Știri
Știri din categoria Externe
Mark Rutte spune că SUA au primit garanții că acordurile privind bazele din Europa sunt respectate, într-un moment în care presiunea pentru creșterea cheltuielilor de apărare și pentru consolidarea capacităților militare revine în prim-planul agendei NATO, potrivit Digi24.
Secretarul general al NATO a declarat, miercuri, la conferința de presă de după summitul B9 de la București, că la Washington exista „un sentiment general” de dezamăgire legat de faptul că „nu toate angajamentele pentru folosirea bazelor din Europa erau respectate pe deplin”. Rutte a spus că a încercat să închidă această discuție prin clarificări privind respectarea acordurilor bilaterale.
„Cred că am reușit să clarific problema, arătând că aceste acorduri bilaterale sunt onorate masiv.”
În aceeași intervenție, Rutte a legat tema bazelor și a utilizării lor de nevoia de pregătire operațională, inclusiv prin „pre-poziționarea” unor active (adică plasarea din timp a unor resurse în zone-cheie, pentru a fi disponibile rapid). El a menționat explicit nave de deminare și alte resurse, în contextul discuțiilor despre Strâmtoarea Ormuz.
Rutte a mai afirmat că, în ansamblu, „toată lumea se străduiește foarte mult” să ajungă la ținta de 5% asumată la Haga, susținând că unele state „accelerează” și ar urma să atingă acest nivel până în 2035. În această logică, a spus el, SUA „văd și înțeleg aceste lucruri”.
Rutte a indicat trei direcții pentru țările aflate la frontieră, în proximitatea războiului din Ucraina:
În acest context, el a dat exemplul Ucrainei, despre care a spus că a oferit lecții relevante despre războiul modern, și a avertizat că nu este suficientă producția de echipamente ieftine, precum dronele.
Rutte a mai spus că NATO a lucrat în ultimul an la inițiative precum „Baltic Sentry” și „Eastern Sentry”, iar acum există și „Arctic Sentry”, prezentate ca mecanisme care ajută la folosirea resurselor și la acoperirea „golurilor” din diferite zone. În același mesaj, el a afirmat că SUA oferă „foarte mult sprijin” și că „au auzit și au acceptat mesajul” aliaților.
Recomandate
SUA caută o ieșire dintr-un acord recent cu Iranul, pe fondul escaladării militare , potrivit Al Jazeera , care relatează despre a doua zi de lovituri americane asupra Iranului și reacțiile regionale la atacurile de represalii ale Teheranului. Bahrain și Kuweit au condamnat atacurile de retaliere ale Iranului, după ce SUA au continuat pentru a doua zi la rând loviturile asupra teritoriului iranian, conform materialului. În acest context, Hassan Ahmadian, cadru universitar la Universitatea din Teheran, susține că Washingtonul „încearcă să găsească o cale de ieșire” dintr-un Memorandum de Înțelegere (MoU – un document care stabilește intenții și principii de cooperare, fără a fi neapărat un tratat) semnat de Donald Trump în urmă cu 10 zile, despre care afirmă că ar fi pus capăt războiului. Materialul nu oferă detalii despre conținutul Memorandumului de Înțelegere sau despre pașii concreți prin care SUA ar încerca să se retragă din acesta, însă indică o tensiune între cadrul politic invocat (încheierea războiului) și evoluțiile operaționale din teren (continuarea loviturilor și reacțiile regionale). [...]
Escaladarea schimburilor de lovituri dintre SUA și Iran pune statele din Golf într-o risc operațional direct , după ce Iranul a indicat că a vizat obiective militare americane din țări vecine, potrivit CNN . Corpul Gardienilor Revoluției Islamice (IRGC) a transmis că a țintit „situri militare americane” din state din apropiere, inclusiv Kuweit și Bahrain, ca reacție la lovituri ale SUA asupra unor obiective din Iran. Materialul CNN nu oferă, în fragmentul disponibil, detalii despre amploarea atacurilor, pagube sau victime. Din perspectivă regională, mesajul IRGC mută presiunea asupra țărilor din Golf, care găzduiesc infrastructură militară americană și se pot trezi prinse între logica de descurajare a Washingtonului și răspunsul Teheranului. Pentru companii și operatori, riscul imediat este unul de continuitate operațională: orice extindere a schimburilor de lovituri poate afecta mobilitatea, securitatea personalului și funcționarea unor facilități critice. Ce se știe și ce rămâne neclar Confirmat în materialul CNN: IRGC susține că a vizat situri militare americane din Kuweit și Bahrain , după lovituri ale SUA asupra unor „situri iraniene”. Neclar din fragmentul publicat: dacă atacurile au fost interceptate, ce ținte exacte au fost vizate, dacă există reacții oficiale ale Kuweitului și Bahrainului sau măsuri concrete de protecție/limitare a activităților. În lipsa unor detalii suplimentare în materialul citat, următorul reper va fi dacă statele menționate confirmă incidente pe teritoriul lor și dacă SUA anunță schimbări de postură militară în regiune. [...]
Turcia încearcă să repornească canalul de negociere Ucraina–Rusia , oferindu-se să găzduiască o nouă rundă de discuții, într-un moment în care presiunea politică internă din Rusia pare să împingă Kremlinul spre escaladare, nu spre compromis, potrivit Kyiv Post . Ministrul turc de Externe, Hakan Fidan , a declarat pe 27 iunie că Ankara este pregătită să aducă din nou delegațiile Ucrainei și Rusiei „la masa negocierilor”, insistând că obiectivul este încheierea războiului prin dialog și „pe baza dreptului internațional”. „Ne străduim să încheiem cât mai curând posibil războiul Rusiei împotriva Ucrainei prin dialog și pe baza dreptului internațional.” De ce contează: Turcia vrea să reia rolul de mediator, dar contextul s-a înăsprit Miza propunerii este reactivarea unui format de discuții care, în trecut, a produs un rezultat concret: ultima rundă majoră găzduită de Turcia, în mai și iunie 2025, s-a încheiat cu un schimb de prizonieri „1.000 la 1.000”, notează publicația. În același timp, șansele unei reluări rapide a negocierilor sunt complicate de evoluțiile din Rusia, unde vocile naționaliste pro-război cer o linie mai dură și renunțarea la canalele diplomatice. Context: Kievul își fixează prioritățile înainte de summitul NATO de la Ankara Propunerea Turciei vine pe fondul unei intensificări a demersurilor diplomatice ale Ucrainei. În discursul său de seară din 27 iunie, președintele Volodîmîr Zelenski a indicat prioritățile Ucrainei înaintea summitului NATO programat la Ankara, pe 7–8 iulie: sisteme avansate de apărare antiaeriană, reziliență energetică și menținerea presiunii internaționale asupra Rusiei. Zelenski a susținut, potrivit sursei, că „mingea este acum în terenul Moscovei” și că Rusia trebuie să facă un pas către pace și să scoată războiul din Ucraina. Tot în perspectiva summitului, secretarul general al NATO, Mark Rutte, a spus că aliații ar urma să anunțe contracte noi în domeniul apărării de „zeci de miliarde de dolari” (adică zeci de miliarde de dolari, echivalent de ordinul sutelor de miliarde de lei, la cursuri curente), ca semnal de sprijin pe termen lung pentru Kiev. Presiune în Rusia: apeluri la escaladare după lovituri ucrainene cu drone În Rusia, comentatori și bloggeri pro-război cer intensificarea operațiunilor și susțin că diplomația a eșuat, pe fondul unor lovituri ucrainene cu drone care au ajuns adânc pe teritoriul rus, inclusiv la Moscova și Sankt Petersburg, potrivit materialului. Publicația menționează și declarații ale unor voci radicale, inclusiv omul de afaceri naționalist Konstantin Malofeev, care a pus public problema utilizării armelor nucleare tactice. În pofida acestor presiuni, Kremlinul nu ar fi renunțat formal la canalele diplomatice și nu ar fi susținut folosirea armelor nucleare, mai arată sursa. În acest context, oferta Turciei de a găzdui negocieri apare ca o încercare de a menține deschisă o pistă diplomatică, chiar dacă dinamica politică de la Moscova pare să împingă în direcția opusă. [...]
SUA au reluat loviturile asupra Iranului , după ce un petrolier a fost atacat în Strâmtoarea Hormuz , într-o escaladare care pune din nou presiune pe una dintre cele mai importante rute globale de transport al energiei, potrivit The Jerusalem Post . Loviturile vin la doar două săptămâni după semnarea unui acord de pace interimar menit să oprească un conflict vechi de patru luni, acord pe care ambele părți se acuză reciproc că l-ar fi încălcat. Armata americană a transmis că a lovit Iranul din nou la câteva ore după incidentul cu petrolierul, descris drept cea mai gravă escaladare de la încheierea înțelegerii. Strâmtoarea Hormuz revine în centrul riscului operațional pentru transportul de energie Comandamentul Central al SUA (CENTCOM) a anunțat că forțele sale au efectuat noi lovituri după ce un petrolier sub pavilion Panama ar fi fost atacat sâmbătă dimineață de o dronă iraniană. CENTCOM a motivat acțiunea ca răspuns direct la „agresiunea iraniană continuă împotriva transportului comercial” și a precizat că țintele au inclus facilități iraniene de: supraveghere militară; comunicații; apărare antiaeriană; depozitare de drone; amplasare de mine. Un oficial american din domeniul apărării a declarat ulterior, potrivit Fox News (citat de Reuters), că loviturile asupra țintelor iraniene s-au încheiat. Atacuri asupra navelor și creșterea nivelului de alertă maritimă Atacul de sâmbătă asupra petrolierului a urmat unui incident de joi, când o navă cargo a fost atacată, eveniment care a declanșat actuala rundă de escaladare. Pe fondul acestor episoade, Iranul ar încerca să-și reafirme controlul asupra celei mai importante rute maritime de transport al energiei, rută care începuse să se redeschidă după luni de perturbări, potrivit relatării. Agenția britanică UKMTO (United Kingdom Maritime Trade Operations) a transmis că petrolierul lovit sâmbătă a suferit avarii la punte, iar întreg echipajul este în siguranță. În paralel, Joint Maritime Information Center – administrat de o coaliție de marine care protejează navigația – a ridicat nivelul amenințării de securitate în urma incidentelor recente. Reacții și acuzații reciproce, pe fondul unui armistițiu fragil În Iran, televiziunea de stat IRIB, citând o sursă militară, a relatat că zgomotele de explozii auzite în apropiere de Sirik (sudul Iranului) ar fi legate de impactul mai multor proiectile asupra unui turn de telecomunicații, fără alte detalii. Iranul nu a comentat direct rapoartele despre atacuri specifice asupra navelor, însă televiziunea de stat a susținut că Gardienii Revoluției au tras „focuri de avertisment” către nave neprecizate care ar fi încercat să tranziteze canale neaprobate de Iran, ceea ce ar determina alte nave să solicite permise iraniene înainte de traversarea strâmtorii. În același timp, Ministerul iranian de Externe a afirmat că a lansat atacuri „defensive” asupra unor ținte militare „legate de SUA”, iar Bahrain – care găzduiește cartierul general regional al Marinei americane – a raportat un atac cu dronă iraniană. Armata SUA nu a răspuns imediat acestor informații, conform materialului. [...]
Iranul condiționează reluarea traficului prin strâmtoarea Ormuz de controlul Teheranului , susținând că orice intervenție externă va întârzia redeschiderea rutei, potrivit Agerpres . Mesajul, transmis de ministrul de externe Abbas Araghchi la Bagdad, are implicații directe pentru fluxurile energetice și pentru riscul de escaladare într-un punct-cheie al comerțului global. Șeful diplomației iraniene a afirmat că, „conform memorandumului de înțelegere”, strâmtoarea Ormuz ar fi „sub administrarea Iranului” și că „după 30 de zile” operațiunile ar urma să revină la normal, la nivelurile de dinaintea războiului început la sfârșitul lunii februarie. În aceeași declarație, Araghchi a insistat că „nicio altă țară nu are nicio responsabilitate” în acest proces, invocând prevederile memorandumului. Miza economică: o rută critică pentru petrol și transport maritim Strâmtoarea Ormuz este descrisă ca o rută strategică pe unde trecea anterior „o cincime din petrolul mondial”, alături de alte resurse energetice și îngrășăminte. Traficul zilnic obișnuit depășea „cu puțin o sută de nave”, ceea ce face ca orice perturbare să aibă potențial de impact asupra livrărilor și costurilor de transport. Avertismentul Teheranului: intervențiile externe „întârzie redeschiderea” Araghchi a avertizat că „orice intervenție” sau „măsuri separate sau noi” vor complica situația și vor întârzia redeschiderea strâmtorii, adăugând că incidentele și confruntările din „ultimele două nopți” ar demonstra acest risc. În acest context, ministrul a cerut „tuturor părților” să respecte memorandumului semnat digital pe 17 iunie între Washington și Teheran, care prevede reactivarea rutei maritime, și să se abțină de la intervenții în procesul de redeschidere și administrare. Contextul militar și diplomatic invocat de Iran Potrivit relatării, Araghchi a legat tensiunile recente de atacurile lansate de Statele Unite în weekend împotriva teritoriului iranian, ca răspuns la acțiunile Iranului împotriva a două nave în strâmtoarea Ormuz. Materialul mai menționează că Iranul a lansat, ca represalii, atacuri împotriva Bahrainului și Kuweitului. În paralel, Oman – care împarte strâmtoarea cu Iranul – susține public că nu dorește impunerea de taxe de tranzit și colaborează cu Teheranul la viitoarea gestionare a navigației în zonă. Săptămâna aceasta, Oman a anunțat deschiderea unui „coridor maritim temporar” pentru toate navele, „fără a percepe taxe”, invocând libertatea de navigație. Ce urmează: propunere de „cadru de securitate” regional Ministrul iranian de externe a cerut și instituirea unui cadru de securitate care să includă țările din Golf, „fără prezența sau interferența” unor state din afara regiunii, potrivit AFP. În lipsa unor detalii suplimentare despre format sau calendar, rămâne neclar cum ar putea fi transpusă propunerea în negocieri concrete și ce efect ar avea asupra reluării traficului prin Ormuz. [...]
Atacurile ucrainene cu drone asupra rafinăriilor rusești încep să lovească direct lanțul de aprovizionare cu combustibil , alimentând penurii locale, cozi la benzinării și raționalizări, potrivit HotNews , care citează Reuters. Ucraina a lovit în cursul nopții două rafinării din Rusia, în regiunile Krasnodar și Iaroslavl, a declarat duminică președintele Volodimir Zelenski . În mesajul publicat pe rețelele de socializare, Zelenski a susținut că aceste operațiuni urmăresc să „slăbească capacitatea Rusiei de a duce acest război” și a precizat că rafinăriile vizate se aflau la aproximativ 300 km, respectiv 700 km de teritoriul ucrainean. Efect operațional: penurii și restricții în teren Pe fondul intensificării atacurilor cu drone, în unele zone ale Rusiei s-a ajuns la o „penurie acută” de combustibil, cu cozi la benzinării și raționalizări, notează Reuters. În contextul în care Rusia este unul dintre cei mai mari producători de petrol din lume, presiunea asupra infrastructurii de rafinare și distribuție devine un element cu impact imediat asupra funcționării economiei și a logisticii interne. Ce s-a întâmplat în Krasnodar și Iaroslavl În regiunea Krasnodar, guvernatorul Veniamin Kondratiev a anunțat pe Telegram izbucnirea unui incendiu la rafinăria din Slavyansk-na-Kubani. Potrivit declarației sale, o persoană a murit și o alta a fost rănită într-un sat din apropiere. Au circulat și imagini neconfirmate pe rețelele de socializare care ar arăta un incendiu de proporții la rafinărie, conform aceleiași relatări. Rafinăria din Slaviansk are o capacitate de aproximativ 100.000 de barili pe zi și furnizează combustibil atât pentru consumul intern, cât și pentru export, potrivit Reuters. În regiunea Iaroslavl, la est de Moscova, guvernatorul a declarat că zona a fost ținta unui atac cu drone și că au fost impuse restricții temporare de circulație pe anumite trasee rutiere către capitala Rusiei. [...]
