Știri
Știri din categoria Externe
China și SUA caută teren comun pentru a bloca taxele din Hormuz, un semnal de coordonare cu miză directă pentru fluxurile de energie și costurile de transport, potrivit Reuters. Departamentul de Stat american spune că oficiali de rang înalt din cele două țări au convenit că „nicio țară sau organizație” nu ar trebui să poată percepe taxe de trecere în căi navigabile internaționale precum Strâmtoarea Hormuz.
Poziționarea comună vine înaintea unui summit „cu miză ridicată” între președintele SUA Donald Trump și președintele Chinei Xi Jinping, programat pentru mai târziu în această săptămână, unde controlul Iranului asupra strâmtorii va fi pe agendă.
Reuters notează că Iranul a închis aproape complet această arteră comercială esențială după loviturile aeriene israeliano-americane din 28 februarie, ceea ce a transmis șocuri pe piețele globale de energie. Înainte de război, strâmtoarea gestiona o cincime din aprovizionarea mondială cu petrol și gaze.
Teheranul cere dreptul de a colecta taxe de trecere ca precondiție pentru încheierea războiului. În paralel, SUA au impus o blocadă navală asupra Iranului, iar Trump a avansat la un moment dat ideea unor taxe americane sau a unui mecanism de colectare împreună cu Iranul, dar Casa Albă a revenit ulterior, afirmând că își dorește redeschiderea strâmtorii „fără nicio limitare”.
Departamentul de Stat afirmă că ministrul chinez de externe Wang Yi și secretarul de stat american Marco Rubio au discutat subiectul într-un apel telefonic în aprilie. Potrivit purtătorului de cuvânt Tommy Pigott, cei doi:
„Au convenit că nicio țară sau organizație nu poate fi lăsată să perceapă taxe pentru a trece prin căi navigabile internaționale precum Strâmtoarea Hormuz.”
Reuters subliniază că Departamentul de Stat nu oferise anterior un rezumat al acestui apel, ceea ce reprezintă o abatere de la practica obișnuită.
Ambasada Chinei nu a contestat relatarea americană și a transmis că speră ca toate părțile să lucreze împreună pentru reluarea traficului normal, argumentând că menținerea zonei „sigură și stabilă” și asigurarea trecerii neîngrădite sunt în interesul comun al comunității internaționale.
Două surse informate despre schimbul Wang–Rubio au declarat pentru Reuters că Rubio a ridicat posibilitatea ca navele chineze să plătească taxe, demers care ar fi urmărit să încurajeze Beijingul să pună mai multă presiune pe Teheran pentru a opri conflictul.
China are legături cu Iranul și rămâne un consumator major al exporturilor sale de petrol. În același timp, Beijingul a evitat până acum să menționeze direct taxele, deși a condamnat blocada americană.
Într-o întâlnire ulterioară cu ministrul de externe iranian, Wang a vorbit despre „preocuparea comună” privind restabilirea unei treceri „normale și sigure” prin strâmtoare, reiterând totodată sprijinul Chinei pentru Iran în „protejarea suveranității și securității naționale”.
Reuters amintește că China a respins luna trecută, prin veto, o rezoluție susținută de SUA în Consiliul de Securitate al ONU privind protejarea transportului comercial în Strâmtoarea Hormuz, motivând că textul ar fi părtinitor împotriva Iranului. Ulterior, Washingtonul, împreună cu Bahrain, a pregătit o nouă rezoluție care cere Iranului să oprească atacurile și minarea strâmtorii, însă diplomați citați de Reuters se așteaptă ca aceasta să se lovească, la vot, de un nou veto chinez și rusesc.
Textul ar include și o cerere de încetare a „eforturilor de a percepe taxe ilegale” în strâmtoare.
Separat, Reuters notează că China a ordonat companiilor sale să nu se conformeze sancțiunilor americane impuse rafinăriilor chineze pentru achiziții de țiței iranian, măsuri pe care Washingtonul le folosește pentru a izola și a presa Teheranul.
Summitul Trump–Xi este așteptat să includă discuții despre „strânsoarea” Iranului asupra Strâmtorii Hormuz. În plan practic, rămâne de văzut dacă poziția comună împotriva taxelor se va traduce într-o coordonare diplomatică mai largă — inclusiv în forurile ONU — sau dacă diferențele privind blocada și sancțiunile vor limita orice convergență între Washington și Beijing.
Recomandate
Europa și Ucraina încearcă să-și securizeze locul la masa negocierilor înaintea unei posibile întâlniri Trump–Putin–Xi la summitul APEC din China , pe fondul temerilor că un acord privind războiul ar putea fi conturat fără actorii direct afectați, potrivit Digi24 . Summitul APEC este programat în Shenzhen, în perioada 18–19 noiembrie, iar consilierul Kremlinului, Iuri Ușakov, a spus că Vladimir Putin și Donald Trump ar urma să continue acolo discuțiile despre încheierea războiului din Ucraina. Întâlnirea ar fi plasată în contextul unei reuniuni trilaterale planificate cu președintele Chinei, Xi Jinping, descrisă de Ușakov drept prima în acest format. „Desigur, în cadrul întâlnirii planificate cu acesta la summitul APEC de la Shenzhen, vor continua discuțiile privind întreaga gamă de probleme legate de soluționarea conflictului”, a declarat Ușakov, potrivit agenției RIA Novosti . Anunțul vine după o întâlnire de aproximativ două ore și jumătate la Kremlin între Putin și reprezentanții americani Steve Witkoff și Jared Kushner, care au ajuns la Moscova după discuțiile trilaterale de două zile de la Abu Dhabi (10–11 noiembrie). Un raport Interfax-Ru citat de Digi24 arată că Moscova va menține legătura cu cei doi emisari și va analiza evoluțiile negocierilor înaintea unei eventuale întâlniri Putin–Trump în China. La momentul publicării informației, Casa Albă nu confirmase participarea lui Donald Trump la summit. Miza pentru Europa și Kiev: decizii de securitate fără consimțământ Posibilitatea unei întâlniri Trump–Putin–Xi a generat reacții la Kiev și în capitalele europene, pe fondul riscului ca decizii cu efect direct asupra arhitecturii de securitate a Ucrainei și a Europei să fie luate fără participarea lor. Președintele ucrainean Volodimir Zelenski a respins ideea ca hotărârile privind Ucraina să fie adoptate fără Kiev, iar ministrul de externe Andrii Sîbiha a avertizat că un asemenea summit l-ar putea încuraja pe Putin să continue războiul, în loc să contribuie la încheierea lui. Liderii europeni au transmis, la rândul lor, că niciun acord privind Ucraina nu poate fi impus Ucrainei sau Europei fără consimțământul lor. Totuși, europenii au fost ținuți în afara negocierilor principale de la Abu Dhabi, în timp ce Marea Britanie, Franța, Germania, Italia, NATO și Comisia Europeană au avut consultări separate cu oficiali de la Kiev și Washington. În acest context, ministrul rus de externe Serghei Lavrov le-ar fi transmis oficialilor europeni să „rămână la hotel”. Pe de altă parte, emisarul american Steve Witkoff a sugerat, potrivit CNN (citat de Digi24), că europenii ar putea fi implicați în următoarea rundă de discuții. Ce se știe despre pregătirea întâlnirii trilaterale Potrivit Digi24, ideea unei întâlniri trilaterale ar fi fost lansată de Putin într-o convorbire telefonică cu Trump pe 9 octombrie, informație atribuită unui fost oficial al serviciilor de informații ruse citat de The Wall Street Journal. Un oficial american de rang înalt a confirmat că Putin a făcut propunerea, iar secretarul de stat american Marco Rubio a spus că existau discuții privind o posibilă reuniune în vederea negocierii încheierii războiului declanșat de Rusia împotriva Ucrainei. Ușakov a confirmat într-un interviu pentru postul public rus Vesti, pe 25 octombrie, că pregătirile pentru un summit trilateral începuseră deja. China a recunoscut abia la începutul lunii noiembrie că este în contact cu Washingtonul și Moscova, fără să ofere detalii despre format sau agendă. [...]
Declarațiile lui Xi despre „reunificarea” cu Taiwanul cresc riscul geopolitic într-un moment cu miză regională , pe fondul intensificării activității militare chineze în jurul insulei și înaintea unor întâlniri și evenimente politice importante, potrivit Digi24 , care citează Reuters . Președintele Chinei a spus că „curentul istoriei nu poate fi oprit” și a cerut o „reunificare” pașnică, fără să facă referire la folosirea forței. În același timp, Taipeiul a respins ferm mesajul, reiterând că nu poate accepta principiul „o țară, două sisteme”, pe care îl consideră echivalent cu supunerea față de regimul autoritar al Partidului Comunist Chinez. Mesaj politic: „misiune istorică” și condiția „unei singure Chine” Xi Jinping a descris rezolvarea „problemei Taiwanului” drept o „misiune istorică de neclintit” a Partidului Comunist Chinez. Liderul de la Beijing a afirmat că „reunificarea completă a patriei trebuie să devină realitate” și că acest lucru „cu siguranță” se va întâmpla. În discurs, Xi a reluat poziția Beijingului privind „principiul unei singure Chine” – ideea că ambele maluri ale Strâmtorii Taiwan fac parte din aceeași țară – și a spus că China este dispusă să poarte discuții cu Taiwanul în acest cadru. Totodată, el a cerut ca „toți chinezii”, inclusiv cei din Taiwan, să se opună forțelor „separatiste” care susțin independența insulei. Răspunsul Taiwanului: respingere și continuitate a retoricii Consiliul pentru Afaceri Continentale din Taiwan a transmis că nici guvernul, nici populația nu pot accepta „o țară, două sisteme”. Purtătorul de cuvânt Liang Wen-chieh a spus că formularea lui Xi despre unificare „nu diferă prea mult de cea din trecut”. În context politic intern, Digi24 notează că președintele Taiwanului, Lai Ching-te, și Partidul Democrat Progresist susțin identitatea distinctă a Taiwanului față de China, iar Lai afirmă că doar populația din Taiwan poate decide viitorul insulei. Beijingul îl consideră pe Lai „separatist” și a refuzat să poarte discuții cu el. Presiune militară în teren: 29 de aeronave detectate în jurul insulei Deși Xi nu a vorbit despre folosirea forței, China „nu a renunțat niciodată” la această opțiune, iar forțele armate chineze desfășoară zilnic operațiuni în jurul Taiwanului și își extind influența în Pacific, potrivit materialului. Ministerul Apărării din Taiwan a anunțat că a detectat 29 de aeronave militare chineze – inclusiv avioane de vânătoare J-16 și drone – implicate într-o „patrulă comună de pregătire pentru luptă” în jurul insulei, împreună cu nave de război chineze, începând de joi. De ce contează acum: APEC și alegeri locale în Taiwan Discursul lui Xi a fost ținut la Beijing cu ocazia împlinirii a 160 de ani de la nașterea lui Sun Yat-sen. Momentul este însă și unul sensibil: intervenția vine cu o săptămână înainte de summitul APEC din Shenzhen, unde Xi urmează să se întâlnească din nou cu președintele SUA, Donald Trump, și cu puțin peste două săptămâni înainte de alegeri locale importante în Taiwan. În acest cadru, combinația dintre mesajul politic de la vârful Beijingului și activitatea militară raportată de Taiwan menține ridicată tensiunea în Strâmtoarea Taiwan, cu potențial de a influența agenda diplomatică regională și calculele de securitate ale actorilor implicați. [...]
Zelenski cere ca UE să fie la masa negocierilor, pe fondul lipsei unei reprezentări comune europene potrivit Digi24 , într-un moment în care discuțiile de pace Rusia–Ucraina–SUA s-au derulat fără oficiali europeni, iar statele membre încă nu au o poziție unitară privind cine ar trebui să vorbească în numele Uniunii. Președintele ucrainean a discutat cu liderii reuniți la Dublin, înainte de a fi informat despre discuțiile de la Moscova dintre Vladimir Putin și oficiali americani, relatează Politico, citat de Digi24. Mesajul lui Zelenski către europeni a fost că miza depășește garanțiile de securitate pentru Ucraina și ține de arhitectura de securitate dintre Europa și Rusia. „Când americanii şi ruşii discută despre acest subiect, nu este vorba doar de garanţii de securitate pentru Ucraina. Este mai degrabă vorba despre un fel de nou cadru de securitate între Europa şi Rusia.” În acest context, Zelenski a spus că este „foarte bine” că europenii fac parte din discuții, dar a insistat că, în lipsa unui dialog direct cu Rusia, „trebuie să ne asigurăm că Europa devine o parte integrantă a acestor negocieri”. Negocieri fără progres la Abu Dhabi și fără europeni Articolul notează că două zile de negocieri de pace între Rusia, Ucraina și SUA, desfășurate la Abu Dhabi, s-au încheiat miercuri fără progrese semnificative și fără participarea oficialilor europeni. În paralel, trimișii președintelui american Donald Trump, Steve Witkoff și Jared Kushner, s-au întâlnit joi cu liderul rus și urmau să se deplaseze de urgență la Dublin pentru a-l informa pe Zelenski despre discuții, joi seara. Dispută în UE: cine reprezintă blocul în discuții Digi24 mai arată că guvernele din UE au în continuare opinii divergente despre cine ar trebui să reprezinte Uniunea în negocieri. Cancelarul german Friedrich Merz a spus, în drum spre summitul Comunității Politice Europene de la Dublin, că a primit semnale pozitive din discuțiile de la Abu Dhabi, dar a subliniat că Ucraina și Europa trebuie implicate. El a adăugat că discuția despre reprezentarea UE ar urma să aibă loc „în spatele ușilor închise”. Șefa politicii externe a UE, Kaja Kallas, a adoptat un ton mai sceptic, afirmând că nu a observat bunăvoință din partea Moscovei și că ar trebui să existe mai întâi un armistițiu înaintea discuțiilor despre un acord de pace sau despre arhitectura de securitate a Europei. Kallas a invocat și tratatele UE, potrivit cărora președintele Consiliului European, Antonio Costa, și ea însăși ar trebui să reprezinte blocul în astfel de discuții. [...]
Emisarii lui Donald Trump au reluat joi canalul direct de negociere cu Kremlinul , după ce discuțiile trilaterale SUA–Ucraina–Rusia de la Abu Dhabi s-au încheiat fără progrese semnificative, potrivit Antena 3 . Steve Witkoff și Jared Kushner au ajuns la Moscova în dimineața de 12 noiembrie pentru discuții cu Vladimir Putin, într-un moment în care blocajul pe tema teritoriilor continuă să împiedice un acord mai larg. Cei doi au aterizat pe aeroportul Vnukovo, iar presa rusă a relatat că au fost întâmpinați de Kirill Dmitriev, emisarul special al lui Putin. Ulterior, un convoi auto în care se aflau Dmitriev, Witkoff și Kushner a părăsit aeroportul. Întâlnirea cu Putin fusese anunțată cu o zi înainte de consilierul prezidențial rus Iuri Ușakov, care a precizat că discuțiile urmau să aibă loc în dimineața zilei de 12 noiembrie. Ce încearcă să deblocheze vizita de la Moscova Potrivit declarațiilor citate, Kushner a spus că el și Witkoff intenționează să discute cu Putin temele abordate la Abu Dhabi, în format trilateral Ucraina–SUA–Rusia. În acea rundă, părțile au discutat despre: garanții de securitate; viitorul Ucrainei în perioada postbelică; pretențiile Rusiei. Conform Ukrainska Pravda, un prim rezultat al discuțiilor de la Abu Dhabi a fost stabilirea pregătirilor pentru un nou schimb de prizonieri. Următoarea oprire: întâlnire cu Zelenski, la Dublin După vizita la Moscova, emisarii americani urmează să se deplaseze la Dublin pentru o întâlnire cu președintele ucrainean Volodimir Zelenski, conform informațiilor prezentate. În același timp, Antena 3 notează că negocierile din Emiratele Arabe Unite s-au încheiat fără rezultate semnificative, iar Jared Kushner a invocat „divergențe majore”, indicând că problema teritorială rămâne „cea mai dificilă”. În relatare se menționează că Putin continuă să ceară ca Ucraina să cedeze Rusiei întregul Donbas și concesii teritoriale suplimentare pentru un acord final care să includă garanții de securitate. „Însă punerea în aplicare a unui acord de securitate postbelic este imposibilă atât timp cât nu există o înțelegere asupra teritoriilor”, a recunoscut Kushner. Context: discuții despre o nouă „arhitectură” de securitate în Europa La Abu Dhabi a fost discutată, pentru prima dată de la începutul războiului, o posibilă nouă „arhitectură” de securitate europeană, ca rezultat al unei înțelegeri între Washington și Moscova, potrivit RBC-Ucraina, citată în material. Aceeași sursă susține că delegația rusă ar fi venit cu cereri formulate înaintea invaziei, inclusiv retragerea NATO la pozițiile din 1997 și reducerea cooperării militare a alianței cu Ucraina și cu alte foste republici sovietice. [...]
Blocajul de mandat al delegației ruse riscă să împingă negocierile spre un format SUA–Rusia , după ce emisarii trimiși de Vladimir Putin la discuțiile trilaterale de la Abu Dhabi au spus că „nu au mandat” să abordeze teme-cheie precum încetarea focului, potrivit Digi24 . Delegația rusă a refuzat să discute despre încetarea focului, atacurile asupra infrastructurii energetice și a navelor din Marea Neagră, precum și chestiunile teritoriale, a declarat pentru RBC-Ucraina o sursă descrisă drept „bine informată”. Un alt interlocutor al publicației a confirmat că Moscova ar fi mutat accentul negocierilor către „viitoarea arhitectură de securitate a Europei”, în timp ce războiul din Ucraina ar fi devenit o temă secundară. Ce spune Kievul: „Nu avem mandat” pe încetarea focului Președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, a afirmat că delegația ucraineană a ridicat la Abu Dhabi problema încetării focului în Marea Neagră și a unui armistițiu energetic, însă partea rusă a răspuns că nu are mandat să discute aceste subiecte. „Cu toate acestea, am convenit ca partea americană să se întâlnească cu liderul rus, iar acolo vor fi abordate toate aceste chestiuni, așa că mă aștept, cel puțin, să primesc un răspuns.” Zelenski a mai spus că reprezentanții SUA ar urma să discute cu Vladimir Putin și posibilitatea unei întâlniri la nivel de șefi de stat. Contextul discuțiilor de la Abu Dhabi și miza reală Primele negocieri din ultimele nouă luni între Rusia, SUA și Ucraina au avut loc la Abu Dhabi, în 10 și 11 noiembrie. Potrivit informațiilor citate, a fost discutată, pentru prima dată de la începutul războiului, o nouă arhitectură a securității europene. Surse RBC-Ucraina susțin că delegația rusă ar fi venit cu cerințe formulate și înainte de invazie, inclusiv: revenirea NATO la granițele din 1997 ; reducerea cooperării militare a alianței cu Ucraina și alte țări post-sovietice. În același timp, nu s-ar fi reușit implicarea în negocieri a consilierilor pe diplomație și securitate din Franța, Germania și Marea Britanie, care au sosit la Abu Dhabi. Ce urmează: presiune pe o întâlnire la vârf, dar fără acord pe teritorii Nu a fost stabilită o întâlnire între Putin și Zelenski. Trimisul special al președintelui SUA, Jared Kushner, a declarat că rușii vor „mai multe progrese” înainte ca o astfel de întrevedere să poată avea loc și că persistă „divergențe substanțiale”. Potrivit acestuia, un acord de securitate între Rusia, Ucraina, Europa și SUA este imposibil până când nu există un acord privind teritoriile. [...]
O anchetă americană privind o posibilă deturnare de cipuri Nvidia către China capătă o dimensiune operațională și de conformitate , după ce Alice Huang, femeie de afaceri chineză asociată în rapoarte de informații cu Beijingul, ar locui acum la Beijing, potrivit Digi24 , care citează Bloomberg (via EFE/Agerpres). Alice Huang, cunoscută și ca Huang Le, ar fi ajuns în capitala Chinei „cu știința oficialilor chinezi”, însă nu este clar când sau de ce a călătorit acolo și nici ce contacte ar fi stabilit de la sosire, potrivit informațiilor citate. De ce contează pentru piața de semiconductori și pentru companii Miza depășește scandalul personal invocat în relatare și intră în zona de risc comercial și de reglementare: autoritățile americane investighează dacă procesoare avansate, supuse restricțiilor la export, ar fi fost ulterior redirecționate către China prin structuri legate de Megaspeed International , companie fondată de Huang în Singapore. În contextul competiției SUA–China pentru acces la semiconductori, Washingtonul a impus controale la export pentru a limita accesul Chinei la cipuri folosite în inteligența artificială, iar ancheta vizează tocmai posibile ocoliri ale acestor reguli. Legătura cu Nvidia și rolul Megaspeed Bloomberg indică faptul că Huang a fondat Megaspeed International, specializată în servicii de calcul pentru inteligență artificială, iar compania a devenit unul dintre principalii parteneri ai Nvidia în Asia de Sud-Est. Potrivit aceleiași surse, Huang ar fi intrat în contact cu Jensen Huang după înființarea Megaspeed în 2023, iar compania a crescut rapid, pe fondul boomului centrelor de date pentru inteligență artificială din Asia. Reacții și investigații în derulare Cazul a atras atenție sporită după ce Jensen Huang a recunoscut o relație extraconjugală cu Alice Huang, iar consiliul de administrație al Nvidia a deschis o anchetă independentă privind relatările că fondatorul ar fi fost ținta unei operațiuni a unor servicii de informații străine. Relatări anterioare ale New York Times, citate în material, susțineau că serviciile de informații americane ar fi făcut legătura între Huang și Ministerul Securității Statului din China și că aceasta ar fi încercat să obțină informații despre Jensen Huang și despre semiconductori avansați americani. Beijingul a respins acuzațiile. Ministerul de Externe chinez a calificat în ultimele zile relatările despre presupuse activități de spionaj drept „nefondate” și „pură calomnie”, în timp ce Nvidia susține că nu are dovezi că secrete comerciale sau informații legate de securitatea națională a SUA ar fi fost compromise. [...]
