Știri
Știri din categoria Externe
România rămâne o excepție în Europa, dar cu sprijin intern fragil pentru baze americane, într-un moment în care redislocarea trupelor SUA din Germania redeschide competiția pentru prezență militară pe flancul estic NATO, potrivit news.ro.
Sondajul citat arată că, în timp ce majoritatea europenilor se opun găzduirii unei baze militare americane în țara lor, Polonia este „o excepție clară”, iar România este singura altă țară europeană unde există o majoritate – însă una foarte strânsă – în favoarea bazelor americane. Diferența contează politic și operațional: guvernele din Polonia, țările baltice și România încearcă să afle dacă o parte din trupele retrase din Germania ar putea fi redislocate pe teritoriul lor.
Datele provin dintr-un sondaj realizat pentru Indicele anual de percepție a democrației (DPI), efectuat în martie și aprilie în 98 de țări, inclusiv 17 din Uniunea Europeană, potrivit informațiilor preluate de POLITICO.
Rezultatele relevante pentru Europa:
Cu alte cuvinte, România apare ca excepție europeană, dar cu o opinie publică mult mai divizată decât în Polonia, unde sprijinul este net.
Contextul imediat este decizia lui Donald Trump de a retrage cel puțin 5.000 de soldați americani din Germania, ca răspuns la criticile Berlinului privind războiul împotriva Iranului, conform relatării. În acest cadru, state din prima linie NATO caută să atragă o parte din efectivele care ar putea fi mutate.
În Polonia, rezultatul sondajului este prezentat ca un argument care susține demersurile președintelui Karol Nawrocki de a convinge administrația Trump să redistribuie trupe în Polonia. Întrebat despre o astfel de relocare, Trump a spus că „este posibil”, invocând relația sa cu Nawrocki.
Potrivit datelor Departamentului Apărării al SUA din martie, în Europa se aflau aproape 70.000 de soldați americani în serviciu activ, mai mult de jumătate dintre aceștia fiind în Germania.
În Polonia, ministrul adjunct al Apărării Paweł Zalewski a indicat un total de 10.000 de soldați (permanenți și de rotație). El a precizat că militarii americani permanenți sunt staționați în mai multe puncte, inclusiv la Redzikowo (bază de sprijin naval pentru un sistem american de rachete antibalistice), la cartierul general al Corpului 5 al Armatei SUA din Poznań și la o garnizoană care asigură sprijin infrastructural.
În România, președintele Nicușor Dan a declarat marți că sunt în prezent „cam 1.500” de soldați americani și că România și-ar dori „oricât de mulți”, dar nu printr-o „atitudine incorectă” față de partenerii europeni.
Sondajul sugerează că, spre deosebire de Polonia, România intră în această competiție cu un sprijin public mai puțin robust, ceea ce poate limita spațiul de manevră al decidenților dacă discuțiile despre extinderea prezenței americane se intensifică. În paralel, decizia finală privind redislocările rămâne la Washington, iar dinamica depinde de evoluțiile politice și de securitate din relația SUA–Europa.
Recomandate
Polonia investighează o posibilă încălcare a spațiului aerian NATO după ce un obiect care „pare să fie o rachetă rusească” a căzut pe un câmp din estul țării , iar autoritățile au ridicat avioane de luptă și au activat mijloace de apărare antiaeriană, potrivit Știrile Pro TV . Premierul polonez Donald Tusk a spus, într-o reuniune de urgență, că „deocamdată, totul indică” o rachetă de fabricație rusă și că autoritățile nu vor anticipa concluziile până la finalizarea examinării. El a precizat că ancheta trebuie să stabilească „100%” tipul rachetei, cine a lansat-o și dacă craterul a fost provocat de explozia încărcăturii sau de impactul în sine. Ce au găsit autoritățile la fața locului Poliția poloneză a anunțat că a primit joi dimineață o sesizare privind o explozie puternică în apropierea satului Tarnawa-Kolonia , la aproximativ 75 de kilometri de granița cu Ucraina. La fața locului, ofițerii au descoperit un crater într-un câmp, la circa 2 kilometri de cele mai apropiate clădiri, și fragmente împrăștiate ale unui obiect neidentificat. Cauza exploziei rămâne neclară, iar craterul ar avea aproximativ 10 metri lățime, potrivit TVP World, citat în material. Ucraina: ar fi fost o rachetă de croazieră Kh-101 Ministrul ucrainean de Externe, Andrii Sîbiha, a afirmat pe platforma X că, în cursul nopții, o rachetă rusească de croazieră Kh-101 ar fi intrat în Polonia în timpul unui atac masiv al Rusiei asupra Ucrainei, „violând spațiul aerian al NATO”. În articol se menționează că Ucraina susține aceeași evaluare ca partea poloneză, însă investigația de la fața locului este în desfășurare. Reacția operațională a Poloniei în timpul atacurilor În contextul bombardamentelor asupra Ucrainei, forțele armate poloneze au transmis că au ridicat avioane de luptă și au activat un avion de avertizare timpurie, precum și sistemele de apărare antiaeriană și de supraveghere radar, pentru protejarea spațiului aerian. Atacul aerian asupra Ucrainei din noaptea de miercuri spre joi s-a soldat cu cel puțin opt morți și peste zece răniți, potrivit autorităților ucrainene. Materialul mai notează, citând dpa, că alte două persoane au murit la Kiev și în regiunea Poltava, iar la Liov au fost raportate persoane rănite și pagube în zone rezidențiale. [...]
Atacul aerian rusesc a forțat Polonia să-și activeze apărarea aeriană , după ce un obiect neidentificat a fost detectat noaptea în spațiul aerian polonez și ar fi căzut ulterior în estul țării, pe fondul loviturilor cu drone și rachete asupra Ucrainei, soldate cu cel puțin 13 morți, potrivit Digi24 . Incidentul din Polonia ridică miza operațională și de securitate la granița estică a UE și NATO: Comandamentul Operațional al Forțelor Armate Poloneze a anunțat că a identificat locul probabil al prăbușirii obiectului în apropierea satului Tarnawa-Kolonia, în provincia Lublin, însă „resturile” nu au fost încă identificate, iar investigațiile sunt în desfășurare. Informațiile despre atacul din Ucraina sunt relatate de Reuters , iar detaliile privind obiectul și reacția Poloniei sunt preluate și de TVP World . Ce a făcut Polonia: avioane de vânătoare și alertă radar În timpul atacurilor aeriene rusești asupra Ucrainei, Polonia a trimis avioane de vânătoare pentru protejarea spațiului aerian și a ridicat nivelul de pregătire al apărării antiaeriene și al sistemelor radar, măsuri descrise ca preventive de forțele armate poloneze. Potrivit Comandamentului Operațional, obiectul neidentificat a fost detectat în jurul orei locale 3:40, deplasându-se spre vest, apoi a dispărut de pe radar. Armata a trimis un elicopter la ultima poziție cunoscută, iar echipajul a indicat o zonă nelocuită drept posibil loc de impact, lângă Tarnawa-Kolonia. La fața locului au început operațiuni de securizare și investigații. Bilanțul din Ucraina și zonele lovite Atacurile aeriene rusești au ucis cel puțin 13 persoane în Ucraina, inclusiv una la Kiev, iar loviturile s-au extins până la Lviv, în vestul țării. La Kiev, serviciile de urgență au anunțat un mort și doi răniți, iar primarul Vitali Kliciko a spus că au izbucnit incendii în câteva spații nerezidențiale. Alte șase persoane, inclusiv doi copii, au fost ucise în regiunile Dnipropetrovsk și Poltava. În Krivoi Rog, orașul natal al președintelui Volodimir Zelenski, autoritățile locale au raportat șase morți și opt răniți, după un atac descris drept lovitură directă cu o rachetă balistică Iskander-M; printre victime se numără două fete de 5 și 12 ani. În Lviv, oficialii au spus că rachetele au avariat două blocuri și au rănit 15 persoane, iar echipele de salvare încercau să ajungă la oameni blocați sub dărâmături. Context: discuțiile despre apărare antirachetă Atacurile au avut loc în contextul în care Zelenski se întorcea din Statele Unite, unde a declarat că președintele Donald Trump a fost de acord să acorde Ucrainei licențe pentru rachete Patriot (detalii într-un material separat Digi24, aici ). Zelenski a avertizat anterior că este probabil un atac masiv și a legat siguranța populației de disponibilitatea aliaților de a furniza apărare antirachetă. Ce urmează, pe partea poloneză, depinde de identificarea obiectului și de concluziile anchetei militare aflate în curs; până atunci, autoritățile spun că nu au confirmat natura resturilor din zona indicată. [...]
Revenirea Crimeei nu este, deocamdată, pe agenda negocierilor de pace , semnalând o limită politică importantă pentru orice discuție despre încheierea războiului. Potrivit Meduza , președintele Ucrainei, Volodîmîr Zelenski, a spus că subiectul nu face parte în acest moment din procesul de negociere, dar a lăsat deschisă posibilitatea unei schimbări. Declarația a fost făcută într-un interviu pentru Fox News , ca răspuns la întrebarea dacă „Crimeea a revenit pe agenda negocierilor”. Zelenski a răspuns: „Din păcate, nu. Sau deocamdată nu. Dar vom vedea.” Context: discuții la Washington și semnale din presa americană Zelenski a făcut aceste declarații după întâlniri la Washington cu președintele SUA, Donald Trump , și cu senatori americani. În același context, Meduza notează că presa americană a scris că, în timpul vizitei, Zelenski „pare să fi reușit să convingă Washingtonul” că Ucraina ar putea câștiga războiul. Poziția repetată a Kievului: nerecunoaștere juridică, dar revenire posibilă doar diplomatic Publicația amintește că Zelenski a transmis în repetate rânduri două idei care conturează cadrul de negociere: Ucraina nu recunoaște juridic anexarea Crimeei de către Rusia; revenirea de facto a Crimeei sub control ucrainean ar putea fi obținută doar pe cale diplomatică și doar într-un viitor postbelic. În 2024, Zelenski declara că Ucraina nu are, în acel moment, forța de a împinge militar Rusia înapoi la linia din 1991, potrivit unei declarații anterioare citate de Meduza. [...]
Vizita discretă a lui Benjamin Netanyahu la Casa Albă sugerează o relație tot mai complicată cu Donald Trump , potrivit Al Jazeera , care citează evaluările diplomaților Jeffrey Feltman și Michael Ratney. Cei doi spun că premierul israelian a ales un profil public redus la Washington pentru a evita un „moment Zelenskyy” cu președintele SUA — o referință la riscul unei confruntări sau umiliri publice în fața camerelor, care ar putea amplifica tensiunile politice și diplomatice. În interpretarea lor, această prudență indică faptul că relația Netanyahu–Trump a devenit „din ce în ce mai complicată”, ceea ce poate limita spațiul de manevră al Israelului în discuțiile cu administrația americană și poate crește incertitudinea privind coordonarea bilaterală pe dosare sensibile. Schimbul integral de opinii este disponibil în emisiunea „This is America” a Al Jazeera, menționează publicația. [...]
Posibila licențiere a interceptoarelor Patriot pentru producție în Ucraina ar putea reduce presiunea pe stocurile globale , într-un moment în care disponibilitatea acestor rachete este deja afectată de cererea crescută, potrivit G4Media . Președintele ucrainean Volodimir Zelenski a declarat că Donald Trump a acceptat să acorde Ucrainei licența pentru producția rachetelor interceptoare folosite de sistemul antirachetă Patriot. Zelenski a făcut afirmația după o întâlnire la Casa Albă, descrisă de el drept „foarte bună”, în urma căreia ar fi primit acordul pentru licențe. Dacă licența va fi acordată efectiv, Ucraina ar putea să-și suplimenteze producția internă de mijloace de apărare antiaeriană, pe care Kievul spune că le necesită „urgent”. De ce contează: blocajul de pe piața interceptoarelor Miza operațională este legată de faptul că sistemele Patriot sunt prezentate de Zelenski drept singurele eficiente împotriva rachetelor balistice rusești, iar liderul ucrainean a semnalat în acest an că stocul de interceptoare este pe terminate. În același timp, disponibilitatea la nivel mondial ar fi fost redusă de războiul Statelor Unite cu Iranul, care a consumat din numărul de interceptoare existente. În acest context, o eventuală producție locală în Ucraina ar putea diminua dependența de livrări externe și ar putea elibera o parte din presiunea asupra stocurilor internaționale, însă articolul nu oferă detalii despre calendar, volum sau condițiile licenței. Ce s-a spus public și ce rămâne neclar Zelenski indicase inițial, într-o postare pe platforma X, o formulare mai prudentă, spunând doar că a „discutat despre” licențe și „alte câteva idei care ar putea ajuta”. Trump afirmase deja luna aceasta, la summitul NATO de la Ankara , că Ucraina va primi permisiunea de a produce intern rachetele pentru Patriot. Potrivit presei americane citate în material, întâlnirea de marți de la Casa Albă s-a desfășurat cu ușile închise și a durat aproximativ o oră. Ulterior, Trump a scris pe Truth Social că întrevederea a decurs „foarte bine”, iar Zelenski a avut o apreciere similară într-un interviu pentru Fox News. Materialul nu precizează dacă licența a fost deja emisă sau doar agreată la nivel politic, astfel că pașii concreți și termenul de implementare rămân, deocamdată, neconfirmați. [...]
Kremlinul amenință cu represalii diplomatice după expulzarea unui oficial rus din România , pe fondul incidentelor cu drone care au încălcat spațiul aerian românesc, potrivit Mediafax . Moscova contestă acuzațiile Bucureștiului și susține că măsurile luate sunt „ostile” și „nejustificate”. Maria Zaharova, purtătoarea de cuvânt a Ministerului rus de Externe, a declarat pentru agenția rusă de stat TASS că România va primi „un răspuns pe măsură” după expulzarea unui membru al personalului ambasadei ruse. „Acuzațiile românilor sunt nefondate, iar pretențiile lor nu sunt justificate. Aceste măsuri ostile vor primi un răspuns pe măsură.” Ce a declanșat escaladarea: drone și măsuri diplomatice Reacția Moscovei vine după ce Ministerul Afacerilor Externe a convocat luni ambasadorul Federației Ruse la București, Vladimir Lipaev, în urma încălcărilor repetate ale spațiului aerian românesc cu drone, în perioada 24–26 iulie 2026. Potrivit MAE, Armata Română a doborât trei drone care au pătruns fără autorizație pe teritoriul național. În cadrul întrevederii, ambasadorului rus i-a fost înmânată o notă verbală prin care România a informat că un membru al misiunii diplomatice ruse a fost declarat persoană inacceptabilă și trebuie să părăsească țara în termen de cinci zile. Totodată, autoritățile române au decis rechemarea ambasadorului României la Moscova pentru consultări, conform informațiilor din articol. Mesajul Moscovei: negare, acuzații de „propagandă” și avertismente Într-un interviu acordat TASS, ambasadorul Vladimir Lipaev a calificat convocarea sa la MAE drept un „spectacol propagandistic” și a susținut că scopul ar fi împiedicarea loviturilor ruse asupra infrastructurii portuare ucrainene de la Dunăre și Marea Neagră, despre care afirmă că este folosită de NATO pentru livrări către Ucraina. „Este evident că este vorba despre un spectacol propagandistic, al cărui scop este de a împiedica noi lovituri (...) utilizată în mod activ de blocul NATO pentru livrarea de arme și echipamente (...) prin teritoriul României.” Ambasadorul a reiterat că expulzarea unui angajat al ambasadei „nu va rămâne fără un răspuns adecvat”. Separat, Ambasada Rusiei la București a transmis un comunicat în care respinge acuzațiile privind încălcarea spațiului aerian și afirmă că România nu ar fi prezentat dovezi că dronele doborâte aparțin Federației Ruse. În același mesaj, partea rusă avertizează asupra riscului de escaladare și susține că sprijinul României pentru Ucraina ar prelungi conflictul, invocând și riscul ca acțiuni transfrontaliere ale apărării antiaeriene române să ducă la „implicarea directă” a României în lupte pe teritoriul Ucrainei. Ce urmează: posibile măsuri de retorsiune Din declarațiile oficialilor ruși reiese că Moscova pregătește un răspuns diplomatic la expulzarea diplomatului, fără a detalia însă ce formă va lua acesta. În practică, astfel de reacții includ frecvent măsuri de reciprocitate (expulzări sau restricții), dar articolul nu precizează ce decizie concretă ar urma să fie adoptată. [...]
