilaterale, într-un moment în care populația se confruntă deja cu întreruperi de electricitate și lipsuri de apă; escaladarea retoricii și a instrumentelor de presiune ale Washingtonului, pe fondul amenințărilor lui Trump privind o posibilă desfășurare navală. Al Jazeera precizează că apelul lui Rubio a urmat amenințării lui Trump privind trimiterea de nave de război către Cuba, după războiul cu Iranul. Publicația nu oferă, în acest format, detalii despre calendarul sau parametrii unei eventuale desfășurări. [...]
Apelul public al lui Marco Rubio către cubanezi să contacteze CIA ridică miza confruntării Washington–Havana și sugerează o trecere de la presiune diplomatică la încurajarea explicită a cooperării cu serviciile de informații, potrivit News . Secretarul de stat al SUA a transmis vineri un mesaj către „cei care doresc o schimbare pozitivă în Cuba”, îndemnându-i să apeleze la CIA „printr-un parteneriat discret”, fără să ofere detalii despre ce ar presupune concret această colaborare. În material, apelul este descris drept „șocant”, inclusiv pentru că pare să recunoască implicarea agenției americane pe insulă și pentru că face trimitere, mai mult sau mai puțin direct, la o schimbare de regim. Contextul: presiuni crescute ale SUA asupra Cubei News notează că relațiile dintre Statele Unite și Cuba (aflată sub embargo din 1962 ) s-au tensionat puternic, mai ales din ianuarie, când SUA l-au răsturnat pe liderul venezuelean Nicolas Maduro într-o operațiune militară. În acest cadru, Washingtonul ar fi: impus un blocaj petrolier de facto asupra Cubei; adoptat noi sancțiuni împotriva unor companii și lideri cubanezi; pus sub acuzare pe fostul președinte Raúl Castro într-un dosar care datează din 1996. În paralel, administrația americană poartă și o confruntare ideologică, în care Rubio – politician american cu părinți de origine cubaneză – critică dur comunismul și presupusul sprijin al Havanei pentru mișcări extremiste de stânga, inclusiv din SUA. Mesajele lui Trump și reacția Havanei Președintele Donald Trump consideră Cuba, situată la aproximativ 150 de kilometri de Florida, „o amenințare extraordinară” pentru securitatea națională a SUA, mai scrie News. El a amenințat în repetate rânduri că va „prelua controlul” asupra insulei și a făcut vineri, la Fort Myers (Florida), o remarcă ironică pe această temă. Ca reacție, ministrul cubanez de Externe, Bruno Rodriguez, a respins pe platforma X „orice amenințare” legată de „ambițiile” SUA față de Cuba și a avertizat asupra „setei de dominație” a Washingtonului, potrivit aceleiași surse. De ce contează Prin faptul că îndeamnă public la cooperare cu CIA, Rubio mută disputa într-o zonă cu implicații directe de securitate și contrainformații, într-un moment în care SUA își intensifică instrumentele de presiune asupra Havanei. News indică și un element sensibil: trecutul controversat al CIA în raport cu Cuba, ceea ce face ca apelul să fie cu atât mai încărcat politic. [...]
Întâlnirea Pezeshkian–Putin pune pe agendă cooperarea economică ruso-iraniană , pe fondul sancțiunilor care apasă asupra ambelor țări, în contextul în care președintele Iranului merge la Moscova pentru un summit al statelor exportatoare de gaze, potrivit Agerpres . Masoud Pezeshkian urmează să se întâlnească marți, la Moscova, cu Vladimir Putin , vizita fiind legată de participarea liderului iranian la reuniunea țărilor exportatoare de gaze. Informația este atribuită agenției iraniene Tasnim, care îl citează pe ambasadorul Iranului în Rusia, Kazem Jalali. Ce vor discuta cei doi lideri Potrivit ambasadorului iranian, discuțiile dintre cei doi președinți vor viza: „cooperarea economică” dintre Iran și Rusia; „chestiuni geopolitice, internaționale și politice”. În paralel, șeful diplomației iraniene, Abbas Araghchi, a transmis vineri, pe Instagram, că discuțiile dintre Iran și Rusia vor continua „săptămâna viitoare” la Moscova „în prezența președinților”. Context: sancțiuni și apropiere accelerată după 2022 Rusia și Iranul sunt descrise ca fiind două dintre țările cel mai puternic sancționate la nivel global și mențin legături politice strânse. Parteneriatul militar și economic s-a consolidat după invazia Rusiei în Ucraina, în 2022. Araghchi a afirmat, de asemenea, că relația de cooperare dintre Teheran și Moscova „nu a fost niciodată atât de strânsă”, declarație făcută în contextul vizitei ministrului rus de externe Serghei Lavrov în Iran, prima de la începutul războiului din Orientul Mijlociu, declanșat la finalul lunii februarie de lovituri israeliano-americane asupra Teheranului. De ce contează pentru economie și energie Faptul că întâlnirea are loc în marja unui summit al țărilor exportatoare de gaze și că pe agenda bilaterală apare explicit „cooperarea economică” indică o încercare de coordonare mai strânsă între două economii aflate sub presiunea sancțiunilor, inclusiv în zona energetică. La începutul lunii octombrie, Putin i-a transmis omologului iranian că Rusia este pregătită să contribuie la eforturile de mediere între Iran și SUA în războiul din Orientul Mijlociu. În același timp, negocierile dintre Teheran și Washington sunt în impas, iar amenințările SUA și ale Israelului privind posibile lovituri asupra Republicii Islamice s-au intensificat în ultimele zile, potrivit informațiilor citate. [...]
Suspendarea zborurilor pe toate cele patru aeroporturi din zona Moscovei arată că riscul operațional pentru aviația civilă din Rusia crește pe fondul atacurilor cu drone atribuite Ucrainei, potrivit Kyiv Post . Autoritatea rusă de aviație civilă, Rosaviația , a anunțat pe 23 octombrie oprirea temporară a sosirilor și plecărilor pe aeroporturile Șeremetievo, Domodedovo, Vnukovo și Jukovski. La Șeremetievo a fost emisă alertă aeriană, iar pasagerii au fost direcționați către zone sigure și adăposturi. La Vnukovo, administrația aeroportului a avertizat că sunt posibile așteptări prelungite, inclusiv la bordul aeronavelor, precizând că restricțiile au fost impuse din motive de siguranță. Domodedovo a transmis că își ajustează programul de zbor din cauza restricțiilor temporare. Primarul Moscovei, Serghei Sobianin , a declarat că apărarea antiaeriană a interceptat cel puțin 11 drone care se apropiau de oraș, pe parcursul mai multor ore. Comunicatele aeroporturilor nu au indicat un calendar pentru reluarea operațiunilor normale. De ce contează: efecte directe asupra operațiunilor și planificării companiilor aeriene Închiderea simultană a celor patru aeroporturi din zona metropolitană a Moscovei indică un nivel de perturbare care poate afecta lanțul operațional al transportului aerian: rotația aeronavelor, conexiunile, programarea echipajelor și gestionarea pasagerilor în aeroporturi. În context, publicația notează că președintele ucrainean Volodîmîr Zelenski avertizase anterior că operațiunile cu drone vor afecta tot mai mult spațiul aerian al Rusiei. Pe 1 septembrie, Zelenski a cerut companiilor aeriene care operează deasupra Rusiei să țină cont de riscurile în creștere și a susținut că autoritățile ruse nu comunică adecvat riscurile pentru aviația civilă. Context regional: spații aeriene închise și restricții extinse Kyiv Post citează un raport „Conflict Zone and Risk Database” al Safe Airspace, potrivit căruia spațiul aerian al Ucrainei rămâne închis aviației civile din februarie 2022. Totodată, Rusia, Belarus și Moldova au închis părți din spațiul aerian, în special în apropierea granițelor cu Ucraina. Mai multe state – inclusiv SUA, Marea Britanie, Canada, Franța și Italia – au impus interdicții totale de zbor prin spațiul aerian ucrainean, invocând riscul activităților militare și riscuri de atacuri cibernetice care pot pune în pericol neintenționat civilii. Președintele rus Vladimir Putin a condamnat declarațiile lui Zelenski, calificându-le drept o amenințare cu terorism și avertizând că Moscova va răspunde dacă apar tragedii în aviație. [...]
