Știri
Știri din categoria Externe
Mark Rutte spune că SUA au primit garanții că acordurile privind bazele din Europa sunt respectate, într-un moment în care presiunea pentru creșterea cheltuielilor de apărare și pentru consolidarea capacităților militare revine în prim-planul agendei NATO, potrivit Digi24.
Secretarul general al NATO a declarat, miercuri, la conferința de presă de după summitul B9 de la București, că la Washington exista „un sentiment general” de dezamăgire legat de faptul că „nu toate angajamentele pentru folosirea bazelor din Europa erau respectate pe deplin”. Rutte a spus că a încercat să închidă această discuție prin clarificări privind respectarea acordurilor bilaterale.
„Cred că am reușit să clarific problema, arătând că aceste acorduri bilaterale sunt onorate masiv.”
În aceeași intervenție, Rutte a legat tema bazelor și a utilizării lor de nevoia de pregătire operațională, inclusiv prin „pre-poziționarea” unor active (adică plasarea din timp a unor resurse în zone-cheie, pentru a fi disponibile rapid). El a menționat explicit nave de deminare și alte resurse, în contextul discuțiilor despre Strâmtoarea Ormuz.
Rutte a mai afirmat că, în ansamblu, „toată lumea se străduiește foarte mult” să ajungă la ținta de 5% asumată la Haga, susținând că unele state „accelerează” și ar urma să atingă acest nivel până în 2035. În această logică, a spus el, SUA „văd și înțeleg aceste lucruri”.
Rutte a indicat trei direcții pentru țările aflate la frontieră, în proximitatea războiului din Ucraina:
În acest context, el a dat exemplul Ucrainei, despre care a spus că a oferit lecții relevante despre războiul modern, și a avertizat că nu este suficientă producția de echipamente ieftine, precum dronele.
Rutte a mai spus că NATO a lucrat în ultimul an la inițiative precum „Baltic Sentry” și „Eastern Sentry”, iar acum există și „Arctic Sentry”, prezentate ca mecanisme care ajută la folosirea resurselor și la acoperirea „golurilor” din diferite zone. În același mesaj, el a afirmat că SUA oferă „foarte mult sprijin” și că „au auzit și au acceptat mesajul” aliaților.
Recomandate
Rusia respinge ideea unei încetări a focului propuse de Europa, iar UE rămâne în afara mesei de negocieri la discuțiile din Abu Dhabi despre încheierea războiului din Ucraina, potrivit Bild . Mesajul a fost transmis public de ministrul rus de externe Serghei Lavrov , care a ironizat prezența delegațiilor europene în Emirate, deși acestea nu participă direct la negocieri. Lavrov a declarat, într-o conferință de presă la Moscova, că SUA, Rusia și Ucraina negociază „de dimineață” la Abu Dhabi, în timp ce Europa „nu este implicată direct”, deși a trimis reprezentanți. În relatarea publicației, Lavrov a comentat sarcastic deplasarea europenilor: „În privința participării europenilor: ei bine, au zburat la Abu Dhabi, să stea acolo în hotel.” Formatul de negocieri: SUA–Rusia–Ucraina, Europa doar „pe margine” Potrivit lui Lavrov, partea rusă ar fi fost informată de reprezentanții americani că negociatorii SUA intenționau să se coordoneze cu europenii înaintea discuțiilor trilaterale. Ministrul rus a ironizat această idee, susținând că ar fi făcut-o „aparent” pentru a se „molipsi” de „spiritul lor viu” și de „aspirația către o pace durabilă”. În același timp, a spus că Moscova consideră formatul drept „puțin promițător”, dar că nu se va amesteca. În același context, Jared Kushner, ginerele lui Donald Trump, a afirmat că partenerii europeni vor fi, deocamdată, doar informați „la margine”, conform articolului. Miza pentru Europa: sprijin major pentru Ucraina, fără loc la masă Materialul notează că, după ce SUA și-au redus substanțial ajutoarele pentru Ucraina sub Donald Trump, Europa a rămas „de departe” cel mai mare susținător politic, militar și financiar al Kievului, în special Germania. Totuși, deși la Abu Dhabi au fost trimiși reprezentanți ai guvernului german, ai Marii Britanii, Franței și Italiei, precum și ai UE și NATO, aceștia nu au dreptul să participe la negocieri. Poziția Rusiei: refuz explicit al unei încetări a focului Înaintea discuțiilor, Lavrov a transmis că Rusia nu va accepta propunerea europeană privind o încetare a focului. El a motivat că o pauză a luptelor ar oferi Ucrainei doar o „pauză de respiro”. Textul din sursă este întrerupt (fragment „trunchiat”), astfel că nu sunt disponibile în acest input detalii suplimentare despre conținutul complet al negocierilor sau despre eventuale concluzii ale întâlnirii. [...]
Negocierile trilaterale SUA–Rusia–Ucraina de la Abu Dhabi au intrat în prelungiri , după ce prima rundă s-a încheiat în circa patru ore și urmează să fie reluată miercuri, potrivit Mediafax . Pentru mediul economic, semnalul relevant este că discuțiile se mută rapid de la „format” la conținut: măsuri umanitare, dezescaladare și, mai ales, garanții de securitate pe termen lung – elemente care pot influența percepția de risc în regiune. Serviciul de Informații Externe al Ucrainei a transmis că negocierile vor continua a doua zi, iar secretarul de stat american Marco Rubio a descris discuțiile de marți drept „foarte productive”, cu mențiunea că rămân „multe aspecte de rezolvat”. Rubio a indicat și o posibilă extindere a formatului, afirmând că, în cele din urmă, partenerii europeni ar trebui să fie incluși la masa negocierilor, invocând rolul lor în soluționarea pe termen lung. Ce spune Kievul că s-a discutat în prima zi Președintele ucrainean Volodimir Zelenski a anunțat, într-o postare pe platforma X, temele abordate de echipa sa în prima zi de negocieri. Potrivit acestuia, întâlnirea trilaterală a fost „constructivă” și „destul de substanțială”, iar discuțiile au vizat: parametrii posibili ai unor măsuri umanitare; eliberarea prizonierilor, prezentată ca prioritate; conținutul garanțiilor de securitate pentru Ucraina și condițiile pentru funcționarea lor pe termen lung; „instrumente concrete” pentru a preveni reluarea războiului; necesitatea unor măsuri de dezescaladare. Miza de reglementare și securitate: „arhitectura” postbelică În paralel, Europa și SUA au convenit să analizeze o nouă arhitectură de securitate pentru continent, care să ofere garanții Ucrainei după război și să reducă riscul unor noi conflicte, potrivit a două declarații „aproape identice” – una a emisarului american Steve Witkoff și cealaltă a Consiliului European. Din perspectiva impactului, faptul că discuțiile continuă și că agenda include explicit garanții de securitate și reducerea riscului de conflict sugerează că următoarele runde vor testa nu doar disponibilitatea politică, ci și capacitatea părților de a contura mecanisme aplicabile pe termen lung. [...]
Ucraina a început la Abu Dhabi coordonarea cu SUA și aliații europeni înaintea unor discuții trilaterale cu Rusia , într-un demers menit să alinieze pozițiile și pașii următori ai partenerilor, potrivit Kyiv Post . Întâlnirea de deschidere a avut loc înaintea formatului planificat Ucraina–SUA–Rusia, iar șeful delegației ucrainene, Rustem Umerov (șeful serviciului de informații externe al Ucrainei), a precizat că aceste consultări sunt etapa inițială a misiunii la Abu Dhabi. Declarația sa nu indică faptul că discuțiile trilaterale cu Rusia ar fi început deja. Cine participă și ce urmărește Kievul La consultările inițiale au luat parte reprezentanți ai Marii Britanii, Franței, Germaniei, Italiei, NATO și Comisiei Europene, conform lui Umerov. De asemenea, erau așteptați să participe trimișii președintelui SUA, Steve Witkoff și Jared Kushner. Delegația Ucrainei îi include, între alții, pe: Kyrylo Budanov, șeful administrației prezidențiale; Davyd Arakhamia, liderul fracțiunii parlamentare „Servitorul Poporului”; Sergiy Kyslytsya, prim-adjunct al șefului administrației prezidențiale; Vadym Skibitskyi, adjunct al șefului informațiilor militare (HUR). Umerov a spus că prioritățile Ucrainei sunt oprirea luptelor și obținerea unor garanții de securitate „fiabile” pentru perioada postbelică, alături de redresarea economică și dezvoltarea ulterioară. Miza: o poziție comună înaintea formatului cu Rusia Pe lângă securitate și economie, delegația ucraineană intenționează să acorde o atenție specială problemelor umanitare, fără a detalia ce măsuri ar urma să fie discutate. „Lucrăm pentru a face cât mai mult progres posibil pe aceste teme și pentru a apropia pacea”, a declarat Umerov, citat de publicație. [...]
SUA își ridică nivelul de alertă și își redistribuie aeronavele de la baze din Marea Britanie, după o amenințare atribuită Iranului, într-o mișcare cu impact operațional direct asupra posturii de securitate și a logisticii militare în Europa, potrivit Antena 3 . Armata americană a evacuat avioane dintr-o a doua bază aeriană din Marea Britanie, după ce, cu câteva săptămâni înainte, Washingtonul își retrăsese bombardierele de la baza Fairford în urma unui incident de securitate legat de Teheran. Informația este relatată de Wall Street Journal , citat de Agerpres. Concret, două avioane de realimentare care foloseau baza militară Mildenhall a Forțelor Aeriene Regale au fost redirecționate către Germania luni, iar alte aparate au fost mutate tot în Germania mai târziu în aceeași zi, potrivit WSJ. Nivel de alertă ridicat la Mildenhall și Lakenheath Amenințarea de la baza Mildenhall era încă discutată de oficiali americani, potrivit ziarului american. În acest context, SUA și-ar fi modificat postura de securitate la bazele RAF de la Mildenhall și Lakenheath la „ FPCON Charlie ”. „Force Protection Condition (FPCON) Charlie” este al doilea cel mai ridicat nivel de amenințare defensivă în Departamentul Apărării al SUA și este instituit atunci când informațiile indică faptul că un atac terorist este probabil. Un purtător de cuvânt al Ministerului Apărării de la Londra a transmis că nu comentează activitatea altor țări și că avioanele și alte active sunt mutate „cu regularitate”, în funcție de necesitățile operaționale. La rândul său, un purtător de cuvânt al Forțelor Aeriene americane a refuzat să ofere WSJ detalii despre mutarea avioanelor, dar a spus că aeronavele se rotesc între instalații și zone de operațiuni „dintr-o varietate de motive”. Context: incidentul de la Fairford și acuzațiile privind Iranul În septembrie, cinci bărbați au fost arestați în zona bazei aeriene Fairford, în sud-vestul Angliei, în urma unui incident de securitate. Ulterior, alți doi suspecți au fost reținuți sub suspiciunea că ar fi oferit ajutor serviciilor iraniene de informații. Circumstanțele incidentului au rămas în mare parte neexplicate public, însă au atras atenția internațională pe fondul preocupărilor legate de securitatea statelor occidentale după războiul dintre SUA și Iran. În acel context, Statele Unite au mutat bombardierele B-1 de la Fairford „din motive de securitate”, iar baza fusese folosită pentru lovituri asupra Iranului. Prim-ministrul britanic Andy Burnham a spus luna trecută că activitatea suspectă de la Fairford „este probabil” să fi fost coordonată din Iran. Ambasadorul Iranului la Londra a negat acuzațiile privind implicarea într-un complot împotriva bazei, însă Gardienii Revoluției au afirmat în iulie că Fairford și orice altă bază folosită pentru lansarea de atacuri împotriva Iranului sunt ținte legitime. [...]
Suspiciunile de spionaj din jurul CEO-ului Nvidia riscă să schimbe regulile jocului pentru exporturile de cipuri către China , după ce informații din serviciile americane ar fi ajuns la Donald Trump chiar în timpul deplasării spre Beijing, potrivit Antena 3 , care citează CNN. Potrivit unei surse familiarizate cu situația, secretarul de stat Marco Rubio l-ar fi informat pe Trump, în mai, la bordul Air Force One, că CEO-ul Nvidia, Jensen Huang , ar avea o relație cu o posibilă spioană chineză. Trump a negat public, luni, că ar fi știut atunci despre acuzații și a spus că a aflat „nu cu foarte mult timp în urmă”, menționând că FBI investighează cazul. Un oficial al Casei Albe a respins informațiile transmise de CNN, afirmând că „aceste surse habar n-au despre ce vorbesc”. De ce contează: presiune politică pe exporturile de semiconductori avansați Miza depășește scandalul personal și intră direct în zona politicilor economice și de securitate: exportul de semiconductori avansați către China (sau către țări prin care China ar putea avea acces la ei) este tratat la Washington ca o chestiune de securitate națională. În acest context, rolul lui Huang în consilierea lui Trump pe inteligență artificială și comerțul cu China este „tot mai mult sub lupă”, pe fondul investigațiilor privind Alice Huang, descrisă în articol drept directoare la o companie de tehnologie din Singapore și fără legătură de rudenie cu CEO-ul Nvidia. Congresmanul democrat Jim Himes a avertizat, într-un comunicat, asupra riscului ca procesul decizional privind exporturile de cipuri să fi fost „influențat în mod necorespunzător sau compromis”. „Exportul de semiconductori avansați către China sau către țări prin care China ar putea avea acces la ei este o chestiune de o importanță imensă pentru securitatea națională.” Ce se știe despre informarea lui Trump și contradicțiile publice Conform sursei citate de CNN, subiectul ar fi fost discutat înainte ca Jensen Huang să i se alăture lui Trump într-o escală în Alaska, urmând ca apoi să zboare împreună spre Beijing, alături de consilieri și alți oameni de afaceri. The New York Times a relatat primul că Trump ar fi fost informat în timpul călătoriei, notează articolul. În paralel, Trump a minimalizat dezvăluirile și a spus că îl crede pe Huang când acesta afirmă că nu știa nimic despre presupusa operațiune de spionaj. „Chiar îl cred. Cred că va fi bine.” Anchete, reacții și posibile consecințe pentru Nvidia și industrie Articolul descrie o creștere a presiunii politice: înalți oficiali ai administrației s-au întâlnit cu „Grupul celor Opt” (lideri din Congres cu atribuții de supraveghere a comunității de informații), iar democrații ar pregăti investigații după preluarea controlului Congresului, în ianuarie. Sunt menționate și solicitări din partea republicanilor către Nvidia, inclusiv cererea ca Huang să participe la o informare confidențială. În plan corporativ, Nvidia a anunțat că va face propria anchetă privind comportamentul lui Huang, însă rămâne neclar dacă boardul ar fi dispus să îl demită și ce efecte ar avea o astfel de decizie; articolul subliniază că Huang nu are un succesor evident. Pe fundal, episodul ar putea reaprinde în Congres apetitul pentru o reglementare mai strictă a companiilor de inteligență artificială, ceea ce – potrivit materialului – ar putea frâna câștigurile care au susținut piața bursieră. În ciuda implicațiilor, Trump a spus că suspiciunile „nu l-au impresionat prea mult” și că ar verifica cu serviciile de informații când a aflat prima dată. [...]
Iran a escaladat disputa diplomatică cu Argentina după ce a anunțat că va desemna marina și forțele aeriene argentiniene drept „organizații teroriste”, într-o măsură de reciprocitate față de decizia Buenos Airesului de a include Corpul Gardienilor Revoluției Islamice (IRGC) pe lista organizațiilor teroriste, potrivit Al Jazeera . Teheranul a transmis, miercuri, prin Ministerul de Externe, că cele două ramuri ale armatei argentiniene sunt considerate „organizații teroriste” „în baza principiului reciprocității”. În declarație nu este menționată armata terestră a Argentinei. Iranul a avertizat, totodată, că „responsabilitatea pentru toate consecințele” care decurg din această situație „va reveni guvernului argentinian”, conform declarației citate de publicație. Răspunsul Argentinei: „măsură complet nefondată” Ministerul de Externe al Argentinei a reacționat printr-un comunicat în care a spus că „respinge categoric” desemnarea făcută de Iran. „Această măsură este complet nefondată și constituie o acuzație inacceptabilă”, se arată în declarația părții argentiniene. Context: IRGC, AMIA și repoziționarea Argentinei în politica externă Schimbul de acuzații vine după ce guvernul președintelui Javier Milei a desemnat IRGC drept „organizație teroristă” în martie. În fundal rămâne și dosarul atentatului din 1994 asupra centrului comunității evreiești AMIA din Buenos Aires , atac soldat cu 85 de morți și sute de răniți; Argentina acuză gruparea Hezbollah, susținută de Iran, pentru atentat. Biroul lui Milei a invocat acest episod la finalul lunii martie, când a anunțat desemnarea IRGC, prezentând-o ca o încercare de a „stinge o datorie istorică” față de familiile victimelor și ca parte a unei repoziționări a Argentinei „în aliniere cu civilizația occidentală”, potrivit relatării. În același timp, decizia Argentinei s-a suprapus cu eforturile administrației SUA de a izola Iranul, în contextul războiului lansat de SUA și Israel împotriva Iranului pe 28 februarie și al apelurilor către aliați pentru sprijin. De ce contează: risc de deteriorare a relațiilor și efecte în regiune Măsura Iranului indică o deteriorare suplimentară a relațiilor bilaterale și accentuează linia de politică externă a guvernului Milei, care s-a poziționat ferm de partea SUA și Israel, într-o regiune unde mulți lideri au evitat să aleagă tabere în conflicte globale. Al Jazeera notează că stilul confruntațional al lui Milei a generat tensiuni și cu actori regionali importanți, inclusiv Brazilia, și că liderul argentinian a reactivat disputa cu Regatul Unit privind Insulele Falkland (Las Malvinas). [...]
