Știri
Știri din categoria Externe
Cinci membri NATO au blocat o propunere care ar fi impus o contribuție anuală fixă de 0,25% din PIB pentru ajutorul militar către Ucraina, ceea ce menține incertitudinea privind „împărțirea poverii” financiare în interiorul alianței, potrivit Știrile Pro TV.
Planul a fost asociat cu secretarul general al NATO, Mark Rutte, care a admis anterior că inițiativa are șanse mici să treacă din cauza opoziției față de introducerea unei cote obligatorii, notează publicația.
„Nu cred că aceasta va fi acceptată, deoarece există o opoziție puternică împotriva acestei cote fixe de 0,25%”
Potrivit unei surse din cadrul alianței citate de The Telegraph, statele care se opun sunt:
Miza este una de reglementare internă în NATO: o cotă fixă ar fi transformat sprijinul militar pentru Ucraina într-o obligație anuală standardizată, legată direct de dimensiunea economiei fiecărui stat (PIB), reducând spațiul de manevră al guvernelor în bugetare și prioritizare.
Știrile Pro TV menționează că declarația lui Rutte este preluată de Kiev Independent.
Publicația indică, de asemenea, că subiectul a fost relatat și de Spotmedia.ro.
Recomandate
Polonia vrea să reducă riscul unor decizii-șoc privind trupele SUA și propune construirea unei infrastructuri permanente – „un mic oraș” – pentru găzduirea militarilor americani, pe fondul confuziei create de anularea unei rotații de rutină, potrivit Digi24 . Oferta Varșoviei vizează o prezență americană pe termen lung, cu facilități care ar include și spații de cazare pentru familiile soldaților. Viceministrul polonez al Apărării, Paweł Zalewski , a declarat într-un interviu pentru The Washington Times că discuțiile cu Washingtonul urmăresc „clarificarea situației” și consolidarea parteneriatului dintre cele două țări. „Va trebui să construim un mic oraș, cu o infrastructură complet autonomă pentru această prezență permanentă. Suntem gata să facem asta.” De unde a pornit „confuzia” și ce a anunțat Trump Contextul imediat este o schimbare bruscă de poziție la Washington: președintele Donald Trump a anulat o decizie a secretarului american al apărării, Pete Hegseth, care anulase la rândul său o desfășurare de 4.000 de soldați. Ulterior, Trump a spus că SUA vor furniza 5.000 de soldați suplimentari Poloniei. Zalewski a afirmat că procesul de clarificare cu partea americană ar urma să dureze până la patru săptămâni și că Polonia va fi consultată pe parcurs. „Ne-am concentrat pe clarificarea situației, deoarece eram dezorientați. Acest proces va dura până la patru săptămâni și vom fi consultați pe parcurs.” Miza pentru NATO : presiune pe europeni și predictibilitate mai mică Polonia găzduiește în prezent aproximativ 10.000 de soldați americani, dintr-o prezență totală a SUA în Europa de aproximativ 100.000, potrivit informațiilor citate. În același timp, incertitudinea planează asupra NATO, pe fondul semnalelor repetate ale lui Trump că statele europene ar trebui să-și asume mai mult din responsabilitatea pentru propria securitate și că SUA își vor reevalua rolul pe continent. Zalewski a mai spus că oficialii americani au dat asigurări că modificările privind mișcările de trupe în Europa nu vor submina declarația lui Trump de a nu reduce angajamentul american față de Polonia. [...]
Statele Unite susțin că au resursele și structurile necesare pentru a răspunde eficient noului focar de Ebola din Africa , chiar dacă unele poziții de vârf din sănătatea publică federală sunt în prezent neocupate, potrivit Digi24 . Mesajul vine pe fondul îngrijorărilor legate de capacitatea operațională a agențiilor americane în lipsa unor lideri confirmați. Declarațiile îi aparțin dr. Deborah Birx, fostă coordonatoare a eforturilor de combatere a Covid-19 în administrația președintelui Donald Trump, citată de Politico. Birx a spus că SUA au „o rezervă solidă de personal” inclusiv în agenții care nu au încă un șef confirmat și că există „mai multe niveluri de conducere profesională” care pot susține un răspuns rapid. Lipsa unor șefi confirmați la CDC și FDA, dar „echipe solide” în agenții În emisiunea „Face the Nation”, jurnalista CBS Nancy Cordes a remarcat că, în prezent, nu există lideri confirmați pentru Centrul pentru Controlul și Prevenirea Bolilor (CDC) și Administrația pentru Alimente și Medicamente (FDA), iar funcția de chirurg general nu este ocupată. Birx a admis că situația poate fi îngrijorătoare, dar a insistat că există capacitate de execuție în interiorul instituțiilor și că au fost făcute nominalizări cel puțin pentru CDC. „Da, este important să avem conducători pentru toate aceste agenții (...) Dar avem o echipă solidă în multe dintre aceste agenții.” Răspuns „interinstituțional” și întrebări despre efectul reducerilor de ajutor extern Birx a mai afirmat că reacția „interinstituțională” pune deja la dispoziție „resurse, oameni și bani pe teren”. În același timp, ea a spus că nu este clar dacă decizia administrației Trump de a se retrage din Organizația Mondială a Sănătății și de a reduce ajutorul internațional ar putea afecta răspunsul la epidemia actuală. Birx a adăugat însă că, în opinia ei, reducerile ar putea să nu fi fost atât de drastice precum au fost prezentate public. Context: focarul din RDC și Uganda și restricțiile de călătorie anunțate de CDC Potrivit informațiilor prezentate, focarul ar fi început în urmă cu câteva săptămâni și este concentrat în Republica Democratică Congo și Uganda, într-o regiune complicată de existența unui conflict militar în desfășurare în RDC. CDC a anunțat luni restricții de călătorie pentru a limita focarul, iar vineri a extins aceste restricții, conform articolului. Un element care complică evaluarea evoluției este întârzierea detectării focarului, ceea ce ar fi permis mai multe „cicluri de infecție” înainte de raportare. Birx a spus că, din acest motiv, nu poate indica „cu exactitate” tendința noilor cazuri. [...]
Avarierea biroului OMS din Kiev ridică riscuri operaționale pentru activitatea ONU în Ucraina , după ce fragmente din rachete rusești interceptate de apărarea antiaeriană ucraineană au lovit clădirea, fără victime, potrivit Agerpres . Directorul general al Organizației Mondiale a Sănătății, Tedros Adhanom Ghebreyesus , a transmis că biroul OMS a fost „lovit de fragmente”, iar geamurile de la etajul al doilea au fost sparte. În aceeași clădire funcționează și alte agenții ale ONU, iar „nicio persoană nu a fost rănită”, a precizat el. Atacul asupra Kievului a avut loc în noaptea de sâmbătă spre duminică, în contextul unor bombardamente intense asupra Ucrainei. Potrivit autorităților citate în material, cel puțin patru persoane au fost ucise și peste 100 rănite în urma loviturilor din acea noapte, care au vizat în special capitala. Dimensiunea atacului și implicațiile pentru infrastructura civilă Armata ucraineană a indicat că Rusia a atacat cu „90 de rachete și 600 de drone”, dintre care 55 de rachete și 549 de drone ar fi fost interceptate. Tedros Adhanom Ghebreyesus a cerut oprirea atacurilor asupra infrastructurii civile și sanitare și a reiterat apelul la încetarea focului: „Atacurile asupra infrastructurilor sanitare și civile trebuie să înceteze. Facem încă o dată apel la încetarea focului. Pacea este cel mai bun remediu.” ONU: pierderi materiale după distrugerea unui depozit UNHCR Separat, Înaltul Comisar ONU pentru Refugiați (UNHCR) a anunțat că un depozit închiriat în Dnipro, în estul Ucrainei, a fost distrus complet de o rachetă rusească, iar rezerve în valoare de un milion de dolari (aprox. 4,6 milioane lei) au ars în incendiul declanșat după atac. Două persoane au fost ucise, iar atacul ar fi distrus și circa 900 de cadre de lemn destinate adăposturilor temporare, potrivit reprezentantei UNHCR în Ucraina, Bernadette Castel-Hollingworth. Aceasta a mai spus că ar fi primul atac rusesc asupra unei structuri UNHCR de la începutul invaziei la scară largă din 2022, ceea ce amplifică riscurile logistice pentru operațiunile umanitare din teren. [...]
Preluarea controlului asupra unei închisori din Barinas expune din nou riscurile operaționale din sistemul penitenciar venezuelean , unde acuzațiile de tortură și reacția forțelor de ordine pot escalada rapid în incidente cu victime, potrivit Mediafax . Sute de deținuți au urcat duminică pe acoperișul Centrului de detenție judiciară din Barinas (Injuba), în vestul Venezuelei, afișând pancarte cu mesaje precum „SOS” și „Suntem torturați”. În același timp, au scandat în cor „Gata cu tortura, gata cu tortura”, în contextul în care cer demiterea directorului instituției. Situația a degenerat după ce deținuții au dat foc saltelelor și cearșafurilor, iar din incintă s-au ridicat coloane mari de fum. Polițiști echipați cu scuturi au fost desfășurați în jurul închisorii, în timp ce zeci de rude s-au adunat la fața locului, îngrijorate. Acuzații de tortură și grevă în penitenciar O rudă a unui deținut, Yelitza Arrollo, a declarat pentru AFP că gardienii „l-au închis, l-au bătut” și că deținuții ar fi supuși unor tratamente violente, inclusiv apă rece și șocuri electrice, cerând demiterea directorului. Într-o postare pe rețelele sociale, ONG-ul Observatorio Venezolano de Prisiones (OVP) a transmis că „1.200 de bărbați și peste 100 de femei private de libertate” din centrul din Barinas au intrat în grevă. Organizația susține că Ministerul Serviciilor Penitenciare ar ignora plângerile de maltratare de „mai bine de o săptămână” și afirmă că asupra deținuților „se trage” și se folosesc gaze. Context: revolte recente și promisiuni de reformă Episodul are loc după ce guvernul a confirmat în aprilie moartea a cinci persoane în timpul unei revolte la închisoarea de maximă siguranță Yare III, situată la aproximativ 70 km de Caracas. Mediafax amintește și că, în 2023, Nicolás Maduro a ordonat o operațiune militară pentru intervenții în principalele închisori ale țării, descrise ca fiind controlate de ani de zile de bande. În actualul context politic, președinta interimară Delcy Rodriguez a promis, între altele, o reformă judiciară. [...]
Washingtonul transmite că are „alternative” dacă negocierile cu Teheranul se blochează , într-un moment în care miza imediată rămâne redeschiderea Strâmtorii Ormuz și, implicit, reducerea riscului de noi perturbări în transportul de energie. Potrivit Mediafax , secretarul de stat al SUA, Marco Rubio , a spus că Statele Unite vor încerca să obțină „un acord favorabil” cu Iranul, iar dacă acesta eșuează vor aborda problema „într-un alt mod”. Rubio a declarat reporterilor, la New Delhi, că SUA vor „acorda diplomației toate șansele de reușită” înainte de a lua în calcul „alternative”. Mesajul vine după ce președintele Donald Trump a afirmat că le-a cerut reprezentanților săi să nu se grăbească în încheierea unui acord cu Iranul, potrivit Reuters. „Există o propunere destul de solidă pe masă (...) și sperăm că vom reuși.” Strâmtoarea Ormuz, primul test operațional al unui posibil acord În paralel, un oficial american, citat sub condiția anonimatului, a declarat că Iranul ar fi acceptat „în principiu” redeschiderea Strâmtorii Ormuz în schimbul ridicării blocadei navale americane și ar fi fost de acord să elimine stocul de uraniu puternic îmbogățit al Teheranului. Aceeași sursă a adăugat că SUA ar fi înțeles că liderul suprem al Iranului, ayatollahul Mojtaba Khamenei, a aprobat liniile generale ale acordului. Mediafax notează însă că nu a existat o confirmare imediată din partea Iranului și nici explicații despre ce înseamnă concret un acord „în principiu”. Calendar: 60 de zile pentru un acord final, dar fără confirmări de la Teheran Un al doilea oficial de rang înalt din administrația SUA a spus că planul propus le-ar acorda negociatorilor 60 de zile pentru a ajunge la un acord final. Potrivit Reuters, surse iraniene au indicat că, în etapele următoare, ar putea fi găsite „formule viabile” pentru disputa privind stocul de uraniu puternic îmbogățit, inclusiv diluarea materialului sub supravegherea agenției ONU de monitorizare nucleară. Pe fondul acestor discuții, Trump a scris pe Truth Social că blocada SUA asupra navelor iraniene din Strâmtoarea Ormuz va rămâne în vigoare „până când se va ajunge la un acord, acesta va fi certificat și semnat”, adăugând că „ambele părți trebuie să-și ia timpul necesar”. De ce contează: Strâmtoarea Ormuz este un punct-cheie pentru transportul maritim, iar orice prelungire a blocadei sau eșec al negocierilor menține un risc operațional ridicat pentru rutele comerciale și pentru fluxurile energetice din regiune. [...]
Atacul cu rachete asupra Kievului a avariat Muzeul Național Cernobîl și a ridicat miza diplomatică , după ce Ucraina a anunțat 87 de răniți și a cerut reacții internaționale, potrivit Mediafax . Loviturile au avut loc în noaptea de sâmbătă spre duminică. Bilanțul indică 87 de răniți, dintre care trei minori, iar „3 copii și două femei” au murit, conform Serviciului de Stat pentru Situații de Urgență din Ucraina (DSNS), citat de Kyiv Post. În cartierul Șevcenkovskii, o lovitură directă a distrus parțial intrarea unei clădiri rezidențiale cu cinci etaje, potrivit unui raport publicat pe Telegram. Echipele de salvare au recuperat de sub dărâmături cadavrele a două femei, după îndepărtarea a 165 de metri pătrați de resturi de beton armat. DSNS mai precizează că psihologii au acordat asistență pentru 112 persoane afectate, iar intervențiile continuă în capitală. Muzeul Cernobîl, lovit: pagube la acoperiș și la o expoziție restaurată În urma atacului cu rachete balistice Oreșnik, Muzeul Național de la Cernobîl din cartierul Podil (Kiev) a fost avariat. Două rachete ar fi survolat catedrala Sfânta Sofia, înainte ca una dintre ele să lovească muzeul. „La fața locului s-a constatat că acoperișul clădirii era în flăcări și că o parte din peretele din spate al celei de-a treia săli a fost distrusă” Incendiul a fost stins, însă o expoziție recent restaurată, redeschisă cu o lună în urmă, a fost avariată. Angajații muzeului încearcă să salveze artefacte, inclusiv cărți, cămăși brodate și exponate legate de eforturile de curățare după dezastrul de la Cernobîl. Intervenții extinse și demersuri la ONU, OSCE și UNESCO În regiunea Kiev, pompierii au stins un incendiu la un depozit de 10.000 de metri pătrați, provocat de atac. DSNS a mobilizat elicoptere și echipamente grele, iar echipele de urgență au intervenit la 25 de locații diferite. Pe plan diplomatic, ministrul ucrainean de Externe, Andrii Sybiha , a cerut reacții internaționale și a transmis misiunilor diplomatice să ridice subiectul în cadrul ONU, OSCE, Consiliului Europei și UNESCO. „Putin încearcă să intimideze Ucraina atacând civili și distrugând clădiri rezidențiale, muzee, școli și infrastructură critică” Sybiha a mai spus că Ucraina solicită o reuniune de urgență a Consiliului de Securitate al ONU și o sesiune comună a OSCE ca răspuns la atac. [...]
