Știri
Știri din categoria Externe
Mark Rutte spune că SUA au primit garanții că acordurile privind bazele din Europa sunt respectate, într-un moment în care presiunea pentru creșterea cheltuielilor de apărare și pentru consolidarea capacităților militare revine în prim-planul agendei NATO, potrivit Digi24.
Secretarul general al NATO a declarat, miercuri, la conferința de presă de după summitul B9 de la București, că la Washington exista „un sentiment general” de dezamăgire legat de faptul că „nu toate angajamentele pentru folosirea bazelor din Europa erau respectate pe deplin”. Rutte a spus că a încercat să închidă această discuție prin clarificări privind respectarea acordurilor bilaterale.
„Cred că am reușit să clarific problema, arătând că aceste acorduri bilaterale sunt onorate masiv.”
În aceeași intervenție, Rutte a legat tema bazelor și a utilizării lor de nevoia de pregătire operațională, inclusiv prin „pre-poziționarea” unor active (adică plasarea din timp a unor resurse în zone-cheie, pentru a fi disponibile rapid). El a menționat explicit nave de deminare și alte resurse, în contextul discuțiilor despre Strâmtoarea Ormuz.
Rutte a mai afirmat că, în ansamblu, „toată lumea se străduiește foarte mult” să ajungă la ținta de 5% asumată la Haga, susținând că unele state „accelerează” și ar urma să atingă acest nivel până în 2035. În această logică, a spus el, SUA „văd și înțeleg aceste lucruri”.
Rutte a indicat trei direcții pentru țările aflate la frontieră, în proximitatea războiului din Ucraina:
În acest context, el a dat exemplul Ucrainei, despre care a spus că a oferit lecții relevante despre războiul modern, și a avertizat că nu este suficientă producția de echipamente ieftine, precum dronele.
Rutte a mai spus că NATO a lucrat în ultimul an la inițiative precum „Baltic Sentry” și „Eastern Sentry”, iar acum există și „Arctic Sentry”, prezentate ca mecanisme care ajută la folosirea resurselor și la acoperirea „golurilor” din diferite zone. În același mesaj, el a afirmat că SUA oferă „foarte mult sprijin” și că „au auzit și au acceptat mesajul” aliaților.
Recomandate
Donald Trump spune că SUA nu au nevoie de sprijinul Chinei pentru a încheia conflictul cu Iranul , deși anunță că va discuta pe larg subiectul cu Xi Jinping în vizita oficială la Beijing, potrivit HotNews . Mesajul, transmis chiar înainte de plecarea din Washington, indică o linie dură a Casei Albe într-un dosar cu implicații directe pentru piața petrolului și pentru relația SUA–China. Trump le-a spus reporterilor că nu crede că are nevoie de ajutorul lui Xi pentru „încheierea războiului” și a sugerat că SUA vor obține rezultatul dorit indiferent de deznodământ. „Nu cred că avem nevoie de ajutor în ceea ce privește Iranul. Vom câștiga într-un fel sau altul, pașnic sau nu.” De ce contează: semnal despre rolul Chinei într-un conflict cu miză energetică China este prezentată în context ca având relații cu Teheranul și ca „un consumator important” al exporturilor iraniene de petrol. În acest cadru, refuzul explicit al lui Trump de a miza pe influența Beijingului sugerează că Washingtonul nu își construiește strategia de ieșire din conflict pe un intermediar major, chiar dacă îl include pe agendă în discuțiile bilaterale. În același timp, articolul notează că negocierile diplomatice pentru încheierea războiului se află „într-un impas”, iar conflictul rămâne nerezolvat. Contextul vizitei la Beijing Întâlnirea Trump–Xi este descrisă ca prima discuție față în față după mai bine de șase luni, într-un efort de stabilizare a relațiilor tensionate, inclusiv pe tema comerțului și a războiului SUA și al Israelului cu Iranul. Trump urmează să ajungă la Beijing miercuri, iar discuțiile sunt programate pentru joi și vineri. Va fi prima sa vizită în China din 2017. Ulterior, Trump a nuanțat importanța dosarului iranian pe agenda bilaterală, afirmând că SUA ar avea situația „sub control”. „Avem multe lucruri de discutat. Sincer să fiu, nu aș spune că Iranul este unul dintre ele, pentru că avem Iranul sub control.” [...]
China și SUA caută teren comun pentru a bloca taxele din Hormuz , un semnal de coordonare cu miză directă pentru fluxurile de energie și costurile de transport, potrivit Reuters . Departamentul de Stat american spune că oficiali de rang înalt din cele două țări au convenit că „nicio țară sau organizație” nu ar trebui să poată percepe taxe de trecere în căi navigabile internaționale precum Strâmtoarea Hormuz . Poziționarea comună vine înaintea unui summit „cu miză ridicată” între președintele SUA Donald Trump și președintele Chinei Xi Jinping, programat pentru mai târziu în această săptămână, unde controlul Iranului asupra strâmtorii va fi pe agendă. De ce contează: presiune pe Iran și efecte în lanț în energie și transport Reuters notează că Iranul a închis aproape complet această arteră comercială esențială după loviturile aeriene israeliano-americane din 28 februarie, ceea ce a transmis șocuri pe piețele globale de energie. Înainte de război, strâmtoarea gestiona o cincime din aprovizionarea mondială cu petrol și gaze. Teheranul cere dreptul de a colecta taxe de trecere ca precondiție pentru încheierea războiului. În paralel, SUA au impus o blocadă navală asupra Iranului, iar Trump a avansat la un moment dat ideea unor taxe americane sau a unui mecanism de colectare împreună cu Iranul, dar Casa Albă a revenit ulterior, afirmând că își dorește redeschiderea strâmtorii „fără nicio limitare”. Ce au discutat Washingtonul și Beijingul Departamentul de Stat afirmă că ministrul chinez de externe Wang Yi și secretarul de stat american Marco Rubio au discutat subiectul într-un apel telefonic în aprilie. Potrivit purtătorului de cuvânt Tommy Pigott, cei doi: „Au convenit că nicio țară sau organizație nu poate fi lăsată să perceapă taxe pentru a trece prin căi navigabile internaționale precum Strâmtoarea Hormuz.” Reuters subliniază că Departamentul de Stat nu oferise anterior un rezumat al acestui apel, ceea ce reprezintă o abatere de la practica obișnuită. Ambasada Chinei nu a contestat relatarea americană și a transmis că speră ca toate părțile să lucreze împreună pentru reluarea traficului normal, argumentând că menținerea zonei „sigură și stabilă” și asigurarea trecerii neîngrădite sunt în interesul comun al comunității internaționale. China, între influența asupra Iranului și propriile linii roșii Două surse informate despre schimbul Wang–Rubio au declarat pentru Reuters că Rubio a ridicat posibilitatea ca navele chineze să plătească taxe, demers care ar fi urmărit să încurajeze Beijingul să pună mai multă presiune pe Teheran pentru a opri conflictul. China are legături cu Iranul și rămâne un consumator major al exporturilor sale de petrol. În același timp, Beijingul a evitat până acum să menționeze direct taxele, deși a condamnat blocada americană. Într-o întâlnire ulterioară cu ministrul de externe iranian, Wang a vorbit despre „preocuparea comună” privind restabilirea unei treceri „normale și sigure” prin strâmtoare, reiterând totodată sprijinul Chinei pentru Iran în „protejarea suveranității și securității naționale”. Miza de reglementare: ONU și riscul de veto Reuters amintește că China a respins luna trecută, prin veto, o rezoluție susținută de SUA în Consiliul de Securitate al ONU privind protejarea transportului comercial în Strâmtoarea Hormuz, motivând că textul ar fi părtinitor împotriva Iranului. Ulterior, Washingtonul, împreună cu Bahrain, a pregătit o nouă rezoluție care cere Iranului să oprească atacurile și minarea strâmtorii, însă diplomați citați de Reuters se așteaptă ca aceasta să se lovească, la vot, de un nou veto chinez și rusesc. Textul ar include și o cerere de încetare a „eforturilor de a percepe taxe ilegale” în strâmtoare. Separat, Reuters notează că China a ordonat companiilor sale să nu se conformeze sancțiunilor americane impuse rafinăriilor chineze pentru achiziții de țiței iranian, măsuri pe care Washingtonul le folosește pentru a izola și a presa Teheranul. Ce urmează Summitul Trump–Xi este așteptat să includă discuții despre „strânsoarea” Iranului asupra Strâmtorii Hormuz. În plan practic, rămâne de văzut dacă poziția comună împotriva taxelor se va traduce într-o coordonare diplomatică mai largă — inclusiv în forurile ONU — sau dacă diferențele privind blocada și sancțiunile vor limita orice convergență între Washington și Beijing. [...]
Întâlnirea Trump–Xi riscă să conserve status quo-ul comercial , pe fondul unei poziții de negociere mai slabe a Washingtonului și al unei Chine mai încrezătoare, potrivit G4Media , care citează Politico. Vizita președintelui american la Beijing, programată pentru joi și vineri, vine într-un moment în care administrația SUA încearcă să obțină concesii de la China pe mai multe dosare – de la relațiile comerciale la securitate – fără să fi înregistrat până acum progrese semnificative în raport cu Beijingul. Casa Albă a indicat că pe agendă se află și criza fentanilului, respectiv conflictul din Iran. Deși Donald Trump a prezentat întâlnirea drept un moment „monumental” și a sugerat o atmosferă pozitivă în relația cu Xi Jinping, analiștii citați în material susțin că Washingtonul ajunge la negocieri cu o influență diminuată. Printre factorii menționați se numără evoluțiile recente din Orientul Mijlociu și decizii interne care au limitat capacitatea administrației de a impune noi tarife, ceea ce ar întări poziția Beijingului. Miza economică imediată: prelungirea armistițiului comercial În lipsa unor rezultate majore, discuțiile ar putea avea ca obiectiv principal menținerea status quo-ului, inclusiv prelungirea armistițiului comercial convenit anterior. Acesta a limitat escaladarea tarifelor și a permis reluarea unor schimburi economice, inclusiv exporturi agricole americane. Reprezentanții SUA au transmis că prioritatea este stabilitatea relației comerciale, mai degrabă decât obținerea rapidă a unor concesii majore, potrivit informațiilor din articol. Iranul, dosar cu costuri energetice și puține șanse de concesii Un alt punct sensibil este Iranul, unde Washingtonul ar vrea ca Beijingul să-și folosească influența pentru a tempera acțiunile Teheranului, inclusiv în zona Strâmtorii Hormuz . Materialul notează însă că China are interese economice și energetice importante în relația cu Iranul, ceea ce reduce probabilitatea unor concesii semnificative. În acest context, întâlnirea Trump–Xi riscă să se limiteze la reafirmarea pozițiilor existente, fără rezultate spectaculoase, iar pentru administrația americană provocarea rămâne obținerea unui rezultat care să poată fi prezentat drept succes pe plan intern. [...]
Donald Trump încearcă să deblocheze relația economică SUA–China printr-o vizită de stat la Beijing, cu miza unor „afaceri mari” și a accesului pe piața chineză , potrivit Wall Street , care relatează despre sosirea președintelui american în China pentru o deplasare de trei zile, între 13 și 15 mai. Vizita este prima a unui lider american în China în aproape nouă ani și a doua a lui Trump, după cea din noiembrie 2017. Pe agenda discuțiilor cu Xi Jinping sunt relațiile comerciale dintre cele două puteri, războiul împotriva Iranului și situația privind Taiwanul, în timp ce Trump a spus că îi va cere liderului chinez „să deschidă China”. Miza economică: acorduri și acces pe piață, în pofida fricțiunilor comerciale Publicația notează că Trump speră să încheie o serie de „afaceri mari” între SUA și China, în ciuda fricțiunilor de lungă durată din comerț și a competiției pentru avans tehnologic. În pregătirea summitului, secretarul american al Trezoreriei, Scott Bessent, și vicepremierul chinez He Lifeng s-au întâlnit în Coreea de Sud cu câteva ore înainte de sosirea lui Trump. Potrivit materialului, cei doi sunt actori centrali în configurarea relației SUA–China după începerea celui de-al doilea mandat al lui Trump, informație atribuită Agerpres în articol. Cine îl însoțește: șefi de companii americane, inclusiv din tehnologie Kyodo, citată de Wall Street, transmite că Trump este însoțit de „o duzină” de șefi ai unor companii americane majore. Sunt menționați explicit: Elon Musk (Tesla) Jensen Huang (Nvidia) Tim Cook (Apple) Kelly Ortberg (Boeing) David Solomon (Goldman Sachs) Prezența acestora indică o componentă economică puternică a vizitei, în condițiile în care discuțiile vizează și competiția tehnologică dintre cele două economii. Dosarul Iran: Beijingul, între influență și distanțare Înainte de plecarea de la Washington, Trump a spus că va avea o „discuție lungă” cu Xi Jinping despre conflict, invocând legăturile politice și economice strânse ale Beijingului cu Teheranul. Potrivit Kyodo, este de așteptat ca Trump să-i ceară lui Xi să convingă Iranul să ajungă la un acord cu SUA, însă președintele american a declarat marți că nu are nevoie de ajutorul Chinei în ceea ce privește Iranul. „Este cineva cu care te poţi înţelege. (...) Va fi o călătorie foarte interesantă. Multe lucruri bune se vor întâmpla” [...]
SUA au returnat Israelului două monede antice extrem de rare, confiscate din circuitul de licitații, într-un caz care arată cum cooperarea dintre autorități poate bloca rapid comerțul ilegal cu antichități , potrivit The Jerusalem Post . Monedele, despre care Autoritatea pentru Antichități din Israel (IAA) spune că ar fi fost excavate ilegal și scoase prin contrabandă din țară, au fost repatriate oficial la o ceremonie organizată luni, la New York. Operațiunea a implicat unitatea de prevenire a furturilor din cadrul IAA, Homeland Security și unitatea specializată în trafic de antichități a biroului procurorului districtual din Manhattan. Cum au fost identificate și confiscate monedele Potrivit IAA, cele două piese au ajuns în SUA și au fost scoase la licitație. După ce unitatea israeliană a obținut informații despre vânzările potențiale, datele au fost transmise rapid autorităților americane, care au deschis o anchetă atât asupra caselor de licitații implicate, cât și asupra vânzătorilor. În urma strângerii rapide de probe, monedele au fost confiscate din casa de licitații pentru a fi returnate Israelului. De ce contează: piese „interzise la export” și cu statut de importanță națională Prima monedă, bătută la Ierusalim în perioada ultimului rege hasmonean, Matatia Antigon (40–37 î.Hr.), are pe o față o reprezentare a menorei cu șapte brațe din Templul din Ierusalim, iar pe cealaltă masa pâinilor punerii înainte. IAA susține că este una dintre cele mai timpurii reprezentări artistice ale menorei și singura monedă evreiască ce ilustrează candelabrul cu șapte brațe. Din cauza rarității și a faptului că marchează finalul independenței hasmoneene, acest tip de monedă este definit drept „obiect de importanță națională” și nu poate fi exportat din Israel. A doua monedă este un tetradrahm de argint din perioada persană, vechi de peste 2.500 de ani, bătut la Ascalon (Ashkelonul de astăzi). Este „a doua de acest fel găsită vreodată”, ceea ce o plasează printre cele mai rare monede antice emise pe teritoriul Israelului; cealaltă piesă similară se află în colecția de monede a Muzeului Israelului. Și aceasta este interzisă la scoaterea din țară, potrivit IAA. Designul este inspirat de tetradrahmul atenian, o monedă-standard în estul Mediteranei în acea perioadă: pe o parte apare zeița Atena cu coif, iar pe cealaltă o bufniță cu aripile desfăcute; deasupra bufniței apar literele „Aleph” și „Nun” în scriere feniciană, abreviere pentru Ascalon. Mesajul autorităților: trafic alimentat de bani, combătut prin parteneriate La ceremonia de predare, colonelul Matthew Bogdanos , șeful unității de trafic de antichități din cadrul biroului procurorului districtual din Manhattan, a descris cazul drept un exemplu de colaborare care ar putea deveni model pentru recuperarea patrimoniului cultural jefuit. „Aceste monede extraordinare reprezintă o parte importantă a istoriei care, în sfârșit, se întoarce acasă.” Din partea israeliană, Dr. Eitan Klein, director adjunct al unității IAA de prevenire a furturilor, a spus că piața ilegală de antichități este un fenomen internațional care nu poate fi limitat fără cooperare între state și agenții de aplicare a legii. Un inspector IAA, arheologul Ilan Hadad, a numit comerțul ilegal cu antichități un „motor economic” care stimulează jefuirea siturilor și produce „daune incalculabile” patrimoniului. Ministrul patrimoniului, Amichai Eliyahu, a salutat returnarea monedelor și cooperarea SUA, afirmând că furtul de antichități urmărește „ștergerea” istoriei. „Furtul de antichități este o încercare de a șterge această istorie a noastră și de a ne tăia de rădăcini.” Pentru piața de artă și casele de licitații, cazul semnalează un risc operațional și juridic: obiectele cu statut de „interzis la export” pot fi urmărite, confiscate și repatriate chiar și după ce intră în circuitul comercial internațional, dacă autoritățile au informații și acționează coordonat. [...]
Comandamentul militar rus i-ar fi promis lui Vladimir Putin că poate cuceri întregul Donbas până în toamnă , un obiectiv care, dacă ar fi atins, ar repoziționa negocierile de încetare a focului în jurul unor cereri teritoriale mai mari ale Kremlinului, potrivit Digi24 , care citează o relatare Financial Times bazată pe surse. Miza nu este doar o schimbare de ritm pe front, ci și modul în care Moscova ar putea folosi un eventual câștig în Donbas pentru a ridica ștacheta în orice discuție despre armistițiu. În scenariul descris, după preluarea controlului asupra Donbasului, Putin ar intenționa să își intensifice cererile pentru încetarea focului și ar putea să își extindă pretențiile teritoriale. Donbasul, pivot pentru noi pretenții teritoriale Adjunctul șefului serviciului de informații militare ucrainean, Vadim Skibitsky, a declarat pentru Financial Times că un succes în Donbas ar permite Kremlinului să formuleze pretenții suplimentare. Potrivit acestuia, Putin ar putea cere apoi cedarea regiunilor Herson și Zaporijia, pe care Rusia le-a declarat ale sale în 2022, deși o parte semnificativă a acestora rămâne sub controlul Ucrainei. Surse citate de Financial Times susțin că Putin s-ar concentra acum pe cucerirea Donbasului, deși anterior ar fi admis posibilitatea înghețării acțiunilor militare pe linia actuală a frontului. Unul dintre interlocutorii publicației a descris refuzul lui Putin de a accepta o astfel de variantă. Ținte mai largi și mesajul intern: „frontul se prăbușește” Aceleași surse indică faptul că ambițiile lui Putin ar putea depăși Donbasul, mergând până la preluarea controlului asupra întregului teritoriu al Ucrainei de pe malul stâng al Niprului, inclusiv Kievul și Odesa. Un participant la negocieri neoficiale, citat de Financial Times, a susținut că „planul a fost întotdeauna” cucerirea Kievului și a descris, în același context, mesajele care i-ar fi fost transmise lui Putin despre starea frontului ucrainean. „I se spune că ucrainenii sunt la capătul puterilor, frontul se prăbușește și rămân fără oameni”, a declarat unul dintre participanții la negocierile neoficiale, citat de Financial Times. Negocierile de pace, în impas în pofida semnalelor din SUA În acest context, Rusia și Ucraina ar considera puțin probabilă reluarea negocierilor de pace cu medierea SUA, chiar și după încheierea conflictului din Orientul Mijlociu, potrivit Financial Times. Donald Trump a declarat „ieri și săptămâna trecută” că Rusia și Ucraina sunt aproape de un acord, însă, potrivit materialului citat, nu există confirmări ale acestor afirmații. Sursele Financial Times afirmă că niciuna dintre părți nu vede un sens deosebit în continuarea negocierilor, iar un oficial ucrainean a spus că partea americană nu a obținut progrese din partea Rusiei. Rusia ar fi transmis, de asemenea, că negocierile ulterioare nu ar avea sens fără retragerea trupelor ucrainene din Donbas. Consilierul prezidențial rus Yuri Ușakov a declarat pe 10 mai, potrivit aceleiași relatări, că rezolvarea conflictului va rămâne în impas chiar și după zeci de runde de negocieri dacă Ucraina nu își retrage trupele din Donbas. Un diplomat german de rang înalt, citat de Financial Times, a apreciat că nu se întrevede încă o încetare a războiului și că Rusia încearcă să obțină victoria pe câmpul de luptă, menținând în același timp cereri maximaliste, ceea ce ar contrazice ideea unei disponibilități reale de a negocia. [...]
