Știri
Știri din categoria Externe
Rusia a anunțat condițiile unui armistițiu unilateral de 9 mai, dar își intensifică în paralel amenințările de escaladare, într-un demers care vizează atât presiunea psihologică asupra Kievului, cât și influențarea deciziilor partenerilor Ucrainei, potrivit Kyiv Post, care publică evaluarea din 7 mai a Institute for the Study of War (ISW).
În „Key Takeaways”, ISW notează că Ministerul rus al Apărării a comunicat termenii încetării focului declarate unilateral pentru Ziua Victoriei (9 mai). În același timp, Rusia ar emite „amenințări din ce în ce mai dramatice” privind escaladarea împotriva Ucrainei în perioada premergătoare armistițiului.
Evaluarea ISW indică faptul că Kremlinul încearcă să creeze percepția că poate „depopula” orașul Kyiv și că poate controla deciziile partenerilor Ucrainei prin amenințări de escaladare a războiului. În lectura ISW, această linie de comunicare ar urmări și să mascheze vulnerabilități scoase la iveală de loviturile ucrainene în adâncimea teritoriului rus.
Separat, ISW consemnează că Rusia „continuă să pregătească” în spațiul informațional justificări pentru posibile acțiuni viitoare de apărare antiaeriană care ar putea viza spațiul aerian al NATO — un element cu potențial de risc de incident și de creștere a tensiunilor regionale.
Pe teren, ISW afirmă că „nici forțele ruse, nici cele ucrainene nu au avansat” în intervalul analizat. Totuși, Rusia a lansat peste noapte 102 drone către Ucraina, potrivit aceleiași sinteze.
Un alt punct reținut de ISW este că documente interne ale Administrației Prezidențiale ruse ar indica faptul că Rusia rămâne „nepregătită să facă compromisuri semnificative” privind un posibil rezultat final al războiului din Ucraina.
Materialul publicat de Kyiv Post nu include detalii suplimentare despre condițiile concrete ale armistițiului anunțat de Ministerul rus al Apărării, dincolo de faptul că acestea au fost comunicate public.
Recomandate
Intensificarea atacurilor cu drone și bombe pune presiune directă pe apărarea aeriană a Ucrainei , într-un moment în care Kievul reclamă lipsa unor rachete și sisteme esențiale, potrivit Mediafax . Președintele Volodimir Zelenski a declarat că Rusia a lansat în ultima săptămână peste 2.000 de drone, aproximativ 1.700 de bombe aeriene și 19 rachete de diferite tipuri. Zelenski a spus că majoritatea dronelor folosite de Rusia au fost propulsate de motoare cu reacție și pot ajunge la viteze de 600 km/h. Într-un mesaj public, liderul ucrainean a descris ritmul atacurilor ca fiind constant, zi și noapte. „În fiecare zi și în fiecare noapte, ne apărăm împotriva atacurilor rusești”, a scris Volodimir Zelenski pe rețelele de socializare. Schimbare de tactică: drone „aproape din oră în oră” În ultimele luni, Moscova și-ar fi ajustat tactica de bombardament, folosind drone aproape din oră în oră pe parcursul zilei, în paralel cu atacuri cu rachete, inclusiv balistice. În același timp, atacurile au lovit, potrivit articolului, mănăstiri, infrastructură critică, întreprinderi și clădiri rezidențiale. Publicația notează că Rusia și-a intensificat masiv atacurile, profitând de lipsa unor rachete și sisteme esențiale de apărare aeriană pentru Ucraina — un element cu impact operațional direct: consum mai rapid de muniție antiaeriană și presiune pe capacitatea de protecție a orașelor și infrastructurii. Răspunsul Kievului: operațiuni cu rază lungă și apel la sancțiuni Zelenski a afirmat că a aprobat pe 19 septembrie noi operațiuni cu rază lungă de acțiune, fără să detalieze în ce vor consta. Tot el a amintit că, în iulie, Ucraina și-a actualizat lista țintelor prioritare și că poate lovi la o distanță de peste 3.000 km în interiorul teritoriului rus. Pe 20 septembrie, Ucraina ar fi lansat cel mai mare atac cu drone și rachete de până acum, care a provocat un incendiu major la Moscova, în ultima zi a alegerilor parlamentare din Rusia, conform informațiilor redate de Mediafax. În plan diplomatic, Zelenski a cerut noi sancțiuni împotriva Rusiei, susținând că SUA, Europa și țările din G7 au mijloacele necesare pentru a crește presiunea asupra Moscovei. „Acesta este momentul potrivit pentru a adopta noi sancțiuni împotriva agresorului și pentru a promova pacea prin forță. Statele Unite, Europa și toate țările din G7 dispun de mijloacele necesare pentru a face acest lucru. Mizăm pe noi măsuri ferme”, a transmis Zelenski. Sprijin militar american: posibilă vânzare de armament de 2,7 miliarde dolari Departamentul de Stat al SUA a anunțat pe 18 septembrie aprobarea unei posibile vânzări de armament către Ucraina, în valoare de 2,7 miliarde de dolari (aprox. 12,2 miliarde lei), potrivit articolului. Pachetul ar include sisteme de apărare aeriană, echipamente și servicii conexe, rachete de tip „S-300 Clone” și GAM-67, sisteme radar pentru contracararea dronelor, sisteme de apărare aeriană cu rază extinsă și ghidaj laser, radare anti-dronă și kituri de modificare a lansatoarelor mobile — echipamente solicitate de Kiev. În contextul intensificării atacurilor aeriene, evoluția livrărilor și a capacității efective de apărare antiaeriană rămâne un factor-cheie pentru cât de bine poate Ucraina să limiteze impactul asupra orașelor și infrastructurii critice. [...]
Ucraina condiționează un armistițiu energetic de oprirea atacurilor rusești asupra rețelei sale , într-un moment în care loviturile asupra infrastructurii de energie riscă să amplifice presiunea economică și operațională odată cu apropierea iernii, relatează Al Jazeera . Președintele Volodîmîr Zelenski a spus că Kievul rămâne pregătit pentru un „armistițiu energetic” bilateral cu Rusia, după discuții separate la New York cu președintele SUA, Donald Trump, și cu premierul britanic, Andy Burnham. Zelenski a precizat, la sediul ONU, că Ucraina ar opri atacurile asupra facilităților energetice rusești dacă Moscova încetează să vizeze sistemul energetic ucrainean. El a subliniat însă că nu a existat o discuție cu Trump despre oprirea unilaterală a loviturilor ucrainene asupra industriei petroliere ruse. „Suntem pregătiți pentru un armistițiu energetic. Dacă ei nu vor ca noi să atacăm motorina și rafinăriile lor, etc, suntem pregătiți – dacă ei nu vor ataca sistemul nostru energetic, electricitatea, sistemul de încălzire, alimentarea cu apă.” De ce contează: energie, iarnă și riscuri de preț Miza imediată este reducerea pagubelor asupra infrastructurii critice și limitarea șocurilor de pe piața energiei, pe fondul intensificării atacurilor la distanță mare de ambele părți. Trump și-a exprimat în ultimele zile îngrijorarea că distrugerile provocate de Ucraina capacității ruse de procesare a combustibililor alimentează scumpirea motorinei la nivel global, pe fondul unor prețuri ridicate la benzină în SUA înaintea alegerilor parlamentare din noiembrie, potrivit aceleiași relatări. Trump a spus înaintea întâlnirii că va discuta cu Zelenski atacurile asupra rafinăriilor și „soluții” pentru încheierea războiului început în 2022. Zelenski a descris discuția de 40 de minute drept „pozitivă și productivă” și a afirmat că ambele părți vor să vadă războiul încheiat „înainte de iarnă”. Context: atacuri intensificate și infrastructură sub presiune Reluarea discuțiilor despre un armistițiu energetic vine după săptămâni de escaladare. Rusia a vizat repetat infrastructura de electricitate, combustibili și porturi din Ucraina, ceea ce amplifică riscul de avarii suplimentare pe măsură ce temperaturile scad. Al Jazeera notează că, pe 15 septembrie, Rusia ar fi lansat aproximativ 200 de drone, potrivit oficialilor ucraineni, lovind inclusiv benzinării din Kiev și infrastructură energetică și portuară în alte zone. În paralel, Ucraina și-a extins campania împotriva industriei petroliere ruse, folosind drone cu rază lungă pentru a lovi rafinării și alte obiective energetice la distanțe de până la 3.000 km. Publicația menționează că un atac din 20 septembrie a forțat rafinăria din Moscova să oprească procesarea țițeiului; informația este atribuită agenției Reuters, care citează surse din industrie. Negocieri și condiții: sancțiuni, exporturi și apărare antiaeriană Kremlinul ar fi salutat anterior o propunere americană pentru un moratoriu energetic, dar ar fi cerut și măsuri care să includă exporturile energetice maritime ale Rusiei și sancțiunile. Zelenski a respins ideea relaxării sancțiunilor „când ucrainenii trăiesc în fiecare zi sub amenințarea atacurilor cu rachete și drone” și a avertizat, într-o postare pe Telegram, că există informații potrivit cărora Rusia pregătește „un nou atac masiv” asupra Ucrainei. Pe componenta de protecție a infrastructurii, Zelenski a spus că a discutat cu Trump un pachet de apărare antiaeriană pentru iarnă și a cerut rachete Patriot suplimentare, descrise drept singurul sistem din arsenalul Ucrainei capabil să doboare rachete balistice rusești. El a propus ca Ucraina să primească Patriots din stocurile SUA în această iarnă, urmând să compenseze ulterior cu interceptori dintr-un acord cu Germania, care ar fi acceptat să furnizeze 600 de Patriots în 2027 și 2028; Zelenski a spus că ideea nu a fost respinsă, dar că Trump nu a agreat-o încă. În același timp, premierul britanic Andy Burnham a declarat că a făcut demersuri pe lângă Trump pentru a susține un armistițiu energetic Ucraina–Rusia și a promis sprijin financiar suplimentar pentru infrastructura Ucrainei. [...]
Volodimir Zelenski avertizează că Rusia ar putea escalada împotriva unei țări NATO , inclusiv prin atacuri cu drone și rachete sau chiar o operațiune terestră, într-un scenariu menit să fractureze unitatea occidentală și să reducă sprijinul pentru Ucraina, potrivit Kyiv Post . Declarațiile au fost făcute marți, la New York, după întâlnirea cu președintele SUA, Donald Trump, în marja Adunării Generale a ONU , în contextul unei întrebări adresate de Fox News Digital despre riscul ca Rusia să atace o altă țară europeană. Miza: presiune internă la Moscova și „export” de escaladare Zelenski susține că președintele rus Vladimir Putin se confruntă cu presiuni crescânde pe plan intern, pe fondul lipsei unor victorii pe câmpul de luptă care să justifice costurile războiului. În acest context, liderul ucrainean afirmă că Kremlinul ar putea căuta o escaladare externă pentru a distrage atenția și a intimida Europa. „Nu câștigă. Pentru el, e o problemă, pentru că trebuie să arate [ceva] societății sale interne”, a spus Zelenski. În aceeași logică, Zelenski a invocat pierderi rusești pe front, afirmând că, la un efectiv de „un milion” de oameni pe câmpul de luptă, „mor 32.000–33.000 pe lună”, întrebând cum poate fi explicat acest lucru fără rezultate prezentabile acasă. Cum ar încerca Rusia să slăbească sprijinul pentru Ucraina Potrivit lui Zelenski, în lipsa unor câștiguri decisive în Ucraina, Moscova ar putea încerca să „divizeze Europa” și să creeze o falie între Europa și Statele Unite, cu efect direct asupra nivelului de sprijin pentru Kiev. „Să scadă sprijinul pentru Ucraina. Dacă sprijinul scade, poate împinge mai departe”, a spus Zelenski. El a indicat că Rusia ar urmări deja intimidarea societăților europene prin drone și incidente transfrontaliere, menționând Moldova, România și Polonia, precum și perturbări care au implicat aeroporturi din Germania și țări nordice. Ținte potențiale și reacția cerută de Kiev Zelenski a spus că riscul unor acțiuni ofensive „cu drone, rachete sau operațiune terestră” este „foarte ridicat” împotriva altor țări care se învecinează cu Rusia sau Belarus. Întrebat cum ar trebui să reacționeze statele vizate la astfel de încălcări ale frontierei, răspunsul său a fost tranșant: „Răspundeți. Răspundeți întotdeauna.” În viziunea sa, lipsa unui răspuns ar încuraja noi escaladări: „Dacă nu răspundeți rușilor, vor merge mai departe”, a mai spus liderul ucrainean. [...]
Ucraina cere accelerarea livrărilor de apărare antiaeriană, pe fondul unor indicii despre un nou atac masiv rusesc , potrivit The Jerusalem Post , care citează declarații ale președintelui Volodîmîr Zelenski publicate marți, după o întâlnire cu premierul britanic Andy Burnham la New York, în marja Adunării Generale a ONU . Zelenski a spus că există informații potrivit cărora Rusia „pregătește un nou atac masiv” asupra Ucrainei și că autoritățile de la Kiev sunt „în contact permanent” cu aliații pentru a obține noi mijloace de apărare antiaeriană. În același mesaj, liderul ucrainean a respins ideea relaxării sancțiunilor împotriva Rusiei, argumentând că ucrainenii trăiesc zilnic sub amenințarea atacurilor cu rachete și drone. Tactici schimbate și drone noi: presiune mai mare asupra economiei și vieții cotidiene În contextul atacurilor aeriene, Rusia a modificat în ultimele săptămâni modul de operare: pe lângă loviturile nocturne de amploare, a trecut la baraje constante pe parcursul zilei. În paralel, Moscova a introdus în ultimele luni drone cu propulsie cu reacție, care zboară la altitudini mai mari și pot evita apărarea antiaeriană, ceea ce — conform materialului — a amplificat perturbările pentru afaceri, instituții și populația civilă. Discuții la New York și situația de pe front Aflat la New York, Zelenski a discutat cu președintele SUA, Donald Trump, despre eforturile de a încheia războiul, inclusiv despre posibilitatea unui armistițiu bilateral care să vizeze ținte energetice. Pe teren, trupele ruse înaintează lent în regiunea Donețk, însă linia frontului s-a schimbat puțin în ultimele luni. În același timp, forțele ucrainene lovesc ținte rusești — multe din industria petrolieră — la distanțe de până la 3.000 km de granița Ucrainei. Într-un interviu acordat la New York publicației Wall Street Journal, Zelenski a afirmat că președintele rus Vladimir Putin „nu câștigă” și „nu pierde” războiul și că nu se simte constrâns să intre în negocieri directe pentru încheierea conflictului. [...]
Tensiunile Ucraina–Ungaria riscă să blocheze proiecte economice și energetice regionale , după ce Budapesta a refuzat participarea la noul format „ Carpathian 8 ”, iar Kievul a acuzat guvernul lui Péter Magyar că perpetuează „obstrucționismul” asociat erei Orbán, potrivit HotNews . Summitul „Carpathian 8”, găzduit în weekend de președintele Volodimir Zelenski în regiunea Ivano-Frankivsk, este prezentat ca un forum pentru consolidarea cooperării economice în regiune. La reuniune au participat, între alții, premierul Poloniei Donald Tusk, președintele României Nicușor Dan, președintele Serbiei Aleksandar Vučić și reprezentanți din Cehia, Austria și Slovacia. Absența Ungariei de la „Carpathian 8” și schimbul de replici Ministerul Afacerilor Externe al Ungariei a declarat pentru Telex că țara a fost reprezentată de șeful Ambasadei Ungariei la Kiev, însă acesta nu a apărut în fotografia de grup și nu a participat la discursurile de deschidere sau la dezbaterile din paneluri, potrivit unui jurnalist al Kyiv Independent prezent la summit. Într-un discurs în parlamentul ungar, premierul Péter Magyar a susținut că a existat „un motiv întemeiat” pentru neparticipare și a afirmat că Ungaria nu a luat parte la forum. Replica a venit de la ministrul de externe ucrainean, Andrii Sybiha , care a spus că Ucraina este surprinsă de „declarațiile inutil de conflictuale” ale premierului ungar și a acuzat continuarea „politicilor de obstrucționism și izolaționism” asociate lui Viktor Orbán, inclusiv prin referirea la „orbanism”. Declarația a fost publicată și pe X, într-o postare datată 21 septembrie 2026, pe contul ministrului: X . Miza de reglementare: veto-ul Budapestei pe aderarea Ucrainei la UE Deși relațiile bilaterale au cunoscut un „parțial dezgheț” după preluarea funcției de către Magyar în luna mai, Budapesta și-a reînnoit blocajul asupra negocierilor de aderare a Ucrainei la UE, invocând drepturile minorității maghiare din Ucraina, conform materialului. O întâlnire Zelenski–Magyar, discutată încă din primăvară, nu are încă o dată stabilită. Consilierul lui Zelenski, Dmitro Litvin, a declarat că președintele ucrainean este pregătit să se întâlnească, dar că „partea domnului Magyar” ar fi cea care întârzie, adăugând că diplomațiile sunt în contact. Energie: acordul MOL–Naftogaz, transformat în dispută politică Un nou punct de fricțiune a apărut pe tema energiei, după ce Naftogaz a anunțat un acord cu MOL pentru construirea unor instalații de stocare a petrolului în Ungaria, proiect prezentat ca măsură de protecție a aprovizionării în fața unor posibile atacuri rusești. Acordul a fost criticat de partidul Fidesz al lui Orbán, iar Péter Magyar a reacționat public, afirmând că sub guvernul său nu se va construi un astfel de depozit și cerând ca MOL să consulte guvernul înainte de astfel de înțelegeri. El a invocat și faptul că statul ungar deține o participație de 25% în companie. Sybiha a avertizat, la rândul său, că astfel de declarații „pun sub semnul întrebării” cooperarea „pragmatică” dintre companiile energetice ucrainene și maghiare, convenită printr-un memorandum bilateral, și a susținut că amestecul politic în „afaceri pragmatice” are efecte negative. În acest context, disputa depășește nivelul retoricii și riscă să afecteze atât cooperarea economică regională promovată de „Carpathian 8”, cât și proiecte concrete din energie, într-un moment în care Ucraina încearcă să-și securizeze infrastructura și să avanseze pe agenda europeană. [...]
Partidul „Rusia Unită” se îndreaptă spre o victorie clară, iar Kremlinul capătă un nou argument politic pentru continuarea războiului , pe fondul unor atacuri cu drone și al acuzațiilor de tentative de perturbare a scrutinului, potrivit News . Rezultatele oficiale parțiale indică un avans confortabil al partidului pro-Putin în alegerile pentru Duma de Stat , primul scrutin parlamentar de la declanșarea invaziei pe scară largă în Ucraina, în februarie 2022. Într-un sistem politic descris de critici ca fiind strict controlat și puțin tolerant cu disidența, datele preliminare arată că „Rusia Unită” a obținut 57,5% din voturi. La mare distanță se află alte formațiuni – comuniștii, LDPR (ultranaționalist), „Oameni Noi” și „Rusia Justă” – care, potrivit relatării, votează în linie cu „Rusia Unită” pe temele majore, dar ar urma să intre în parlament. Dmitri Medvedev , vicepreședinte al Consiliului de Securitate și fost președinte al Rusiei, a salutat rezultatul, susținând că acesta ar demonstra că electoratul a încredințat partidului sarcina de a continua guvernarea. Atacuri cu drone, pagube la o rafinărie și acuzații de sabotaj electoral Scrutinul s-a desfășurat în contextul unui atac masiv cu drone asupra Moscovei și altor regiuni, pe care autoritățile ruse l-au pus pe seama Ucrainei. Agenția de stat TASS a descris atacul drept cel mai mare de acest tip de la începutul războiului. Potrivit informațiilor prezentate, atacurile au provocat victime: trei persoane au murit în regiunea Moscovei și încă două în partea controlată de Rusia a regiunii ucrainene Herson, printre care un funcționar electoral, conform guvernatorului regiunii și comisiei electorale. A fost avariată și o instalație de la rafinăria de petrol din Moscova, care mai fusese vizată anterior. În timpul votului, din zona rafinăriei se ridicau flăcări și coloane mari de fum, la periferia orașului. Primarul Moscovei, Serghei Sobianin, a afirmat pe Telegram că atacul a fost respins și că ar fi fost planificat pentru a perturba alegerile. „Test” de sprijin pentru război și control sporit asupra opoziției În relatare se arată că Vladimir Putin a prezentat alegerile ca pe un test al sprijinului public pentru războiul din Ucraina, aflat acum în al cincilea an, fără semne că s-ar încheia curând. În acest context, este de așteptat ca Kremlinul să folosească rezultatele ca dovadă a susținerii politicilor lui Putin și a continuării conflictului. Autoritățile electorale au mai spus că sistemele de vot au fost ținta unor valuri de atacuri cibernetice, însă procesul electoral s-ar fi desfășurat, în mare parte, fără probleme. Președinta Comisiei Electorale Centrale, Ella Pamfilova, a declarat că atacurile nu i-au descurajat pe alegători și a vorbit despre un „nivel fără precedent” de unitate publică, potrivit agenției RIA. Rata de participare a ajuns la aproape 57% la începutul serii, ora Moscovei, conform datelor CEC. În același timp, majoritatea candidaților anti-război au fost excluși de pe buletinele de vot. Reprezentanți ai partidului liberal „Yabloko” au spus că se tem pentru libertatea lor, după ce instanțele au condamnat la pedepse lungi cu închisoarea doi lideri importanți ai partidului, înainte de scrutin, pentru comentarii legate de conflict. În Rusia, „discreditarea armatei” sau răspândirea a ceea ce autoritățile consideră „știri false” poate fi pedepsită cu ani grei de închisoare. Într-un gest de protest, liderul „Yabloko”, Nikolai Rybakov, și-a anulat buletinul de vot, scriind numele partidului și sloganul „Pentru pace”. Ministerul rus al Apărării a susținut că a doborât aproape 2.000 de drone ucrainene și 8 rachete de croazieră în ultimele 24 de ore și a anunțat că își va intensifica loviturile asupra țintelor militare ucrainene ca răspuns. [...]
