Știri
Știri din categoria Externe
Donald Trump spune că SUA nu au nevoie de sprijinul Chinei pentru a încheia conflictul cu Iranul, deși anunță că va discuta pe larg subiectul cu Xi Jinping în vizita oficială la Beijing, potrivit HotNews. Mesajul, transmis chiar înainte de plecarea din Washington, indică o linie dură a Casei Albe într-un dosar cu implicații directe pentru piața petrolului și pentru relația SUA–China.
Trump le-a spus reporterilor că nu crede că are nevoie de ajutorul lui Xi pentru „încheierea războiului” și a sugerat că SUA vor obține rezultatul dorit indiferent de deznodământ.
„Nu cred că avem nevoie de ajutor în ceea ce privește Iranul. Vom câștiga într-un fel sau altul, pașnic sau nu.”
China este prezentată în context ca având relații cu Teheranul și ca „un consumator important” al exporturilor iraniene de petrol. În acest cadru, refuzul explicit al lui Trump de a miza pe influența Beijingului sugerează că Washingtonul nu își construiește strategia de ieșire din conflict pe un intermediar major, chiar dacă îl include pe agendă în discuțiile bilaterale.
În același timp, articolul notează că negocierile diplomatice pentru încheierea războiului se află „într-un impas”, iar conflictul rămâne nerezolvat.
Întâlnirea Trump–Xi este descrisă ca prima discuție față în față după mai bine de șase luni, într-un efort de stabilizare a relațiilor tensionate, inclusiv pe tema comerțului și a războiului SUA și al Israelului cu Iranul.
Trump urmează să ajungă la Beijing miercuri, iar discuțiile sunt programate pentru joi și vineri. Va fi prima sa vizită în China din 2017.
Ulterior, Trump a nuanțat importanța dosarului iranian pe agenda bilaterală, afirmând că SUA ar avea situația „sub control”.
„Avem multe lucruri de discutat. Sincer să fiu, nu aș spune că Iranul este unul dintre ele, pentru că avem Iranul sub control.”
Recomandate
SUA caută o ieșire dintr-un acord recent cu Iranul, pe fondul escaladării militare , potrivit Al Jazeera , care relatează despre a doua zi de lovituri americane asupra Iranului și reacțiile regionale la atacurile de represalii ale Teheranului. Bahrain și Kuweit au condamnat atacurile de retaliere ale Iranului, după ce SUA au continuat pentru a doua zi la rând loviturile asupra teritoriului iranian, conform materialului. În acest context, Hassan Ahmadian, cadru universitar la Universitatea din Teheran, susține că Washingtonul „încearcă să găsească o cale de ieșire” dintr-un Memorandum de Înțelegere (MoU – un document care stabilește intenții și principii de cooperare, fără a fi neapărat un tratat) semnat de Donald Trump în urmă cu 10 zile, despre care afirmă că ar fi pus capăt războiului. Materialul nu oferă detalii despre conținutul Memorandumului de Înțelegere sau despre pașii concreți prin care SUA ar încerca să se retragă din acesta, însă indică o tensiune între cadrul politic invocat (încheierea războiului) și evoluțiile operaționale din teren (continuarea loviturilor și reacțiile regionale). [...]
Escaladarea SUA–Iran readuce riscul de blocaj în Strâmtoarea Ormuz , după ce Donald Trump a acuzat Teheranul că a încălcat armistițiul și a avertizat că Washingtonul ar putea intensifica ofensiva militară, potrivit Euronews . Miza imediată este securitatea navigației comerciale prin Ormuz, un punct-cheie pentru transporturile de petrol. Într-un mesaj publicat pe Truth Social, Trump a susținut că forțele americane au bombardat instalații de depozitare a rachetelor și dronelor, precum și radare de coastă iraniene, ca răspuns la o nouă încălcare a încetării ostilităților. Președintele SUA a avertizat că, dacă atacurile continuă, SUA ar putea „definitiva pe cale militară” operațiunile începute, până la punctul în care Republica Islamică „va înceta să existe”. Atacuri raportate de CENTCOM și incidentul cu petrolierul M/T Kiku Cu câteva ore înaintea postării lui Trump, Comandamentul Central al Statelor Unite (CENTCOM) a anunțat o nouă serie de atacuri asupra mai multor ținte militare din Iran, ca răspuns la un atac cu dronă atribuit Teheranului asupra petrolierului M/T Kiku, sub pavilion panamez, în timp ce nava naviga prin Strâmtoarea Ormuz. În comunicatul citat de Euronews, CENTCOM a precizat că ofensiva a vizat: infrastructură de supraveghere militară; sisteme de comunicații; poziții de apărare aeriană; facilități de depozitare a dronelor; capacități pentru desfășurarea minelor navale. Context: primul schimb după memorandumul din 17 iunie Trump a acuzat anterior Iranul că a încălcat „nesăbuit” armistițiul, după lansarea a „cel puțin patru drone de atac unidirecțional” împotriva navelor care tranzitau Strâmtoarea Ormuz. Potrivit informațiilor din material, acestea sunt primele schimburi între cele două părți după ce SUA și Iran au semnat, pe 17 iunie, un memorandum de înțelegere pentru încetarea ostilităților și pentru asigurarea liberei navigații prin Ormuz, în paralel cu negocieri pentru un acord final privind programul nuclear iranian. [...]
Iranul și SUA au convenit să oprească atacurile și să reia negocierile, un pas care ar putea debloca din nou traficul prin Strâmtoarea Ormuz , potrivit news.ro , care citează declarațiile unui oficial american. În centrul înțelegerii se află reluarea discuțiilor privind disputa legată de Strâmtoarea Ormuz, după mai multe zile de atacuri reciproce în Golf. Oficialul american a indicat că „discuțiile tehnice” urmează să continue pe toate elementele unui memorandum de înțelegere în 14 puncte convenit pe 17 iunie, document care prevedea redeschiderea strâmtorii pentru trafic. „Discuțiile tehnice sunt programate să continue cu privire la toate aspectele memorandumului de înțelegere. Ambele părți se vor retrage pentru moment, iar navele se vor putea deplasa liber.” De ce contează: Ormuz, rută critică pentru transportul energiei Strâmtoarea Ormuz este descrisă drept „cea mai importantă rută maritimă de transport al energiei din lume”, iar Teheranul a închis-o „în mare parte” pe durata conflictului. O încetare a ostilităților și revenirea la negocieri ar reduce riscul de noi perturbări ale transportului maritim în zonă, cu implicații directe pentru piața energetică și pentru lanțurile de aprovizionare. Ce se știe despre reluarea negocierilor Publicația Axios, care a relatat prima încetarea ostilităților, susține – citând un oficial american de rang înalt – că discuțiile vor fi reluate marți, în Qatar . Informația este prezentată în contextul în care acordul provizoriu era „sub presiune” după atacuri desfășurate timp de mai multe zile. Contextul escaladării: atacuri în Golf și riposte în regiune Reluarea diplomației ar urma după un incident în care un proiectil iranian a lovit, joi, o navă de marfă în Strâmtoarea Ormuz, iar ulterior SUA și Iranul s-au acuzat reciproc de încălcarea armistițiului provizoriu din 17 iunie. Duminică dimineață, Iranul a lansat rachete și drone asupra unor baze militare americane din Kuweit și Bahrain, la scurt timp după ce președintele Donald Trump a amenințat că Iranul „va înceta să mai existe” dacă nu respectă acordul de încetare a războiului. Un oficial american a declarat pentru Reuters că nu au fost raportate victime americane sau pagube majore, dar că situația era încă în desfășurare. În Bahrain, autoritățile au anunțat că un atac iranian a avariat o clădire rezidențială din provincia Muharraq, fără victime, iar statul a cerut Consiliului de Securitate al ONU să convoace o ședință de urgență. Armata Kuweitului a comunicat că a interceptat două rachete balistice, fără pagube sau victime. Separat, Qatarul a anunțat decesul unui cetățean, în urma rănilor provocate de șrapnel la bordul unei nave care dispăruse sâmbătă; o a doua persoană a fost rănită, incidentul fiind pus pe seama „operațiunilor militare din zonă”, fără precizarea locului sau a responsabilului. Ce urmează Potrivit informațiilor citate, următorul test pentru înțelegere este reluarea discuțiilor tehnice pe memorandumul în 14 puncte și menținerea libertății de navigație prin Strâmtoarea Ormuz. Rămâne de văzut dacă părțile pot stabiliza armistițiul provizoriu, în condițiile în care tensiunile regionale – inclusiv cele care implică Israelul și Hezbollah în Liban – continuă să influențeze cadrul mai larg al negocierilor. [...]
UE cere Iranului să respecte acordul cu SUA după atacurile cu drone asupra Bahrainului , într-un semnal de presiune diplomatică menit să limiteze escaladarea și riscurile pentru securitatea regională, potrivit Agerpres . Uniunea Europeană a condamnat „cu fermitate” ultimele atacuri iraniene cu drone îndreptate împotriva Bahrainului și a transmis „solidaritatea deplină” cu statul din Golf, conform unui comunicat al purtătorului de cuvânt al Serviciului European de Acțiune Externă (SEAE) . „Uniunea Europeană condamnă cu fermitate ultimele atacuri cu drone iraniene îndreptate împotriva Bahrainului. Ne exprimăm solidaritatea deplină cu Bahrainul.” Miza: menținerea cadrului de încetare a ostilităților În același mesaj, UE a cerut Teheranului să „respecte pe deplin” memorandumul de înțelegere semnat săptămâna trecută cu Statele Unite pentru a pune capăt războiului. Purtătorul de cuvânt al SEAE a calificat atacurile drept „inacceptabile și nejustificate” și a spus că acestea reprezintă încălcări ale dreptului internațional. UE a mai cerut Iranului: să „înceteze imediat” atacurile împotriva statelor vecine; să respecte memorandumul semnat recent; să implementeze integral Rezoluția 2817 a Consiliului de Securitate al ONU. Versiuni diferite asupra țintelor și acuzații reciproce Guvernul din Bahrain a afirmat că a fost atacat de „mai multe drone iraniene”, în timp ce Teheranul a susținut că ținta au fost „baze americane”. Separat, Iranul a acuzat din nou SUA că încalcă acordul, după noi bombardamente americane asupra unor instalații de pe coasta de sud a Iranului, și și-a reafirmat hotărârea de a răspunde militar la orice agresiune. Memorandumul dintre Washington și Teheran a fost semnat pe 17 iunie și vizează, potrivit sursei, încetarea ostilităților și garantarea liberei navigații prin strâmtoarea Ormuz , în timp ce părțile negociază un acord final privind programul nuclear iranian. [...]
Iranul condiționează reluarea traficului prin strâmtoarea Ormuz de controlul Teheranului , susținând că orice intervenție externă va întârzia redeschiderea rutei, potrivit Agerpres . Mesajul, transmis de ministrul de externe Abbas Araghchi la Bagdad, are implicații directe pentru fluxurile energetice și pentru riscul de escaladare într-un punct-cheie al comerțului global. Șeful diplomației iraniene a afirmat că, „conform memorandumului de înțelegere”, strâmtoarea Ormuz ar fi „sub administrarea Iranului” și că „după 30 de zile” operațiunile ar urma să revină la normal, la nivelurile de dinaintea războiului început la sfârșitul lunii februarie. În aceeași declarație, Araghchi a insistat că „nicio altă țară nu are nicio responsabilitate” în acest proces, invocând prevederile memorandumului. Miza economică: o rută critică pentru petrol și transport maritim Strâmtoarea Ormuz este descrisă ca o rută strategică pe unde trecea anterior „o cincime din petrolul mondial”, alături de alte resurse energetice și îngrășăminte. Traficul zilnic obișnuit depășea „cu puțin o sută de nave”, ceea ce face ca orice perturbare să aibă potențial de impact asupra livrărilor și costurilor de transport. Avertismentul Teheranului: intervențiile externe „întârzie redeschiderea” Araghchi a avertizat că „orice intervenție” sau „măsuri separate sau noi” vor complica situația și vor întârzia redeschiderea strâmtorii, adăugând că incidentele și confruntările din „ultimele două nopți” ar demonstra acest risc. În acest context, ministrul a cerut „tuturor părților” să respecte memorandumului semnat digital pe 17 iunie între Washington și Teheran, care prevede reactivarea rutei maritime, și să se abțină de la intervenții în procesul de redeschidere și administrare. Contextul militar și diplomatic invocat de Iran Potrivit relatării, Araghchi a legat tensiunile recente de atacurile lansate de Statele Unite în weekend împotriva teritoriului iranian, ca răspuns la acțiunile Iranului împotriva a două nave în strâmtoarea Ormuz. Materialul mai menționează că Iranul a lansat, ca represalii, atacuri împotriva Bahrainului și Kuweitului. În paralel, Oman – care împarte strâmtoarea cu Iranul – susține public că nu dorește impunerea de taxe de tranzit și colaborează cu Teheranul la viitoarea gestionare a navigației în zonă. Săptămâna aceasta, Oman a anunțat deschiderea unui „coridor maritim temporar” pentru toate navele, „fără a percepe taxe”, invocând libertatea de navigație. Ce urmează: propunere de „cadru de securitate” regional Ministrul iranian de externe a cerut și instituirea unui cadru de securitate care să includă țările din Golf, „fără prezența sau interferența” unor state din afara regiunii, potrivit AFP. În lipsa unor detalii suplimentare despre format sau calendar, rămâne neclar cum ar putea fi transpusă propunerea în negocieri concrete și ce efect ar avea asupra reluării traficului prin Ormuz. [...]
Escaladarea SUA–Iran pune din nou presiune pe securitatea și fluxurile comerciale din Golful Persic , după ce Iranul a vizat obiective militare americane din Bahrain și Kuweit, iar traficul prin Strâmtoarea Hormuz rămâne „foarte sensibil” la atacuri și mine, potrivit CNN . Iranul a transmis, prin Corpul Gardienilor Revoluției Islamice (IRGC) , că a țintit facilități americane din state vecine „inclusiv Kuweit și Bahrain”, ca reacție la lovituri americane asupra unor obiective iraniene. Schimbul de atacuri testează acordul fragil SUA–Iran, încheiat la începutul lunii, care include prevederi legate de încetarea focului și de siguranța navigației comerciale. Lovituri în Bahrain și Kuweit, reacții regionale și risc de extindere Bahrain a anunțat că a fost vizat cu „un număr de rachete balistice și drone”, pe care le-a descris drept o „escaladare periculoasă”. Kuweitul, la rândul său, a condamnat ceea ce a numit atacuri iraniene „repetate” și „odioase”, calificându-le drept încălcări ale suveranității și ale dreptului internațional. Armata kuweitiană a spus că a interceptat două rachete balistice, fără pagube sau victime. În Bahrain, autoritățile au indicat că apărarea antiaeriană a interceptat și distrus „o serie” de atacuri aeriene, iar forțele armate sunt la cel mai ridicat nivel de alertă. Ministerul de Interne a mai precizat că o clădire rezidențială a suferit pagube importante, fără victime. Hormuz: navele continuă să tranziteze, dar rutele se schimbă În pofida escaladării, mai multe nave comerciale mari au tranzitat partea sudică a Strâmtorii Hormuz către porturi din Golf, pe o rută care „se lipește” de coasta Omanului, potrivit datelor de urmărire a navelor citate de CNN (Marine Traffic). Printre acestea s-au numărat două petroliere, două transportatoare de gaze lichefiate și o navă portcontainer. Totuși, o parte din trafic folosește în continuare o rută mai apropiată de coasta Iranului. Publicația notează că riscurile rămân ridicate: traficul este „foarte sensibil” la atacuri cu drone și la prezența minelor, iar Joint Maritime Information Center (structură supravegheată de Marina SUA) a ridicat nivelul de amenințare în strâmtoare la „substanțial”. Acordul de încetare a focului, sub presiune: amenințări și condiții Președintele SUA, Donald Trump, a avertizat că Washingtonul ar putea recurge la „mai multă acțiune militară” dacă Iranul continuă loviturile, acuzând Teheranul că a încălcat înțelegerea de încetare a focului. De cealaltă parte, IRGC a avertizat că încălcările armistițiului ar urma să ducă la „suspendarea tuturor proceselor aferente”, potrivit agenției semi-oficiale iraniene Tasnim, citată de CNN. Ministrul iranian de Externe, Abbas Araghchi, a spus că orice „interferență” în gestionarea de către Iran a Strâmtorii Hormuz va escalada tensiunile și a susținut că, „odată ce obstacolele sunt eliminate”, strâmtoarea ar urma să revină la capacitatea „de dinainte de război” în 30 de zile, sub „managementul exclusiv” al Iranului. De ce contează pentru economie: un culoar maritim sub risc operațional Dincolo de dimensiunea militară, miza imediată este operațională: Hormuz este un punct de strangulare maritim la intrarea în Golful Persic, iar schimbarea rutelor (spre coridorul sudic, aproape de Oman) arată cum companiile de transport încearcă să reducă expunerea la riscuri. În același timp, avertismentele privind minele și atacurile cu drone sugerează costuri mai mari de securitate și posibile întârzieri, într-un context în care acordul SUA–Iran este pus sub presiune de noi lovituri și amenințări reciproce. [...]
