Știri
Știri din categoria Externe
SUA au returnat Israelului două monede antice extrem de rare, confiscate din circuitul de licitații, într-un caz care arată cum cooperarea dintre autorități poate bloca rapid comerțul ilegal cu antichități, potrivit The Jerusalem Post.
Monedele, despre care Autoritatea pentru Antichități din Israel (IAA) spune că ar fi fost excavate ilegal și scoase prin contrabandă din țară, au fost repatriate oficial la o ceremonie organizată luni, la New York. Operațiunea a implicat unitatea de prevenire a furturilor din cadrul IAA, Homeland Security și unitatea specializată în trafic de antichități a biroului procurorului districtual din Manhattan.
Potrivit IAA, cele două piese au ajuns în SUA și au fost scoase la licitație. După ce unitatea israeliană a obținut informații despre vânzările potențiale, datele au fost transmise rapid autorităților americane, care au deschis o anchetă atât asupra caselor de licitații implicate, cât și asupra vânzătorilor.
În urma strângerii rapide de probe, monedele au fost confiscate din casa de licitații pentru a fi returnate Israelului.
Prima monedă, bătută la Ierusalim în perioada ultimului rege hasmonean, Matatia Antigon (40–37 î.Hr.), are pe o față o reprezentare a menorei cu șapte brațe din Templul din Ierusalim, iar pe cealaltă masa pâinilor punerii înainte. IAA susține că este una dintre cele mai timpurii reprezentări artistice ale menorei și singura monedă evreiască ce ilustrează candelabrul cu șapte brațe.
Din cauza rarității și a faptului că marchează finalul independenței hasmoneene, acest tip de monedă este definit drept „obiect de importanță națională” și nu poate fi exportat din Israel.
A doua monedă este un tetradrahm de argint din perioada persană, vechi de peste 2.500 de ani, bătut la Ascalon (Ashkelonul de astăzi). Este „a doua de acest fel găsită vreodată”, ceea ce o plasează printre cele mai rare monede antice emise pe teritoriul Israelului; cealaltă piesă similară se află în colecția de monede a Muzeului Israelului. Și aceasta este interzisă la scoaterea din țară, potrivit IAA.
Designul este inspirat de tetradrahmul atenian, o monedă-standard în estul Mediteranei în acea perioadă: pe o parte apare zeița Atena cu coif, iar pe cealaltă o bufniță cu aripile desfăcute; deasupra bufniței apar literele „Aleph” și „Nun” în scriere feniciană, abreviere pentru Ascalon.
La ceremonia de predare, colonelul Matthew Bogdanos, șeful unității de trafic de antichități din cadrul biroului procurorului districtual din Manhattan, a descris cazul drept un exemplu de colaborare care ar putea deveni model pentru recuperarea patrimoniului cultural jefuit.
„Aceste monede extraordinare reprezintă o parte importantă a istoriei care, în sfârșit, se întoarce acasă.”
Din partea israeliană, Dr. Eitan Klein, director adjunct al unității IAA de prevenire a furturilor, a spus că piața ilegală de antichități este un fenomen internațional care nu poate fi limitat fără cooperare între state și agenții de aplicare a legii. Un inspector IAA, arheologul Ilan Hadad, a numit comerțul ilegal cu antichități un „motor economic” care stimulează jefuirea siturilor și produce „daune incalculabile” patrimoniului.
Ministrul patrimoniului, Amichai Eliyahu, a salutat returnarea monedelor și cooperarea SUA, afirmând că furtul de antichități urmărește „ștergerea” istoriei.
„Furtul de antichități este o încercare de a șterge această istorie a noastră și de a ne tăia de rădăcini.”
Pentru piața de artă și casele de licitații, cazul semnalează un risc operațional și juridic: obiectele cu statut de „interzis la export” pot fi urmărite, confiscate și repatriate chiar și după ce intră în circuitul comercial internațional, dacă autoritățile au informații și acționează coordonat.
Recomandate
Comandamentul militar rus i-ar fi promis lui Vladimir Putin că poate cuceri întregul Donbas până în toamnă , un obiectiv care, dacă ar fi atins, ar repoziționa negocierile de încetare a focului în jurul unor cereri teritoriale mai mari ale Kremlinului, potrivit Digi24 , care citează o relatare Financial Times bazată pe surse. Miza nu este doar o schimbare de ritm pe front, ci și modul în care Moscova ar putea folosi un eventual câștig în Donbas pentru a ridica ștacheta în orice discuție despre armistițiu. În scenariul descris, după preluarea controlului asupra Donbasului, Putin ar intenționa să își intensifice cererile pentru încetarea focului și ar putea să își extindă pretențiile teritoriale. Donbasul, pivot pentru noi pretenții teritoriale Adjunctul șefului serviciului de informații militare ucrainean, Vadim Skibitsky, a declarat pentru Financial Times că un succes în Donbas ar permite Kremlinului să formuleze pretenții suplimentare. Potrivit acestuia, Putin ar putea cere apoi cedarea regiunilor Herson și Zaporijia, pe care Rusia le-a declarat ale sale în 2022, deși o parte semnificativă a acestora rămâne sub controlul Ucrainei. Surse citate de Financial Times susțin că Putin s-ar concentra acum pe cucerirea Donbasului, deși anterior ar fi admis posibilitatea înghețării acțiunilor militare pe linia actuală a frontului. Unul dintre interlocutorii publicației a descris refuzul lui Putin de a accepta o astfel de variantă. Ținte mai largi și mesajul intern: „frontul se prăbușește” Aceleași surse indică faptul că ambițiile lui Putin ar putea depăși Donbasul, mergând până la preluarea controlului asupra întregului teritoriu al Ucrainei de pe malul stâng al Niprului, inclusiv Kievul și Odesa. Un participant la negocieri neoficiale, citat de Financial Times, a susținut că „planul a fost întotdeauna” cucerirea Kievului și a descris, în același context, mesajele care i-ar fi fost transmise lui Putin despre starea frontului ucrainean. „I se spune că ucrainenii sunt la capătul puterilor, frontul se prăbușește și rămân fără oameni”, a declarat unul dintre participanții la negocierile neoficiale, citat de Financial Times. Negocierile de pace, în impas în pofida semnalelor din SUA În acest context, Rusia și Ucraina ar considera puțin probabilă reluarea negocierilor de pace cu medierea SUA, chiar și după încheierea conflictului din Orientul Mijlociu, potrivit Financial Times. Donald Trump a declarat „ieri și săptămâna trecută” că Rusia și Ucraina sunt aproape de un acord, însă, potrivit materialului citat, nu există confirmări ale acestor afirmații. Sursele Financial Times afirmă că niciuna dintre părți nu vede un sens deosebit în continuarea negocierilor, iar un oficial ucrainean a spus că partea americană nu a obținut progrese din partea Rusiei. Rusia ar fi transmis, de asemenea, că negocierile ulterioare nu ar avea sens fără retragerea trupelor ucrainene din Donbas. Consilierul prezidențial rus Yuri Ușakov a declarat pe 10 mai, potrivit aceleiași relatări, că rezolvarea conflictului va rămâne în impas chiar și după zeci de runde de negocieri dacă Ucraina nu își retrage trupele din Donbas. Un diplomat german de rang înalt, citat de Financial Times, a apreciat că nu se întrevede încă o încetare a războiului și că Rusia încearcă să obțină victoria pe câmpul de luptă, menținând în același timp cereri maximaliste, ceea ce ar contrazice ideea unei disponibilități reale de a negocia. [...]
Ungaria își propune adoptarea euro până în 2030 , iar noul ministru de finanțe spune că vrea să deblocheze „în câteva luni” fondurile înghețate de Uniunea Europeană și să îndeplinească toate criteriile necesare, potrivit Profit . Miza economică este dublă: acces la bani europeni și o ancoră de disciplină fiscală într-o perioadă în care Budapesta se confruntă cu deficit în creștere și o economie fragilă. Schimbarea de direcție vine după alegerile din 12 aprilie, când premierul Peter Magyar l-a înlăturat pe Viktor Orban, după 16 ani la putere. Noul guvern preia, conform descrierii lui Magyar, o „moștenire dramatică”, într-un context de presiuni bugetare și creștere economică slabă. Fondurile UE și euro, legate de aceeași agendă Noul ministru de finanțe, Andras Karman , s-a angajat să deblocheze fondurile înghețate de UE într-un orizont de câteva luni și să urmărească îndeplinirea criteriilor pentru trecerea la euro până în 2030. În termeni practici, obiectivul presupune o ajustare a politicilor economice astfel încât Ungaria să se alinieze condițiilor cerute pentru intrarea în zona euro. Control politic mai strict asupra miniștrilor În paralel, premierul Peter Magyar a acordat drepturi de veto asupra legislației pentru patru miniștri, inclusiv pentru ministrul de finanțe. Măsura indică o centralizare a deciziei în executiv, într-un moment în care guvernul încearcă să accelereze schimbările de politică economică. Context: deficit în creștere și economie abia ieșită din stagnare Ungaria a moștenit un deficit bugetar în creștere și o economie care „abia a ieșit din stagnare”, iar perspectiva este complicată de noi dificultăți asociate conflictului din Orientul Mijlociu, notează Reuters, citată de Profit. Ce urmează rămâne condiționat de două variabile pe care materialul nu le detaliază: capacitatea guvernului de a convinge instituțiile europene să deblocheze fondurile într-un termen scurt și ritmul în care poate livra ajustările necesare pentru ținta euro 2030. [...]
O postare a Casei Albe a transformat o fotografie cu Marco Rubio, aflat în drum spre Beijing, într-un mesaj politic cu încărcătură simbolică , după ce oficialul american a apărut într-un trening identic cu cel purtat de Nicolas Maduro la momentul capturării sale de un comando american, potrivit Antena 3 . Imaginea îl arată pe secretarul de stat american la bordul avionului prezidențial Air Force One , în drum spre China, unde urmează întâlnirea dintre președintele Donald Trump și omologul său chinez, Xi Jinping . Detaliul vestimentar a fost amplificat chiar de Casa Albă: directorul pentru comunicare Steve Cheung a scris pe platforma X că Rubio poartă „modelul Nike Tech ‘Venezuela’”. „Secretarul Rubio poartă modelul Nike Tech ‘Venezuela’ la bordul Air Force One!” De ce contează: semnal de comunicare politică, în plină deplasare diplomatică Dincolo de aspectul anecdotic, episodul indică o strategie de comunicare în care simbolurile sunt folosite pentru a întări o narațiune politică, chiar în contextul unei deplasări cu miză diplomatică majoră. Fotografia a devenit rapid virală pe rețelele sociale, în special în rândul activiștilor republicani și al funcționarilor de la Casa Albă. Potrivit materialului, treningul este identic cu cel purtat de liderul venezuelean Nicolas Maduro când a fost capturat la Caracas și transferat în SUA, conform fotografiilor publicate de Trump la începutul anului pe contul său Truth Social. Antena 3 notează că informația este relatată de EFE, prin Agerpres. Context: Rubio, asociat cu linia dură față de Caracas Înainte de arestarea lui Maduro, Rubio a fost unul dintre cei mai critici oficiali americani la adresa guvernului de la Caracas, pe care l-a numit „nelegitim” și a susținut utilizarea forței de către Washington pentru capturarea liderului venezuelean în capitala țării. În același timp, Rubio (54 de ani) și vicepreședintele JD Vance sunt menționați în sondaje și în presa locală drept două dintre opțiunile republicane vizibile pentru alegerile prezidențiale din 2028, mai arată articolul. Trump a declarat la începutul lui 2026 că ambii sunt „mari lideri”, dar a sugerat că unul dintre ei este mai „diplomat” decât celălalt, referindu-se la secretarul de stat. [...]
Zelenski a cerut accelerarea sprijinului militar și financiar pentru Ucraina , după ce a anunțat că Rusia a lansat un nou atac „masiv” chiar în timpul Summitului Formatului București 9 (B9) de la Palatul Cotroceni , potrivit Agerpres . Mesajul pune presiune pe aliați să transforme angajamentele în livrări și finanțări rapide, într-un moment în care războiul rămâne un factor major de risc pentru securitatea regională și pentru deciziile de bugetare în apărare. Președintele Ucrainei a spus, înainte de un dejun de lucru cu liderii prezenți la summit, că atacul a vizat „diferite regiuni” și a cerut coordonare pentru apărarea Ucrainei. „În timpul întâlnirii noastre de acum, Rusia a atacat din nou masiv Ucraina, în diferite regiuni. Trebuie să colaborăm, să facem asta ca să apărăm Ucraina.” Întrebat dacă se apropie finalul războiului, Zelenski a răspuns: „Sper că da”. Pachetul european de 90 de miliarde de euro și producția de drone În intervenția sa, Zelenski a insistat asupra importanței sprijinului internațional și a legat explicit continuarea ajutorului de capacitatea Ucrainei de a opri Rusia. El a menționat un „pachet de sprijin de 90 de miliarde de euro (aprox. 450 miliarde lei)”, indicând că o primă parte din finanțare ar urma să fie direcționată către producția de drone, cu începere de la începutul lunii iunie. „[...] este vital să continuați sprijinirea Ucrainei, pentru că este cel mai important lucru să opriți Rusia.” Așteptări de la Summitul NATO din iulie, la Ankara Zelenski a mai spus că Summitul NATO programat în iulie la Ankara ar trebui să transmită „semnale pozitive” comunității transatlantice și să arate că Alianța rămâne puternică și unită. În același context, a vorbit despre nevoia de consolidare a capabilităților militare europene. Poziția României: sprijinul pentru Ucraina, legat de securitatea regională Președintele României, Nicușor Dan, a făcut apel la continuarea sprijinului pentru Ucraina, argumentând că evoluția războiului va influența arhitectura de securitate europeană. „Modul în care se va încheia războiul va avea un impact asupra arhitecturii de securitate europene. Am fost de acord să continuăm să sprijinim Ucraina în această luptă.” [...]
Miza economică a summitului SUA–China este reducerea incertitudinii comerciale , iar Beijingul va încerca să obțină de la Donald Trump semnale mai previzibile privind tarifele și sancțiunile, pe fondul unui nou episod de tensiuni economice și al războiului SUA–Israel cu Iran, potrivit Al Jazeera . Trump urmează să ajungă în China miercuri seară, pentru o vizită de trei zile – prima a unui lider american în China din 2017, când tot Trump a fost la Beijing, la începutul primului său mandat. Summitul are loc „în umbra” conflictului cu Iran, care a generat efecte economice inclusiv prin închiderea Strâmtorii Hormuz , rută prin care trece, în mod obișnuit, o cincime din livrările globale de petrol și gaze naturale. Tarife, sancțiuni și „pauza” din războiul comercial Potrivit analiștilor citați, Xi Jinping vizează o „netezire” a relațiilor economice după 18 luni turbulente, în care Trump a declanșat un al doilea război comercial cu China. În acest interval, cele două părți au introdus tarife reciproce care au urcat, pentru scurt timp, la niveluri de peste 100%, alături de alte măsuri punitive, precum controale la export. Washingtonul și Beijingul au „pus pe pauză” escaladarea în luna mai. În octombrie, la o întâlnire în Coreea de Sud, Xi și Trump au convenit o amânare de un an a conflictului comercial, dar au păstrat în vigoare o parte dintre măsuri, inclusiv anumite tarife și controale la export. În ultima lună, SUA au introdus mai multe runde de sancțiuni care vizează firme chineze, inclusiv rafinării acuzate că au cumpărat petrol iranian și companii acuzate că au ajutat Teheranul să obțină materiale pentru drone și rachete. Ca răspuns, Beijingul a emis, la începutul lunii, un „ordin de interdicție” prin care cere firmelor să ignore sancțiunile americane aplicate rafinăriilor sale. Un punct central pentru China este predictibilitatea până la finalul mandatului lui Trump, în ianuarie 2029, pentru a-și putea calibra propriile politici economice, inclusiv în funcție de nivelurile de tarife pe care SUA le vor aplica Chinei și partenerilor săi comerciali, potrivit lui Feng Chucheng, partener fondator al firmei de consultanță Hutong Research din Beijing. Ce ar putea oferi China și unde sunt limitele În cadrul summitului, Xi ar putea accepta creșterea achizițiilor de exporturi agricole americane și de avioane Boeing, potrivit aceleiași surse. De asemenea, ar putea susține planul lui Trump de a crea un „Board of Trade” și un „Board of Investment” pentru a supraveghea legăturile economice bilaterale. În schimb, China este puțin probabil să facă compromisuri pe tema pământurilor rare (un sector pe care îl domină) fără concesii politice majore din partea SUA, potrivit lui Feng. Context: Taiwanul rămâne „linia roșie”, dar cu efecte economice Deși miza economică a summitului este legată de tarife și sancțiuni, discuțiile vor include și Taiwanul, pe care Beijingul îl consideră un interes „de bază” legat de securitate și integritate teritorială. Ambasada Chinei la Washington a numit Taiwanul prima dintre „patru linii roșii” care „nu trebuie contestate”. Trump a spus săptămâna aceasta că agenda va include vânzările de arme către insulă, ceea ce ridică semne de întrebare privind un acord de armament blocat, de ordinul mai multor miliarde de dolari. Congresul SUA a aprobat mai devreme în acest an un pachet raportat la 14 miliarde de dolari (aprox. 63 miliarde lei), însă tranzacția ar necesita aprobarea finală a lui Trump. Războiul cu Iran și șocul Strâmtorii Hormuz Conflictul SUA–Israel cu Iran va plana asupra întâlnirii. China, deși nu este un actor principal, a fost afectată de consecințele economice ale războiului și ale închiderii Strâmtorii Hormuz. Beijingul a cerut negocieri și o încetare a focului, mesaj pe care Xi ar urma să-l reia în discuțiile cu Trump, potrivit unei cercetătoare de la Tsinghua University citate de Al Jazeera . Trump a declarat marți că nu are nevoie de „ajutorul” Chinei pentru a rezolva războiul, deși Casa Albă a presat Beijingul să influențeze Iranul pentru redeschiderea strâmtorii. În același timp, China are un „parteneriat strategic cuprinzător” cu Iranul din 2016 și cumpără peste 80% din petrolul iranian, iar rolul pe care l-ar accepta ar fi mai degrabă unul de mediator, în linie cu principiul său de neintervenție, potrivit sursei citate. În ansamblu, summitul este prezentat ca o încercare a Beijingului de a readuce relația economică SUA–China într-un cadru mai stabil și mai ușor de gestionat, într-un moment în care tarifele, sancțiunile și șocurile energetice cresc costurile și impredictibilitatea pentru companii și piețe. [...]
O fotografie cu Marco Rubio în avionul prezidențial a fost folosită ca mesaj politic în contextul relației SUA–Venezuela, după ce secretarul de stat american a apărut într-un trening descris ca fiind identic cu cel purtat de Nicolas Maduro la capturarea sa, potrivit Agerpres . Imaginea îl arată pe Rubio la bordul Air Force One , în drum spre Beijing, unde președintele Donald Trump urmează să se întâlnească cu omologul său chinez, Xi Jinping. Fotografia a fost distribuită pe platforma X de Steve Cheung, directorul pentru comunicare al Casei Albe, care a indicat că Rubio poartă modelul „Nike Tech ‘Venezuela’”. Potrivit materialului, fotografia a devenit rapid virală pe rețelele de socializare, în special în rândul activiștilor republicani și al unor funcționari de la Casa Albă. Agerpres notează că treningul este prezentat ca fiind identic cu cel purtat de Maduro când a fost capturat la Caracas și transferat în SUA, pe 3 ianuarie, de un comando american, conform unor fotografii publicate de Trump la începutul anului pe contul său Truth Social. În același context, Agerpres menționează că Rubio (54 de ani) și vicepreședintele JD Vance sunt vehiculați în sondaje și în presa locală drept două dintre cele mai vizibile opțiuni republicane pentru alegerile prezidențiale din 2028. La începutul lui 2026, Trump a spus despre cei doi că sunt „mari lideri”, indicând totodată că Rubio ar fi mai „diplomat”. Materialul reamintește și poziționarea anterioară a lui Rubio față de guvernul de la Caracas: înainte de arestarea lui Maduro, secretarul de stat a fost unul dintre criticii vocali ai autorităților venezuelene, pe care le-a numit „nelegitime”, și a susținut utilizarea forței de către Washington pentru capturarea liderului venezuelean în capitală. [...]
