Știri
Știri din categoria Externe
NATO își deschide summitul de la Ankara către parteneri non-membri, iar invitația transmisă președintelui ucrainean Volodimir Zelenski indică faptul că Alianța pregătește o formulă de participare mai largă, în pofida reticențelor exprimate anterior de SUA față de prezența liderilor din afara NATO, potrivit Politico.
Secretarul general al NATO, Mark Rutte, a declarat la Helsingborg (Suedia), în marja reuniunii miniștrilor de externe ai Alianței, că l-a invitat deja pe Zelenski și că acesta „va fi acolo”. Totuși, participarea nu este încă formal confirmată: un oficial european familiarizat cu invitația a spus că prezența liderului ucrainean „nu este clară încă” și că „totul este încă în curs de decizie”, pe fondul unei așteptări generale privind formatul final.
Summitul NATO este programat la Ankara în perioada 7–8 iulie și, pe lângă reuniunea liderilor, ar urma să includă și un forum de industrie, la care ar participa și capitale din afara NATO. În același timp, Alianța analizează și invitarea unor state din Golf — Bahrain, Kuweit, Qatar și Emiratele Arabe Unite — la solicitarea Turciei, țara gazdă.
Contextul este unul sensibil în interiorul Alianței: Politico notează că invitația vine după ce SUA au rezistat anterior extinderii invitațiilor către parteneri non-NATO, inclusiv Ucraina, dar și Australia, Noua Zeelandă, Japonia și Coreea de Sud. Pentru Ankara, un format mai larg ar consolida profilul summitului și ar crește miza diplomatică a reuniunii, în timp ce pentru NATO rămâne de văzut cum va fi calibrată participarea partenerilor în raport cu discuțiile interne ale liderilor.
Recomandate
Ucraina cere NATO să trateze flancul Belarus ca risc operațional imediat , într-un moment în care Kievul susține că presiunea asupra Moscovei crește și că avantajul numeric al Rusiei „nu mai este decisiv”, potrivit Kyiv Post . Mesajul a fost transmis de ministrul ucrainean de Externe, Andrii Sîbiha, după o întâlnire cu secretarul general al NATO, Mark Rutte , la Helsingborg , în Suedia. Sîbiha a spus că l-a informat pe Rutte despre „amenințările crescute” venite „din direcția Belarus”, pe care Kievul le leagă de Rusia și de riscul extinderii agresiunii. În acest context, oficialul ucrainean a cerut „descurajare colectivă puternică” și măsuri care să împiedice Moscova și Minsk să escaladeze. Presiune, sancțiuni și cheltuieli de apărare mai mari În marja reuniunilor ministeriale NATO din Suedia, Sîbiha a descris războiul ca aflându-se într-un „moment crucial” și a indicat trei elemente pe care ar trebui să se bazeze eforturile de pace: diplomație; presiune; forță. El a cerut o relansare a demersurilor pentru pace, concomitent cu intensificarea a ceea ce a numit „sancțiuni speciale cu rază lungă” și a altor pârghii împotriva Rusiei. Kievul: Ucraina nu mai vrea să fie văzută doar ca beneficiar de ajutor Ministrul ucrainean a insistat că Ucraina ar trebui tratată de aliați nu doar ca destinatar de sprijin, ci ca partener de securitate, susținând că poate contribui cu expertiză. Totodată, Sîbiha a îndemnat statele NATO să își majoreze cheltuielile de apărare și să contribuie mai mult la apărarea Ucrainei, argumentând că nivelul mai ridicat al bugetelor militare ar funcționa ca garanție pentru pace. [...]
Posibila implicare directă a UE în negocierile de pace pentru Ucraina ar putea schimba arhitectura diplomatică a conflictului , după ce Moscova a transmis că este deschisă la discuții și cu europenii, potrivit Euronews . În acest context, președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski , a vorbit despre reluarea negocierilor și a susținut că trupele ucrainene „dețin inițiativa” pe front. El a mai spus că a furnizat aliaților informații detaliate obținute de servicii despre planurile „militare și politice” ale Rusiei și că Ucraina încearcă să se asigure că Europa va fi implicată în eventualele discuții. Cine ar putea reprezenta Uniunea Europeană Potrivit presei străine citate de Euronews, sunt luate în calcul trei nume pentru a reprezenta Uniunea în discuții: Kaja Kallas , actuala șefă a diplomației europene; Angela Merkel, fost cancelar al Germaniei; Alexander Stubb, președintele Finlandei. Zelenski a indicat și un cadru de consultare cu partenerii europeni, menționând discuții cu Marea Britanie, Franța și Germania în formatul E3 și posibilitatea unor „noutăți” până la finalul săptămânii privind poziția Statelor Unite. Poziția SUA și semnalul venit de la Kremlin Statele Unite transmit că nu au abandonat discuțiile, însă, „pentru moment, nu se întrevăd soluții”, conform declarațiilor secretarului de stat Marco Rubio. Acesta a spus că Washingtonul este pregătit să joace un rol dacă apare o oportunitate pentru discuții „productive”, dar că „în acest moment nu au loc astfel de discuții”. De partea rusă, purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, a afirmat că Rusia este „pregătită pentru discuții” cu europenii și a invocat faptul că, în ultimele săptămâni, au apărut în Europa declarații potrivit cărora „mai devreme sau mai târziu” va trebui discutat cu Rusia. Ce urmează și de ce contează Materialul notează că negocierile pentru pace în Ucraina au fost puse „pe pauză” din cauza războiului din Iran, un factor care, potrivit lui Zelenski, concentrează atenția Statelor Unite. În acest cadru, o eventuală intrare a europenilor în negocieri ar putea redefini rolul UE în dosarul de securitate regională, însă, pe baza informațiilor disponibile, nu este confirmat un calendar sau un format concret al discuțiilor. [...]
Ucraina a lovit în noaptea de 21 spre 22 mai mai multe ținte militare rusești, inclusiv depozite de muniții și sisteme de apărare antiaeriană , într-o serie de atacuri care vizează reducerea capacității operaționale a Rusiei pe front și în zonele ocupate, potrivit Kyiv Post , care citează Statul Major General ucrainean. Loviturile au vizat sisteme de apărare antiaeriană, puncte de comandă, centre de control pentru drone și depozite de muniții, precum și concentrări de trupe și treceri peste râuri în teritorii ocupate și pe teritoriul Rusiei, în regiunile Briansk și Kursk, conform aceleiași surse. Ținte: apărare antiaeriană, comandă și logistică Printre țintele menționate se află un sistem rusesc Osa (denumire NATO: SA-8 Gecko) în Donetsk ocupat. Sistemul, introdus în anii 1970, este descris ca unul cu rază scurtă, „all-weather” (capabil să opereze în diverse condiții meteo), iar costul este estimat la 10 milioane de dolari (aprox. 46 milioane lei) pe unitate, potrivit unui raport anterior al serviciului de informații militare al Ucrainei (HUR), citat în material. De asemenea, Ucraina ar fi lovit: puncte de comandă și observație rusești în Novopetrykivka (regiunea Donețk) și Tyotkino (regiunea Kursk, Rusia); un centru de comandă în apropiere de Voskresenka (regiunea Dnipropetrovsk) și un nod de comunicații în Verkhniy Tokmak Druhyi (regiunea Zaporijjea). Drone, depozite de muniții și concentrări de trupe Statul Major General a mai raportat lovituri asupra unor puncte de control al dronelor în Selydove, Malynivka și Vesele (toate în regiunea Donețk). În zona logistică, ar fi fost vizate un depozit de muniții în Velyka Novosilka, un depozit logistic în Donețk ocupat și un alt depozit de aprovizionare militară în Rovenky, în Luhansk ocupat. În paralel, au fost raportate atacuri asupra unor concentrări de trupe rusești în apropiere de Selydove, Ukrainka și Pokrovsk (Donețk), Malynivka (Zaporijjea) și Troebortne (Briansk, Rusia). Au fost lovite și treceri peste râurile Oskil și Bakhmutivka, în apropiere de Holubivka (regiunea Harkiv) și Siversk (Donețk). Context: lovituri și asupra infrastructurii energetice din Rusia Într-un episod separat menționat în articol, președintele Volodîmîr Zelenski a confirmat că drone ucrainene au lovit o rafinărie din regiunea Iaroslavl, în noaptea de joi spre vineri. Ținta probabilă ar fi fost rafinăria Slavneft-YANOS , descrisă ca a șasea ca mărime din Rusia, cu o capacitate anuală de circa 15 milioane de tone de petrol, după un alt atac asupra aceluiași obiectiv, marți. Publicația nu oferă o evaluare independentă a pagubelor și nici reacții din partea Rusiei în materialul citat. [...]
Ucraina își consolidează pozițiile pe front după ce a recuperat circa 590 km² de teritoriu de la începutul lui 2026 , iar Kievul mizează tot mai mult pe lovituri la distanță împotriva infrastructurii petroliere ruse pentru a crește costurile războiului și presiunea pentru negocieri, potrivit Kyiv Post . Președintele Volodîmîr Zelenski a spus, în discursul său de seară, că „pozițiile ucrainene sunt mai puternice acum decât în anii precedenți” și că eliberarea celor aproximativ 590 km² a readus teritoriul „sub control”. În paralel, el a susținut că Ucraina „crește ritmul” de distrugere a efectivelor ruse, iar această dinamică, împreună cu sancțiunile, ar împinge Moscova spre diplomație. Lovituri la distanță asupra rafinăriilor, ca instrument de presiune Zelenski a indicat că Ucraina continuă atacurile asupra infrastructurii militare și energetice a Rusiei, cu accent pe capacitățile de rafinare și export de petrol. El a menționat o lovitură asupra rafinăriei din Iaroslavl , la aproximativ 700 km de granița Ucrainei, prezentând aceste operațiuni drept o formă de „sancțiuni” aplicate prin mijloace militare. În logica economică a conflictului, astfel de atacuri vizează reducerea veniturilor și a capacității logistice a Rusiei, într-un moment în care Kievul încearcă să combine presiunea de pe câmpul de luptă cu cea diplomatică. Diplomație și coordonare cu partenerii Președintele ucrainean a mai spus că Ucraina și partenerii săi internaționali se concentrează pe intensificarea eforturilor diplomatice și că Kievul așteaptă un răspuns din partea SUA privind posibile formate și calendare pentru viitoare negocieri. Totodată, Zelenski a afirmat că serviciile de informații ucrainene monitorizează planurile militare și politice ale Rusiei și transmit informații relevante partenerilor. Pierderi rusești raportate: cifre diferite, surse diferite În același context, Zelenski a declarat că pierderile de trupe ale Rusiei de la începutul lui 2026 au depășit 145.000 de militari. După o informare primită de la comandantul-șef al forțelor armate ucrainene, Oleksandr Sîrski, el a indicat că aproape 86.000 de militari ruși ar fi fost uciși, cel puțin 59.000 grav răniți, iar peste 800 ar fi fost capturați. Separat, Statul Major General al Ucrainei a estimat pierderile totale ale Rusiei de la începutul invaziei la scară largă la aproximativ 1.353.860 de militari, la data de 22 mai, inclusiv 880 de victime în ziua precedentă. În paralel, o investigație comună a BBC Russian Service și Mediazona a identificat 217.808 decese militare ruse confirmate până la 9 mai. Ce urmează Mesajul transmis de Zelenski sugerează o dublă direcție: menținerea inițiativei pe front prin consolidarea pozițiilor și extinderea loviturilor la distanță asupra infrastructurii petroliere ruse, în timp ce Kievul încearcă să avanseze discuțiile despre un cadru de negocieri, în coordonare cu partenerii occidentali. [...]
Incidentele repetate cu drone intrate în spațiul aerian al țărilor baltice și al Finlandei au început să producă efecte politice și să ridice miza de securitate la granița NATO , pe fondul acuzațiilor că aparatele ar fi ucrainene și ar fi fost deviate de mijloace rusești de război electronic, potrivit Meduza . În ultimele luni, drone au intrat „în mod repetat” în spațiile aeriene ale Letoniei, Lituaniei, Estoniei și Finlandei. Conform autorităților locale citate de publicație, ar fi vorba despre drone ale forțelor armate ucrainene care și-ar fi pierdut orientarea din cauza mijloacelor rusești de război radio-electronic (interferențe și bruiaj care pot afecta navigația și controlul). Efecte politice și escaladare de retorică Meduza notează că aceste incidente au provocat deja o criză politică în Letonia și au amplificat tensiunile internaționale. În acest context, ministrul de externe al Lituaniei, Kęstutis Budrys , a declarat că forțele NATO ar putea „nivela” bazele militare ale Rusiei din Kaliningrad . Reacția Moscovei a venit prin „replici ironice” din partea mai multor oficiali, de la guvernatorul regiunii Kaliningrad, Alexei Besprozvannîh, până la ministrul rus de externe, Serghei Lavrov, potrivit aceleiași surse. De ce contează pentru regiune Frecvența intrărilor neautorizate ale dronelor în spațiul aerian al unor state NATO adaugă presiune asupra mecanismelor de apărare și decizie din regiune, într-un moment în care orice incident poate alimenta o spirală de reacții politice și militare. Meduza ridică explicit întrebarea dacă episoadele pot deveni un „preambul” la o confruntare Rusia–NATO, fără a afirma că un astfel de scenariu este inevitabil. Materialul este prezentat ca o discuție în cadrul emisiunii „Ce s-a întâmplat”, în care sunt abordate atât motivele pentru care dronele ajung mai des în țări europene, cât și situația de pe frontul din Ucraina; publicația nu oferă, în textul disponibil, concluzii operaționale sau date suplimentare despre fiecare incident în parte. [...]
Ucraina a recucerit aproximativ 400 km² după blocarea terminalelor Starlink folosite ilegal de Rusia , o mișcare care a lovit direct capacitatea de comandă și control a trupelor ruse și a creat un avantaj operațional pe front, potrivit HotNews , care citează evaluări ale serviciilor de informații americane preluate de Kyiv Post. Miza acestei evoluții este una de eficiență militară, cu efecte imediate în teren: întreruperea accesului la o tehnologie comercială de comunicații a redus coordonarea recunoașterii, a operațiunilor cu drone și a țintirii artileriei pe anumite sectoare ale frontului, conform evaluării americane. Cum a fost posibilă blocarea Starlink Punctul de cotitură ar fi avut loc în februarie, când echipe ucrainene de informații digitale, în colaborare cu SpaceX , au implementat un sistem „riguros” de verificare și au blocat orice terminal neautorizat care funcționa în zona de conflict, potrivit raportării citate. Raportul Agenției de Informații a Apărării din SUA (DIA), întocmit pentru Inspectorul General al Pentagonului, indică faptul că forțele ruse instalaseră de-a lungul liniei frontului mii de terminale Starlink obținute prin rețele de aprovizionare de pe piața neagră, pentru a compensa problemele cronice de comunicații tactice. Acestea ar fi fost folosite pentru date de mare viteză, coordonarea mișcărilor trupelor și transmiterea în timp real a imaginilor pentru atacuri cu drone și artilerie. „Lovitura dublă” pentru comunicațiile ruse Evaluarea serviciilor de informații americane descrie un impact imediat după pierderea accesului la Starlink: slăbirea coordonării recunoașterii, a dronelor și a artileriei pe porțiuni ale frontului. În același timp, întreruperea ar fi coincis cu o represiune internă a Kremlinului asupra utilizării Telegram în rândul soldaților ruși, aplicație folosită de ani de zile ca substitut informal pentru radiourile militare defecte. Concluzia DIA, potrivit materialului, este că pierderea simultană a Starlink și a Telegram a creat un „vid de comunicații” pentru comandamentele din teren, cu episoade raportate de confuzie, panică localizată și cazuri de foc prietenos în rândul unităților ruse în retragere. „Fără Starlink, au fost practic împinși înapoi la comunicațiile din era Războiului Rece”, a spus un soldat ucrainean cu indicativul Konosh. Ce spun oficialii ucraineni și ce rămâne în context Mihailo Fedorov , ministrul ucrainean al Transformării Digitale, a declarat că dezactivarea rețelei Starlink, împreună cu utilizarea dronelor de atac la distanță medie, a contribuit la schimbarea balanței pe câmpul de luptă în favoarea Ucrainei. Totuși, președintele Volodimir Zelenski a afirmat anterior că operațiunea din sud era deja în desfășurare înainte de decizia privind Starlink, ceea ce sugerează că blocarea terminalelor neautorizate a fost un factor important, dar integrat într-o planificare mai amplă a operațiunilor. [...]
