Știri
Știri din categoria Politică
Summitul B9+ de la București pune pe agendă investițiile în apărare și postura NATO pe flancul estic, într-un moment în care România vrea să își consolideze rolul la Marea Neagră și în Balcanii de Vest, potrivit Antena 3. La reuniune sunt așteptați secretarul general al NATO, Mark Rutte, și președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, iar SUA trimit un subsecretar de stat.
Președintele Nicușor Dan a legat explicit consolidarea internă de securitatea regională, afirmând că aceasta „crește securitatea la Marea Neagră” și „pe flancul estic NATO”, precum și în Balcanii de Vest. Declarațiile au fost făcute marți, la deschiderea Black Sea and Balkans Security Forum, eveniment care se desfășoară două zile la București.
„Suntem într-o perioadă cu multiple provocări și aici este nevoie, față de aceste provocări, ca statele care gândesc la fel să colaboreze și asta se va întâmpla.”
În aceeași intervenție, șeful statului a indicat direcțiile pe care le vede drept rezultate concrete ale discuțiilor: „investiții în apărare”, „interoperabilitate” (capacitatea armatelor aliate de a opera împreună) și un „parteneriat transatlantic” funcțional.
Summitul are tema „Delivering More for Transatlantic Security” și este co-prezidat de președintele României, Nicușor Dan, și de președintele Poloniei, Karol Nawrocki. Miza politică și operațională, așa cum este prezentată în material, este întărirea apărării colective, menținerea atenției asupra flancului estic al Alianței, evaluarea amenințării Rusiei în regiune și susținerea Ucrainei.
La finalul reuniunii ar urma să fie transmisă o Declarație Comună, menită să sublinieze nevoia de consolidare a relației transatlantice.
Agenda oficială include, între altele:
Potrivit informațiilor publicate, Volodimir Zelenski va avea o intervenție la finalul sesiunii de lucru a B9.
Pe lista participanților menționată în articol se regăsesc, între alții, Mark Rutte și Karol Nawrocki. Zelenski este așteptat miercuri la București, „potrivit surselor Antena 3 CNN”, împreună cu soția sa, Olena Zelenska, care ar urma să aibă un program comun cu partenera președintelui României, Mirabela Grădinaru.
În lista prezentată mai apar lideri și oficiali din Lituania, Estonia, Cehia, Letonia, Slovacia, Finlanda, Danemarca, precum și reprezentanți guvernamentali din Suedia, Norvegia, Islanda, Bulgaria și Ungaria. Din partea SUA este menționat subsecretarul de stat pentru controlul armamentelor și securitate internațională, Thomas DiNanno.
Recomandate
Președintele Nicușor Dan a discutat cu lideri din Polonia și statele baltice despre întărirea apărării pe Flancul Estic , într-un format regional care pune accent pe descurajare și pe securitatea energetică – teme cu efect direct asupra priorităților de investiții și infrastructură ale statelor din estul UE, potrivit Mediafax . Reuniunea informală a avut loc sâmbătă, la Jurata (Polonia), fiind găzduită de președintele polonez Karol Nawrocki , cu participarea președinților Estoniei (Alar Karis), Letoniei (Edgars Rinkēvičs) și Lituaniei (Gitanas Nausėda). Nicușor Dan a relatat întâlnirea într-o postare pe Facebook, vorbind despre „un schimb interesant de idei și viziuni”. Ce teme au fost pe agendă Conform șefului statului, discuțiile au vizat: securitatea în Europa; consolidarea apărării; descurajarea acțiunilor destabilizatoare pe Flancul Estic; întărirea infrastructurii; securitatea energetică. În același mesaj, Nicușor Dan a spus că a fost analizată și pregătirea statelor pentru „viitoarele provocări”. „Am analizat, de asemenea, cele mai bune modalități de a ne pregăti statele pentru viitoarele provocări.” De ce contează: apărare și energie, două capitole cu costuri și proiecte Prin includerea explicită a infrastructurii și a securității energetice în discuții, întâlnirea indică o agendă care depășește strict dimensiunea militară și atinge zone cu implicații bugetare și operaționale: investiții în rețele, capacități și reziliență, în special pentru statele de pe Flancul Estic. Nicușor Dan a mai afirmat că discuțiile au arătat hotărârea comună a participanților de a acționa pentru securitatea regiunii și a Uniunii Europene. „Discuțiile au evidențiat hotărârea noastră comună de a acționa cu responsabilitate pentru securitatea regiunii noastre și a întregii Uniuni Europene. Suntem prieteni apropiați, aliați de încredere și parteneri dedicați – în NATO, în Uniunea Europeană și dincolo de acestea.” [...]
Decizia Primăriei Cluj de a bloca simbolurile Rusiei la o competiție sportivă a declanșat un nou episod de polarizare politică pe tema sancțiunilor și a „neutralității” sportului , după ce Diana Șoșoacă l-a atacat public, cu injurii, pe primarul Emil Boc , potrivit G4Media . Într-o postare pe rețelele sociale, Șoșoacă l-a vizat pe Boc după ce edilul a decis să interzică steagul și imnul Rusiei la campionatul de gimnastică ritmică găzduit în Sala Polivalentă BT Arena, aflată în patrimoniul municipiului Cluj-Napoca. Conform aceleiași surse, Șoșoacă se afla în vizită la Moscova în momentul în care a publicat mesajul. În clipul distribuit online, Șoșoacă își justifică reacția prin faptul că Federația Internațională de Gimnastică ar fi ridicat sancțiunile împotriva Rusiei și îl acuză pe primar că „a pus România pe harta rușinii”, folosind un limbaj injurios la adresa acestuia. Ce a decis Emil Boc și ce efect a avut în competiție G4Media relatează că Emil Boc a hotărât să nu permită sportivilor ruși să folosească steagul și imnul țării în cadrul competiției de la Cluj-Napoca, iar decizia a dus la retragerea sportivilor ruși din concurs. Primarul și-a motivat poziția prin faptul că, la momentul aprobării organizării campionatului la Cluj-Napoca, sancțiunile împotriva „statului agresor” erau în vigoare. Boc a mai spus că ridicarea recentă a sancțiunilor nu schimbă poziția sa privind folosirea simbolurilor Rusiei într-un oraș european care condamnă agresiunea rusă asupra Ucrainei, potrivit relatării. De ce contează: conflict între decizii locale și presiune politică pe un subiect de reglementare Episodul readuce în prim-plan o problemă de „reglementare” în sens larg: cum sunt aplicate, în practică, sancțiunile și restricțiile legate de Rusia în spații publice și evenimente internaționale, inclusiv atunci când cadrul se schimbă (ridicarea unor sancțiuni) și când decizia efectivă ajunge la autorități locale care administrează infrastructura. În lipsa altor detalii în materialul citat, nu este clar dacă vor exista consecințe instituționale sau demersuri oficiale ca urmare a declarațiilor Dianei Șoșoacă sau a deciziei Primăriei Cluj. [...]
Blocarea concursurilor pentru posturi de medici a lăsat fără joburi peste 2.000 de specialiști , susține fostul ministru PSD al Sănătății Alexandru Rogobete , într-un mesaj către premierul interimar Ilie Bolojan , potrivit News . Rogobete afirmă că, în numele „reformei”, Bolojan nu ar fi fost de acord cu scoaterea la concurs a unor posturi necesare spitalelor, ceea ce ar fi împins o parte dintre medicii proaspăt specializați în șomaj. Miza: deficit de personal în spitale și investiție publică irosită Rogobete spune că a semnat „peste 2.000 de diplome de medic specialist” pentru tineri care au terminat rezidențiatul, au promovat examenul de specialitate și au primit recunoașterea oficială a profesiei, însă „în foarte multe cazuri” aceștia ar fi ajuns șomeri. În același timp, fostul ministru relatează că managerii de spitale îi transmiteau că nu mai au cu cine acoperi gărzile, în condițiile în care pacienții cereau medici, iar tinerii specialiști cereau locuri de muncă. Acuzația: „reforma” ca etichetă, nu ca politică publică Fostul ministru contestă ideea că blocarea angajărilor ar fi o reformă și pune problema eficienței cheltuirii banilor publici pentru formarea medicilor: „Să formezi medici pe bani publici, să investeşti ani de pregătire în ei şi apoi să-i laşi fără posibilitatea de a profesa, în timp ce spitalele duc lipsă de personal?” Rogobete mai susține că termenul „reformă” ar fi folosit mai degrabă ca instrument de comunicare decât ca politică publică, iar o reformă reală ar trebui măsurată în rezultate, nu în sloganuri. Mesajul către Bolojan În final, Rogobete îi transmite premierului interimar: „Nu faceţi nicio reformă. Nici dumneavoastră, nici cei care vă înconjoară.” și încheie cu apelul: „Domnule Bolojan, opriţi-vă. Lăsaţi România să meargă înainte prin fapte, nu prin etichete.” [...]
Fără voturile UDMR , un guvern PSD condus de Sorin Grindeanu rămâne sub pragul de 233 de voturi , iar presiunile pentru schimbarea poziției Uniunii cresc, potrivit Mediafax , care citează surse politice menționate de G4Media. Miza este una de aritmetică parlamentară: învestirea unui cabinet are nevoie de 233 de voturi, iar PSD pornește de la 127 de parlamentari (91 deputați și 36 senatori). Cu sprijinul minorităților naționale (încă 17), totalul ar urca la 144, insuficient pentru a trece un guvern minoritar fără alianțe suplimentare. De ce UDMR devine „votul-pivot” în scenariul Grindeanu În scenariile descrise, UDMR este piesa care poate muta decisiv balanța. Totuși, conform acelorași surse, UDMR nu și-ar fi schimbat poziția stabilită vineri, când, alături de PNL și USR, a decis să îl susțină pentru funcția de prim-ministru pe Siegfried Mureșan. Fără UDMR, calculele pentru un Cabinet PSD minoritar sunt descrise ca „extrem de fragile”, PSD având nevoie de voturi din mai multe zone parlamentare, inclusiv de la liberali „anti-Bolojan”, de la grupul din jurul lui Victor Ponta și din zona unor parlamentari neafiliați sau din SOS România. Calculele de voturi: cât lipsește și de unde ar putea veni Materialul conturează mai multe surse potențiale de voturi, dar subliniază că unele cifre sunt estimări politice, nu date oficiale: Liberali „anti-Bolojan” : estimări „în jurul a 20–25” de parlamentari; cu 25 de voturi, PSD + minorități + UDMR ar ajunge la „aproximativ 200” de voturi. Grupul din jurul lui Victor Ponta : 18 membri la Camera Deputaților (Uniți pentru România) și 10 la Senat (PACE – Întâi România). Dacă ar vota „compact”, blocul PSD–minorități–UDMR–Ponta ar ajunge la 203 voturi . Cu încă 25 de liberali „anti-Bolojan”, totalul ar urca la 228 , rămânând sub prag. Pentru a trece, ar mai fi necesare „câteva voturi” din SOS România (15 deputați) sau de la neafiliați (20 în total: 12 deputați și 8 senatori), o parte provenind din reconfigurările din fostele blocuri POT și SOS. Contextul politic: declarațiile Olguței Vasilescu și poziția PNL Contextul este legat de declarațiile făcute sâmbătă de Lia Olguța Vasilescu, vicepreședintă PSD, care a spus că voturile obținute de Adrian Veștea pot fi „un punct de pornire” pentru un Cabinet Grindeanu și a invocat caracterul secret al votului în Parlament. „Dacă am avea voturile de la UDMR, vă spun că un guvern Grindeanu ar trece fără probleme”, a declarat Lia Olguța Vasilescu, potrivit materialului. De cealaltă parte, Ilie Bolojan a transmis că PNL nu a promis „un cec în alb” pentru Sorin Grindeanu, ci doar posibilitatea unui acord politic pe baza căruia să fie analizată susținerea unui guvern, susținând că nu există încă un acord și acuzând PSD că vrea susținere necondiționată. [...]
Vaticanul pune sub semnul întrebării coerența regimului de sancțiuni al UE în războaie , acuzând blocul comunitar că aplică selectiv dreptul internațional și reacționează diferit la invazii militare comparabile, potrivit Politico . Declarațiile au fost făcute la Roma de cardinalul Víctor Manuel Fernández , prefectul Dicasterului pentru Doctrina Credinței, la deschiderea unei reuniuni rare, cu ușile închise, a cardinalilor din întreaga lume, convocată de Papa Leon al XIV-lea. Tema centrală: modul în care Biserica ar trebui să răspundă la ceea ce pontiful numește o „cultură globală a puterii” care alimentează conflictele moderne. În intervenția sa, Fernández a susținut că guvernele ajung să aplice principiile morale și juridice „în funcție de conveniența politică”, iar criteriile diferă în funcție de relația cu statul vizat. „Dacă o țară este un inamic, este condamnată ca nedemocratică și sancționată în diverse moduri; dar dacă este un aliat, faptul că îi lipsesc libertatea de exprimare, drepturile omului sau democrația este ignorat.” Ce reproșează Vaticanul UE: sancțiuni, ajutor financiar și arme, dar nu consecvent Cardinalul a acuzat explicit Uniunea Europeană de inconsecvență în politica externă, indicând diferențe între cazuri în care UE impune sancțiuni economice și cazuri în care oferă sprijin financiar și armament, fără a aplica același tip de răspuns „în fața altor invazii, chiar mai grave”, cu consecințe mai brutale pentru populații. „Uniunea Europeană, de fapt, impune sancțiuni economice unei țări și trimite ajutor financiar și arme alteia; totuși nu face același lucru în fața altor invazii, chiar mai grave, cu consecințe și mai brutale pentru populații întregi.” În lectura Vaticanului, aceste „contradicții” ar indica faptul că, în practică, deciziile sunt conduse de interese politice și economice, nu de un set stabil de valori și adevăruri. Context: presiune pentru revizuirea doctrinei „războiului just” Reuniunea a fost convocată pentru a discuta inclusiv încercarea Papei Leon al XIV-lea de a reevalua doctrina tradițională a „războiului just”, despre care spune că a fost invocată prea des pentru a justifica acțiuni militare. Politico notează că această poziție l-a adus deja pe pontif în conflict cu vicepreședintele SUA, JD Vance, după ce papa a pus sub semnul întrebării dacă loviturile SUA-Israel asupra Iranului ar putea îndeplini criteriile unui război considerat „just”. Fernández a argumentat că noțiunea de „autoapărare legitimă” este extinsă dincolo de sensul ei, invocând Rusia, Statele Unite și alte puteri care ar folosi justificări largi pentru intervenții militare, de la Ucraina la Orientul Mijlociu. În plus, a spus că și doctrina catolică este „manipulată” pentru a legitima „cele mai nedrepte războaie”. După discuții, Vaticanul a transmis, într-o sinteză, că „multe” grupuri de lucru ale cardinalilor au fost de acord asupra nevoii de a depăși doctrina tradițională a războiului just. În discursul final de sâmbătă, Papa Leon al XIV-lea a indicat însă că dezbaterea rămâne deschisă și a promis că va aborda subiectul cu „rigoarea teologică și pastorală necesară”, în lumina schimbărilor profunde ale conflictelor contemporane. [...]
Irakul a declanșat o campanie anti-corupție cu arestări în „ Zona Verde” din Bagdad , o mișcare care poate redesena rapid echilibrul de putere din interiorul aparatului de stat și al Parlamentului, potrivit Reuters . Forțe de securitate irakiene au arestat duminică dimineață politicieni, parlamentari și oficiali guvernamentali de rang înalt, în ceea ce surse de securitate și juridice descriu drept începutul unei campanii mai ample ordonate de premierul Ali al-Zaidi. Unități de elită ale Counter Terrorism Service (CTS) au descins la locuințele unor politicieni și oficiali din interiorul Zonei Verzi, zona fortificată care găzduiește Parlamentul, ambasadele străine și biroul premierului. Până la acest moment, nu a existat o declarație oficială privind arestările. De ce contează: semnal de control politic și instituțional Operațiunea a fost lansată la ordin direct al premierului, după ce autoritățile judiciare au emis mandate de arestare în cadrul unei reprimări a unor „rețele suspectate de corupție”, potrivit surselor citate. Zaidi, instalat în funcție în luna mai, a promis să combată corupția „înrădăcinată”, una dintre problemele recurente ale guvernanței în Irak, în pofida promisiunilor repetate ale guvernelor anterioare de a trage la răspundere oficiali. Ce a declanșat valul de mandate Descinderile de duminică vin după arestarea recentă a mai multor oficiali de rang înalt, inclusiv a unui ministru adjunct al petrolului, pe acuzații legate de corupție. Potrivit acelorași surse, aceste arestări au dus la emiterea unor mandate suplimentare, puse în aplicare duminică. Agenția de stat INA a citat o sursă de rang înalt care a spus că unele dintre cele mai recente arestări s-au bazat pe declarații date de Adnan al-Jumaili, ministru adjunct al petrolului responsabil de rafinare, după reținerea sa în dosarul de corupție. Conform sursei citate de INA, declarațiile lui al-Jumaili ar fi indicat o rețea mai largă de oficiali implicați în presupuse scheme de corupție. Ce urmează: căutări extinse și continuarea operațiunii Unele persoane vizate au reușit să fugă înainte ca forțele de securitate să ajungă la ele, ceea ce a determinat autoritățile să închidă intrările în Zona Verde și să lanseze o operațiune de căutare mai amplă, au spus sursele de securitate și juridice. Acestea se așteaptă ca acțiunea să continue în zilele următoare. [...]
