Știri
Știri din categoria Externe
Schimbul de 205 prizonieri între Rusia și Ucraina indică menținerea unor canale minime de negociere, în pofida intensificării atacurilor cu drone și a bombardamentelor raportate în ultimele zile, potrivit Mediafax.
Ministerul rus al Apărării susține că Rusia a doborât, joi noaptea, între orele 20:00 și 04:00, 355 de drone ucrainene deasupra a aproximativ 15 regiuni și a Crimeei. Conform comunicatului citat, atacurile ar fi vizat regiunile Belgorod, Bryansk și Kursk, aflate la granița cu Ucraina, precum și Moscova.
Vineri, Rusia și Ucraina au făcut schimb de 205 prizonieri, potrivit armatei ruse. Informația vine la o săptămână după ce președintele american Donald Trump anunțase existența unui acord pentru un nou schimb.
Armata rusă a mai precizat că militarii ruși eliberați se află pe teritoriul Belarusului, unde primesc „asistența psihologică și medicală necesară”.
Pe fondul schimbului de prizonieri, președintele ucrainean Volodimir Zelenski a declarat că Ucraina a fost vizată de peste 675 de drone și 56 de rachete într-un atac masiv desfășurat joi noaptea. Totodată, serviciile de salvare au anunțat că bilanțul bombardamentelor rusești care au lovit Kievul în noaptea de miercuri spre joi a urcat la 24 de morți, inclusiv trei copii, și 47 de răniți.
Primarul Kievului, Vitali Klitschko, a spus că orașul va fi în doliu vineri, iar serviciile de salvare continuă căutările printre dărâmături în districtul Darnytskyi, după prăbușirea unei clădiri.
În Rusia, autoritățile locale au anunțat că atacurile ucrainene asupra orașului Riazan s-au soldat cu trei morți și 12 răniți.
Recomandate
Schimbul de 205 prizonieri de fiecare parte menține deschis un canal umanitar între Rusia și Ucraina, într-un moment în care negocierile mai largi rămân blocate, potrivit Agerpres . Ministerul rus al Apărării a anunțat că, pe 15 mai, 205 militari ruși au revenit de pe teritoriul controlat de Ucraina, iar în schimb au fost predați 205 prizonieri de război ucraineni. Anunțul este atribuit de Agerpres agențiilor EFE și AFP. Potrivit părții ruse, militarii ruși eliberați se află în Belarus , unde primesc „ajutor psihologic și medical necesar”. Rolul medierii și ritmul schimburilor Moscova susține că schimbul a fost posibil datorită „medierii umanitare” a Emiratelor Arabe Unite, un format folosit și în alte episoade similare. Schimbul precedent, de câte 193 de prizonieri, a avut loc pe 24 aprilie, conform aceleiași informări. De ce contează: schimburile continuă, dar acordul mai amplu nu s-a materializat În material se amintește că, în cadrul încetării focului convenite cu medierea președintelui american Donald Trump în perioada 9–11 mai, fusese prevăzut un schimb de câte 1.000 de prizonieri de război, care „nu s-a concretizat până în prezent”. Totodată, Agerpres notează că negocierile sub mediere americană sunt suspendate de la începutul războiului din Orientul Mijlociu, declanșat la sfârșitul lunii februarie de bombardamente israeliano-americane asupra Iranului. În acest context, schimburile punctuale de prizonieri rămân unul dintre puținele mecanisme funcționale între părți. [...]
Atacul cu peste 800 de drone lansate de Rusia în plină zi ridică presiunea de securitate la granița estică a NATO , după ce loviturile au vizat inclusiv regiuni din vestul Ucrainei, aproape de frontierele Alianței, potrivit Libertatea . Conform informațiilor citate, cel puțin șase persoane au murit, iar țintele au inclus infrastructură critică. Atacul a avut loc miercuri și a vizat mai multe regiuni, între care Dnipro, Harkov, Odesa și Poltava, afectând infrastructura rezidențială, portuară și energetică. Libertatea citează The Guardian, care notează că ofensiva a venit la doar câteva ore după un alt atac major, soldat, de asemenea, cu victime. Într-o postare pe rețeaua X, președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski , aflat în aceeași zi la București, la Summitul B9 , a transmis că atacul era în desfășurare și că drone suplimentare continuau să intre în spațiul aerian ucrainean. „De la miezul nopții, au fost lansate deja cel puțin 800 de drone rusești, iar atacul este în curs, cu drone suplimentare care intră în spațiul aerian al țării noastre” Zelenski a indicat că regiunile vestice, apropiate de granițele NATO, au fost ținte prioritare, un element care amplifică miza de securitate pentru statele din flancul estic, inclusiv prin riscul de incidente în proximitatea frontierelor și prin presiunea pe infrastructura energetică și de transport din zonă. Efecte regionale: măsuri la frontieră și reacții politice Pe fondul reluării loviturilor reciproce dintre Kiev și Moscova după un scurt armistițiu, observatori ucraineni au raportat cel puțin opt salve de drone lansate de Rusia, inclusiv din Belarus, cu obiectivul de a lovi infrastructura critică. În plan regional, Slovacia a anunțat că își va închide punctele de frontieră cu Ucraina „din motive de securitate” până la noi dispoziții. Totodată, ministrul de externe al Ungariei, Anita Orbán, a condamnat atacurile asupra regiunilor din vestul Ucrainei cu populație de etnie maghiară. Context militar: presiune pe infrastructura energetică de ambele părți Pe linia frontului de 1.250 de kilometri, ofensiva Rusiei ar fi încetinit în ultimele luni, iar atacurile ucrainene cu drone și rachete cu rază lungă au început să afecteze instalații energetice și de producție din interiorul Rusiei, potrivit materialului. Institutul pentru Studiul Războiului (ISW) a apreciat că Ucraina a reușit să „conteste inițiativa tactică” în mai multe zone, în pofida pierderilor ridicate raportate de partea rusă pentru câștiguri teritoriale limitate. Separat, Ministerul Apărării al Rusiei a susținut că a interceptat 286 de drone ucrainene deasupra teritoriului său, în Crimeea, Marea Azov și Marea Neagră. În paralel, Ucraina continuă să își dezvolte tehnologiile proprii pentru a contracara astfel de atacuri, pe fondul intensificării războiului dronelor. [...]
Marco Rubio estimează că Rusia pierde lunar 15.000–20.000 de soldați uciși , un nivel al costurilor umane care, în lectura Washingtonului, apasă atât pe capacitatea militară a Moscovei, cât și pe perspectiva reluării negocierilor, potrivit Mediafax . Declarațiile au fost făcute într-un interviu acordat Fox News pe 14 mai, în timpul unei călătorii în China alături de Donald Trump, în care secretarul de stat american a descris războiul drept o sursă de pierderi „enorme” atât pentru Rusia, cât și pentru Ucraina, inclusiv din perspectivă economică, fără a detalia însă cifre sau estimări privind pagubele materiale. Costul uman, în centrul evaluării SUA Rubio a susținut că raportul pierderilor lunare ar fi net defavorabil Rusiei, afirmând că „rușii pierd de cinci ori mai mulți soldați pe lună decât ucrainenii”, în condițiile în care Ucraina „este o țară mai mică și are o armată mai mică”. Tot el a precizat o estimare explicită pentru pierderile rusești: „Rușii pierd între 15 și 20.000 de soldați pe lună – uciși. Nu răniți, ci, exact, uciși.” Implicația politică: negocieri încetinite, dar așteptate să revină În același context, Rubio a spus că „impulsul negocierilor a încetinit” în ultimele luni, invocând o creștere a încrederii ucrainenilor în pozițiile lor pe câmpul de luptă și un „oarecare optimism” al rușilor, pe fondul creșterii prețurilor petrolului. Rubio a adăugat că SUA speră ca atât Moscova, cât și Kievul să revină la masa negocierilor, menționând posibilitatea ca acest lucru să se întâmple „fie datorită declarației lui Vladimir Putin, fie din alte motive”. Context: evaluarea capacității militare a Ucrainei În interviu, Rubio a afirmat și că Forțele Armate ale Ucrainei au devenit „cele mai puternice și mai formidabile” din Europa, atribuind această evoluție atât ajutorului primit, cât și experienței acumulate în luptă. În material este menționat și că Ucraina își împărtășește experiența privind utilizarea dronelor, inclusiv în cadrul exercițiilor militare Aurora 26 din Suedia, unde operatori ucraineni ar fi demonstrat impactul dronelor FPV (drone controlate în timp real prin cameră, „first-person view”) asupra unităților terestre. [...]
Banchetul oferit de Xi Jinping lui Donald Trump a fost construit ca un gest de „diplomație gastronomică”, cu un meniu care combină bucătăria chineză și influențe occidentale, într-un format menit să acomodeze preferințele delegației americane , potrivit Antena 3 . Masa a avut loc joi, la Marea Sală a Poporului din Beijing, după o întâlnire între cei doi lideri. În sală, oaspeților li s-a servit un meniu descris ca îmbinând tradiția chineză cu elemente occidentale. Antena 3 notează că, potrivit Casei Albe, felurile au fost gândite să combine bucătăria tradițională chineză cu arome internaționale „pentru a se potrivi gusturilor președintelui american”, informație relatată de Il Messaggero. Ce a inclus meniul Printre preparatele menționate s-au numărat: supă de roșii cu homar; coaste crocante de vită; legume de sezon înăbușite; somon gătit la foc mic cu sos de muștar; rață la cuptor de Beijing; chifle cu carne de porc prăjite în tigaie; desert tiramisu, urmat de fructe și înghețată, după o selecție de produse de patiserie mici. Context: precedentul din 2017 și semnalul către delegația americană Articolul amintește că, la vizita lui Trump în China din 2017, meniul a inclus supă de pește, pui kung pao și tocană de vită cu sos de roșii, descrisă ca o versiune rafinată a unui fel preferat de liderul american (friptură cu ketchup). De această dată, selecția de feluri este prezentată ca o abatere „probabilă” de la tradiția strictă, cu scopul de a-și mulțumi oaspetele, într-o logică similară cu un exemplu dat din Japonia, unde la un banchet anterior au fost incluse ingrediente americane, deși obiceiul local ar fi folosirea exclusivă a ingredientelor locale. [...]
Donald Trump a avertizat că „nu va mai avea multă răbdare” cu Iranul, pe fondul blocajului din Strâmtoarea Ormuz , o evoluție care continuă să perturbe aprovizionarea globală cu energie și să ridice riscurile pentru transportul maritim , potrivit news.ro . Declarația vine după discuțiile de joi, la Beijing, cu președintele chinez Xi Jinping și în contextul relatărilor despre capturarea unei nave în largul Emiratelor Arabe Unite. Strâmtoarea Ormuz, miza economică: energie și transport maritim Casa Albă a transmis că Trump și Xi au convenit asupra necesității de a menține deschisă ruta maritimă din Strâmtoarea Ormuz, pe care Iranul a blocat-o efectiv ca reacție la atacurile americano-israeliene începute la 28 februarie. Blocajul a generat, potrivit materialului, „o perturbare fără precedent” a aprovizionării globale cu energie. China are relații strânse cu Iranul și este principalul cumpărător al petrolului iranian. În comunicatul Casei Albe citat, Xi și-a exprimat opoziția față de militarizarea strâmtorii și față de orice încercare de a percepe o taxă pentru utilizarea acesteia. Totodată, Xi ar fi arătat interes pentru achiziția de mai mult petrol american, pentru a reduce dependența viitoare a Chinei de strâmtoare. Înainte de război, aproximativ o cincime din aprovizionarea globală cu petrol și gaz natural lichefiat trecea prin această cale navigabilă, potrivit informațiilor prezentate. Presiune pe Teheran și negocieri blocate Statele Unite au suspendat atacurile asupra Iranului luna trecută, însă au început blocarea porturilor țării. Discuțiile pentru încetarea conflictului sunt în impas, Iranul refuzând să își înceteze programul nuclear sau să renunțe la stocurile de uraniu îmbogățit. Într-un interviu la Fox News, Trump a spus: „Nu voi mai avea multă răbdare. Ar trebui să ajungă la un acord.” Pe tema stocului secret de uraniu îmbogățit, Trump a sugerat că preluarea lui sub controlul SUA ar fi mai degrabă o chestiune de imagine. Incidente pe mare și trafic încă mult sub nivelul de dinaintea războiului Tensiunile se reflectă și în incidentele de securitate maritimă. O navă de marfă indiană care transporta animale din Africa către Emiratele Arabe Unite a fost scufundată miercuri în apele de lângă coasta Omanului; India a condamnat atacul și a anunțat că cei 14 membri ai echipajului au fost salvați de paza de coastă din Oman. Firma britanică Vanguard a indicat că nava ar fi fost lovită de o rachetă sau o dronă, care a provocat o explozie. Separat, agenția britanică de securitate maritimă UKMTO a raportat că „personal neautorizat” a urcat la bordul unei nave ancorate în largul portului Fujairah (Emiratele Arabe Unite) și o îndrepta spre Iran, iar Vanguard a spus că un ofițer de securitate al companiei a raportat că nava a fost capturată de personal iranian. În privința traficului, Gărzile Revoluționare Iraniene au afirmat că 30 de nave au trecut prin strâmtoare de miercuri seara, încă mult sub cele 140 dintr-o zi obișnuită înainte de război, dar o creștere dacă se confirmă. Firma de analiză Kpler estimează că aproximativ 10 nave au traversat strâmtoarea în ultimele 24 de ore, față de cinci-șapte zilnic în ultimele săptămâni. Ce urmează: rolul Chinei și riscul de escaladare Trump încearcă să obțină sprijinul Chinei pentru a pune capăt războiului, care a devenit o povară electorală înaintea alegerilor intermediare din SUA, programate în noiembrie. Totuși, analiștii citați se îndoiesc că Xi va exercita presiuni puternice asupra Iranului sau va opri sprijinul acordat armatei acestuia, având în vedere rolul Teheranului de contrapondere strategică față de SUA. Între timp, negocierile diplomatice rămân blocate, iar controlul asupra Strâmtorii Ormuz continuă să fie folosit de Teheran ca avantaj de negociere, în condițiile în care Washingtonul cere predarea uraniului și oprirea îmbogățirii, iar Iranul solicită ridicarea sancțiunilor, despăgubiri și recunoașterea controlului său asupra strâmtorii. [...]
România rămâne o excepție în Europa, dar cu sprijin intern fragil pentru baze americane , într-un moment în care redislocarea trupelor SUA din Germania redeschide competiția pentru prezență militară pe flancul estic NATO, potrivit news.ro . Sondajul citat arată că, în timp ce majoritatea europenilor se opun găzduirii unei baze militare americane în țara lor, Polonia este „o excepție clară”, iar România este singura altă țară europeană unde există o majoritate – însă una foarte strânsă – în favoarea bazelor americane. Diferența contează politic și operațional: guvernele din Polonia, țările baltice și România încearcă să afle dacă o parte din trupele retrase din Germania ar putea fi redislocate pe teritoriul lor. Ce arată sondajul: Polonia are majoritate solidă, România e aproape la egalitate Datele provin dintr-un sondaj realizat pentru Indicele anual de percepție a democrației (DPI), efectuat în martie și aprilie în 98 de țări, inclusiv 17 din Uniunea Europeană, potrivit informațiilor preluate de POLITICO. Rezultatele relevante pentru Europa: Polonia: aproape 51% dintre respondenți sunt în favoarea bazelor militare americane, iar circa 23% se opun. România: 39,8% sunt favorabili, 37,3% sunt împotrivă, iar 22,8% răspund „nu știu”. Cu alte cuvinte, România apare ca excepție europeană, dar cu o opinie publică mult mai divizată decât în Polonia, unde sprijinul este net. De ce contează acum: retragerea din Germania și posibile redislocări Contextul imediat este decizia lui Donald Trump de a retrage cel puțin 5.000 de soldați americani din Germania , ca răspuns la criticile Berlinului privind războiul împotriva Iranului, conform relatării. În acest cadru, state din prima linie NATO caută să atragă o parte din efectivele care ar putea fi mutate. În Polonia, rezultatul sondajului este prezentat ca un argument care susține demersurile președintelui Karol Nawrocki de a convinge administrația Trump să redistribuie trupe în Polonia. Întrebat despre o astfel de relocare, Trump a spus că „este posibil”, invocând relația sa cu Nawrocki. Dimensiunea prezenței militare: Europa, Polonia și România Potrivit datelor Departamentului Apărării al SUA din martie, în Europa se aflau aproape 70.000 de soldați americani în serviciu activ, mai mult de jumătate dintre aceștia fiind în Germania. În Polonia, ministrul adjunct al Apărării Paweł Zalewski a indicat un total de 10.000 de soldați (permanenți și de rotație). El a precizat că militarii americani permanenți sunt staționați în mai multe puncte, inclusiv la Redzikowo (bază de sprijin naval pentru un sistem american de rachete antibalistice), la cartierul general al Corpului 5 al Armatei SUA din Poznań și la o garnizoană care asigură sprijin infrastructural. În România, președintele Nicușor Dan a declarat marți că sunt în prezent „cam 1.500 ” de soldați americani și că România și-ar dori „oricât de mulți”, dar nu printr-o „atitudine incorectă” față de partenerii europeni. Ce urmează: competiție pentru trupe, dar cu limitări de legitimitate publică Sondajul sugerează că, spre deosebire de Polonia, România intră în această competiție cu un sprijin public mai puțin robust, ceea ce poate limita spațiul de manevră al decidenților dacă discuțiile despre extinderea prezenței americane se intensifică. În paralel, decizia finală privind redislocările rămâne la Washington, iar dinamica depinde de evoluțiile politice și de securitate din relația SUA–Europa. [...]
