Știri
Știri din categoria Externe
Cinci membri NATO au blocat o propunere care ar fi impus o contribuție anuală fixă de 0,25% din PIB pentru ajutorul militar către Ucraina, ceea ce menține incertitudinea privind „împărțirea poverii” financiare în interiorul alianței, potrivit Știrile Pro TV.
Planul a fost asociat cu secretarul general al NATO, Mark Rutte, care a admis anterior că inițiativa are șanse mici să treacă din cauza opoziției față de introducerea unei cote obligatorii, notează publicația.
„Nu cred că aceasta va fi acceptată, deoarece există o opoziție puternică împotriva acestei cote fixe de 0,25%”
Potrivit unei surse din cadrul alianței citate de The Telegraph, statele care se opun sunt:
Miza este una de reglementare internă în NATO: o cotă fixă ar fi transformat sprijinul militar pentru Ucraina într-o obligație anuală standardizată, legată direct de dimensiunea economiei fiecărui stat (PIB), reducând spațiul de manevră al guvernelor în bugetare și prioritizare.
Știrile Pro TV menționează că declarația lui Rutte este preluată de Kiev Independent.
Publicația indică, de asemenea, că subiectul a fost relatat și de Spotmedia.ro.
Recomandate
Rusia își apără loviturile lângă România și atacă public poziția Bucureștiului în NATO potrivit Mediafax , după ce ambasadorul Vladimir Lipaev a fost convocat la Ministerul Afacerilor Externe. Miza imediată pentru România este de securitate și de politică externă: Moscova încearcă să normalizeze atacuri asupra infrastructurii de la Dunăre, în imediata vecinătate a teritoriului românesc, și să mute discuția de la riscurile generate de Rusia către „amenințarea” NATO. Ambasada Federației Ruse la București a reacționat într-un ton agresiv la convocare, respingând acuzațiile ridicate de partea română și reluând tezele Moscovei despre războiul din Ucraina. În comunicatul transmis după întâlnire, reprezentanța rusă încearcă inclusiv să justifice atacul asupra punctului de frontieră Orlivka, aflat chiar în dreptul României, susținând că obiectivele folosite de Ucraina pentru operațiuni sau tranzit militar sunt „ținte legitime”. Atacul de la Orlivka și efectele din proximitatea României Ambasada susține că Vladimir Lipaev a respins protestul României și a afirmat: „Orice obiective folosite de Ucraina pentru desfășurarea acțiunilor de luptă și pentru tranzitul militar, inclusiv cele mascate drept obiective civile, au fost și rămân ținte legitime pentru Forțele Armate ale Federației Ruse”. Atacul a avut loc în noaptea de 31 august spre 1 septembrie, când Rusia a lovit din nou regiunea Odesa și infrastructura din apropierea Dunării. Punctul de frontieră Orlivka, situat în imediata apropiere a teritoriului României, a fost avariat, iar activitatea a fost suspendată temporar. Președintele ucrainean Volodimir Zelenski a susținut că obiectivul a fost lovit în mod deliberat. În aceeași noapte, sistemele radar românești au detectat ținte aeriene în apropierea frontierei, iar două aeronave F-18 spaniole aflate în misiune NATO au fost ridicate de la sol. Populația din nord-estul județului Tulcea a primit mesaje RO-Alert. Ministerul Apărării a precizat ulterior că nu au fost identificate pătrunderi în spațiul aerian național. Convocarea la MAE și mesajul politic al Moscovei Ambasadorul rus a fost convocat pe 3 septembrie la MAE, unde autoritățile române au ridicat problema implicării Rusiei în incidentul cu dronă de la aeroportul Leipzig/Halle , dar și a atacurilor rusești asupra unor obiective civile din Ucraina. În comunicat, Ambasada Rusiei îl acuză pe Volodimir Zelenski că s-ar fi transformat într-un „terorist internațional” și susține că liderul de la Kiev ar încerca să provoace extinderea conflictului în Europa. Totodată, reprezentanța diplomatică afirmă că sprijinul militar, tehnic, logistic și diplomatic acordat Ucrainei de statele occidentale ar echivala cu o formă de „complicitate” la presupusele crime ale Kievului. În final, mesajul se extinde către politica externă a României: Lipaev susține că amenințarea la adresa securității României „nu vine din partea Rusiei”, ci din ceea ce numește politica „aripii agresive” a conducerii NATO și a Bruxelles-ului. Contextul Leipzig/Halle: acuzații de „acțiuni hibride” Convocarea a avut loc și pe fondul cazului de la aeroportul Leipzig/Halle, unde Germania a atribuit Rusiei responsabilitatea pentru o tentativă de atac cu dronă. Autoritățile germane investighează descoperirea unei drone dotate cu explozibil și detonator în apropierea aeroportului, descris ca un nod cargo european folosit inclusiv pentru transporturi legate de NATO și Ucraina. România s-a alăturat reacției mai multor state europene. Ministrul de Externe, Oana Țoiu, a transmis că România nu va tolera acțiunile hibride atribuite Rusiei și că Bucureștiul va acționa coordonat cu aliații săi. Moscova neagă implicarea în incidentul din Germania, la fel cum respinge constant acuzațiile occidentale privind operațiuni de sabotaj, atacuri cibernetice și alte acțiuni hibride pe teritoriul statelor europene. [...]
Lavrov leagă creșterea cheltuielilor militare în NATO de presiuni pe nivelul de trai , susținând că Alianța și UE își „prelungesc” existența prin noi pretexte, potrivit HotNews , care citează declarații făcute la Forumul Economic de la Vladivostok. Ministrul rus de externe, Serghei Lavrov , a afirmat că NATO „nu va mai rezista mult timp” și că încercarea de a găsi motive pentru prelungirea existenței alianței „nu poate continua mult timp”. În același registru, el a susținut că Uniunea Europeană „și-a pierdut avantajele” și „s-a transformat într-un bloc militar anti-rus, deschis agresiv”, care ar servi drept sprijin pentru NATO. Argumentul economic invocat: costul reînarmării În intervenția sa, Lavrov a pus accent pe efectele bugetare ale majorării cheltuielilor militare, sugerând că acestea se traduc în costuri sociale pentru populație. „E vorba de sume uriaşe, atunci când cheltuielile militare cresc, în urma deciziilor luate, de la 2% la 5% din buget sau din PIB – nu contează, desigur, acest lucru se reflectă asupra nivelului de trai cotidian din aceste ţări”, a spus Lavrov. Contextul invocat: de la Afganistan la „limitarea Chinei” Lavrov a dat ca exemplu intervenția din Afganistan după atentatele din New York din septembrie 2001, despre care a spus că s-a încheiat „fără glorie”. El a mai afirmat că ulterior ar fi urmat o „renaștere” a unor viziuni „rusofobe” și că NATO ar încerca acum să-și extindă influența spre Asia de Sud-Est și Nord-Est, sub sloganul „limitării Chinei”, menționând și amplificarea problemei Taiwanului. Declarațiile sunt prezentate de HotNews ca relatate de agenția rusă TASS și preluate „conform News.ro”. [...]
Costurile războiului împotriva terorismului au împins SUA din excedent bugetar în datorie de peste 40 de trilioane de dolari , iar această povară a accelerat erodarea prestigiului și a coeziunii interne, argumentează o analiză preluată de Digi24 dintr-un comentariu semnat de Gerard Baker , publicat în The Times . Miza, dincolo de bilanțul istoric la 25 de ani de la 11 septembrie, este una economică și de guvernanță: cum deciziile luate după atacuri au schimbat traiectoria finanțelor publice și a încrederii în instituții. În lectura autorului, 11 septembrie 2001 a fost un moment de cotitură recunoscut imediat, dar efectele pe termen lung au fost subestimate. Atacurile au declanșat o succesiune de decizii care „au coborât America” de pe poziția de supremație globală, i-au diminuat puterea și prestigiul și au slăbit unitatea internă, lăsând țara „mai slabă și mai fragilă”. De la „momentul unipolar” la deficite și datorie record Analiza pornește de la contextul de dinainte de atacuri: SUA trăiau ceea ce era numit „momentul unipolar”, iar dezbaterea politică internă era dominată de o temă economică – ce să facă Washingtonul cu excedentul fiscal anticipat. După 11 septembrie, răspunsul militar inițial (Afganistan) a generat o unitate internă și externă, inclusiv prin invocarea articolului 5 al NATO. Punctul de inflexiune, în argumentația lui Baker, a fost redirecționarea atenției și resurselor către Irak, decizie care a devenit posibilă politic în climatul de insecuritate creat după atacuri. Consecința economică, așa cum este descrisă în text, a fost o escaladare a costurilor până la niveluri „fără precedent”: pierderi umane: peste 7.000 de vieți americane și 1.500 de vieți ale aliaților, plus „sute de mii” de civili; costuri financiare și economice: estimări care „pornesc de la câteva trilioane de dolari” în cheltuieli directe și indirecte; transformarea excedentului bugetar în deficite acumulate în deceniile următoare, până la o datorie publică a SUA „de peste 40 de trilioane de dolari”. Costul reputațional și efectul asupra încrederii în instituții Dincolo de bani, autorul susține că războiul din Irak a erodat autoritatea guvernului SUA atât intern, cât și extern, a diluat sprijinul internațional inițial și a afectat legitimitatea întregului efort militar, inclusiv prin episoade precum scandalul de la închisoarea Abu Ghraib. În plan intern, textul leagă „dauna morală și politică” de scăderea încrederii în conducerea americană și în instituții, invocând, între altele, manipularea informațiilor secrete privind armele de distrugere în masă și rolul unei părți a presei care s-a aliniat afirmațiilor administrației. În aceeași logică, criza financiară din 2008 și lipsa de răspundere pentru cei considerați vinovați au amplificat neîncrederea, inclusiv față de corporații. Autorul descrie apoi degradarea regulilor discursului politic și apariția unei realități „modelate de partizanat”, în care respectul pentru adevăr și „realitatea obiectivă” se erodează. Ce rămâne din puterea SUA, potrivit analizei Comentariul nu susține că SUA ar fi încetat să fie o putere dominantă și nici că 11 septembrie ar fi fost un „triumf” pentru inamicii Americii: sunt menționate succese precum neutralizarea rapidă a amenințării din Afganistan, eliminarea a mii de teroriști, uciderea lui Osama bin Laden și înlăturarea regimului lui Saddam Hussein. Concluzia de fond rămâne însă că, în bilanțul de 25 de ani, costurile – inclusiv cele bugetare și cele de încredere publică – au contribuit la slăbirea capacității SUA de a fi percepută drept „lider absolut”. Textul este prezentat ca analiză/opinie; unele evaluări sunt formulate explicit ca judecăți ale autorului, nu ca fapte verificate independent. [...]
Discuțiile dintre Kremlin și emisarii SUA au inclus și teme economice, semn că Washingtonul și Moscova testează un cadru mai larg decât un armistițiu , însă fără indicii de progres concret pe dosarul Ucrainei, potrivit The Jerusalem Post , care citează relatări Reuters. Președintele rus Vladimir Putin a avut sâmbătă o întâlnire de peste trei ore cu doi emisari americani, Steve Witkoff și Jared Kushner, descrisă de consilierul Kremlinului Yuri Ușakov drept „foarte utilă”. Ușakov a spus că cei doi au prezentat „o serie de idei” privind posibile căi către o înțelegere, fără să ofere detalii și fără să indice vreun „breakthrough”. Dincolo de Ucraina: „proiecte majore” și subiecte economice pe agendă Un element cu potențial impact economic este că, potrivit lui Ușakov, discuțiile „au depășit un simplu schimb de opinii” despre război și au intrat „în detaliu” și pe: „probleme economice”; „potențiale proiecte majore, reciproc avantajoase” ruso-americane. În aceeași notă, emisarul lui Putin pentru investiții, Kirill Dmitriev, a scris ulterior pe X (fost Twitter) că vizita a fost una „importantă” pentru pace. Dmitriev și Ușakov au participat la întâlnire. Fără reacție publică din partea emisariilor SUA, urmează discuții la Kiev Nu a existat un comentariu public din partea lui Witkoff și Kushner. Cei doi au plecat din Moscova la scurt timp după discuții și urmau să se întâlnească duminică, la Kiev, cu președintele ucrainean Volodîmîr Zelenski. Putin a lăudat, în declarații televizate la începutul întâlnirii, eforturile președintelui american Donald Trump de a opri războiul. Trump a sugerat vineri că SUA ar avea o propunere nouă pentru încheierea conflictului, fără să ofere detalii. „Pauză” de lovituri asupra Kievului și escaladarea atacurilor la distanță Kremlinul a transmis că Putin ar fi ordonat armatei ruse să nu lovească Kievul timp de trei zile, pe durata deplasării emisariilor americani, potrivit purtătorului de cuvânt Dmitri Peskov. Contextul imediat rămâne însă unul de intensificare a atacurilor la distanță: în ultimele 10 zile, Rusia a lovit capitala ucraineană cu rachete și drone, inclusiv sediul SBU, iar Ucraina a atacat rafinării, terminale petroliere și depozite ale retailerului online Wildberries, pentru a crește costurile războiului pentru Moscova. Zelenski a spus că Ucraina ar fi pregătită să se abțină de la lovituri asupra Moscovei până luni. Miza reală: poziții încă incompatibile Articolul notează că diferența dintre pozițiile Rusiei și Ucrainei rămâne foarte mare. O sursă apropiată Kremlinului, citată de Reuters, a afirmat că Putin ar urmări în continuare capturarea de teritorii și că nu ar exista șanse de acord asupra liniei frontului până la „securizarea” restului regiunii Donețk, estimată de aceeași sursă ca posibilă până la finalul anului — evaluare pe care analiști militari occidentali o consideră puțin probabilă, având în vedere ritmul lent al avansului rus. În paralel, Kremlinul a reiterat că poziția enunțată de Putin în urmă cu doi ani — cedarea de către Ucraina a întregului teritoriu a patru regiuni revendicate de Rusia și renunțarea la planul de aderare la NATO — rămâne „de neclintit”. [...]
Lovirea a trei petroliere iraniene de către SUA ridică riscul de perturbare a fluxurilor de petrol prin Strâmtoarea Ormuz , într-un moment în care Washingtonul și Teheranul își dispută controlul asupra unei rute critice pentru aprovizionarea globală cu energie, potrivit Mediafax . Armata SUA a anunțat sâmbătă că a lovit trei petroliere iraniene după ce Corpul Gărzilor Revoluționare Islamice (IRGC) a lansat rachete balistice către două nave de război americane. Până la momentul relatării, nu exista un răspuns oficial din partea Teheranului. Ce spune SUA că a vizat și de ce contează economic Comandamentul Central al SUA (CENTCOM) a transmis că un portavion și un distrugător lansator de rachete au evitat atacurile iraniene, iar în replică forțele americane au „scos definitiv din funcțiune” navele M/T Downy și M/T Stark 1. Un al treilea tanc petrolier, M/T Kylo (cunoscut și ca „Noxen”), a fost „distrus complet” în Golful Oman, după ce echipajului i s-a ordonat să abandoneze nava. CENTCOM susține că cele trei nave făceau parte dintr-o „rețea clandestină de miliarde de dolari” care finanțează IRGC și grupările aliate din regiune — o formulare care indică o țintire cu miză economică, nu doar militară. „Mesajul pentru IRGC este clar: Dacă trageți în două dintre navele noastre, vă vom impune un cost economic și mai mare — vom distruge trei dintre ale voastre”, a declarat amiralul Brad Cooper, comandantul CENTCOM. Strâmtoarea Ormuz și insula Kharg, puncte sensibile pentru exporturile de petrol Incidentul are loc pe fondul eforturilor ambelor părți de a menține controlul asupra Strâmtorii Ormuz, descrisă ca o cale navigabilă critică pentru aprovizionarea globală cu petrol. În același context, presa de stat din Iran relatase anterior că SUA au atacat un tanc petrolier în apropierea insulei Kharg, „un punct strategic esențial” pentru exporturile de petrol ale Iranului, potrivit CNN, citată de Mediafax. În material se arată că insula Kharg gestionează în mod obișnuit aproximativ 90% din exporturile de petrol brut ale Iranului, ceea ce amplifică relevanța economică a oricărei escaladări în zonă. Detalii operaționale din timpul atacului CNN, citată de Mediafax, menționează o înregistrare audio confirmată care surprinde avertismente transmise de o aeronavă militară americană către echipajul navei Stark 1, prin canalele de urgență. Conform aceleiași surse, echipajul ar fi primit zece minute pentru evacuarea părții din spate a navei înainte de lovitură, urmate de un avertisment final pentru abandonarea imediată. Tot CNN relatează că o persoană aflată la bordul navei iraniene a cerut oprirea focului, spunând: „Suntem deja distruși”. Ce urmează, potrivit declarațiilor din SUA Tensiunile vin la scurt timp după ce vicepreședintele american JD Vance a declarat că ritmul conflictului depinde de acțiunile Teheranului, fără să avanseze un calendar pentru încheierea operațiunilor începute în urmă cu șase luni. În lipsa unei reacții oficiale a Iranului, rămâne neclar dacă vor urma măsuri de retorsiune care să afecteze direct navigația și transporturile de energie în regiune. [...]
Atacurile rusești asupra aeroporturilor din Kiev și Borispil ridică riscul operațional pentru zboruri și vizite oficiale , într-un moment în care se discută posibilitatea ca o delegație americană să ajungă în Ucraina pe cale aeriană, potrivit Mediafax . Președintele ucrainean Volodimir Zelenski a spus sâmbătă că Rusia a vizat „în mod deliberat” aeroporturile din Kiev și Borispil în atacurile din noaptea precedentă, „pentru prima dată după mult timp”, sugerând o legătură directă cu discuțiile despre o eventuală aterizare a unor oficiali americani pe aceste aeroporturi. „Este evident că aceste atacuri ale Rusiei asupra aeroporturilor sunt o reacție la discutarea și pregătirea posibilității ca partea americană să folosească un avion pentru a veni în Ucraina și să aterizeze pe aeroportul Kiev sau pe aeroportul Borispil.” Ce urmează: ajustări anunțate privind operațiunile legate de spațiul aerian Zelenski a afirmat că Ucraina „a consemnat această acțiune” și că săptămâna viitoare va ajusta „în mod corespunzător” operațiunea privind spațiul aerian al Rusiei, pe care îl descrie ca devenit periculos din cauza dronelor și rachetelor. În mesajul său, liderul ucrainean a insistat că, din partea Ucrainei, „nu există și nu va exista nicio amenințare la adresa diplomației” și că țara rămâne interesată de apropierea păcii. Impactul imediat: victime și lovituri asupra infrastructurii civile În același mesaj, Zelenski a declarat că un atac rusesc asupra unei întreprinderi civile din Kamianske (regiunea Dnipropetrovsk) a ucis patru persoane și a rănit alte cinci. Totodată, el a spus că locuințe au fost avariate în regiunile Herson și Harkov și în orașul Borispil, iar în Sumî și Nikolaev dronele au lovit centre comerciale. Context diplomatic: emisari americani, date „preliminare” pentru vizite la Moscova și Kiev Zelenski a mai afirmat că au fost stabilite date preliminare pentru vizita emisarilor americani Steve Witkoff și Jared Kushner la Moscova și Kiev. Donald Trump a confirmat vizita, spunând că cei doi merg cu o propunere pentru încheierea războiului și că există „o șansă bună” ca negocierile să ducă la un rezultat. [...]
